Patru elicoptere de salvare montană, pe lista de achiziţii a SMURD
Citat:Coordonatorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dr. Raed Arafat, a anunţat marţi, 23 ianuarie, în cadrul şedinţei de evaluare a activităţii pe 2017 a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) “Horea” al judeţului Mureş, că se doreşte creşterea numărului elicopterelor echipate pentru salvare montană cu încă patru, cel de la Târgu Mureş fiind, în prezent, singurul din ţară echipat pentru troliere, informează http://www.agerpres.ro.
“Elicopterul Târgu-Mureş este singurul din ţară cu capabilitate de troliere permanentă. Şi SMURD Bucureşti au echipe pregătite pentru troliere. Acesta a fost un pas făcut în 2016, după o pregătire de doi ani, care a costat 2 milioane de euro, cu colegii din Elveţia, pe partea de salvare montană cu elicopterul. Şi aici vine şi colaborarea colegilor de la Salvamont. Am făcut un pas mare de tot prin introducerea trolierii pe partea de salvare montană cu elicopterul şi anul acesta a început cu o misiune de troliere făcută de colegii din Târgu-Mureş. Bineînţeles, interesul nostru este să creştem numărul elicopterelor care fac troliere, iar în cele 600 de milioane de euro (proveniţi din fonduri europene, n.r.) sunt prevăzute patru elicoptere de salvare montană, care vor acoperi zona montană în toată ţara şi care vor fi specializate pe acest mod de lucru. În următorii doi-trei ani, sperăm să vedem efectul lor”, a declarat dr. Raed Arafat.
Femeie din Salisca ranita grav de o motocositoare | A fost transportata cu elicopterul SMURD la spital
Citat:Accident casnic deosebit de grav in aceasta dimineata in localitatea Salisca din comuna Catcau. O femeie in varsta de 64 de ani din Dej a ajuns in stare grava la spital dupa ce a fost ranita de catre sotul ei, accidental, cu o motocositoare. Dupa ce a fost stabilizata, femeia a fost transferata cu un elicopter SMURD la Cluj-Napoca.
Incidentul a avut loc in aceasta dimineata putin dupa ora 8. Cei doi soti locuiesc in Dej dar au mers la casa parinteasca din localitatea Salisca pentru a face curatenia de primavara. Sotul femeii taia iarba cu o motocositoare electrica, iar femeia a vrut sa il ajute, deschizandu-i poarta de la gradina. In acel moment barbatul care avea in mana motocositoarea s-a intors si accidental si-a ranit sotia, provocandu-i rani extrem de grave in zona picioarelor si a abdomenului. In urma apelului la 112, la fata locului s-a deplasat de urgenta o ambulanta SMURD de la Dej care a transportat-o pe femeie la Spitalul Municipal Dej unde a fost operata si stabilizata. Medicii spun ca lama motocositorii i-a trecut la cativa milimetrii de artera femurala. Pentru a primi ingrijiri medicale specializate, medicii de la Dej au decis sa o transfere la Cluj-Napoca, dar pentru siguranta transportului au solicitat un elicopter SMURD. Aeronava a aterizat pe stadionul din Dej si dupa ce a preluat-o a plecat de urgenta spre Cluj-Napoca. Politistii au deschis o ancheta in acest caz.
Citat:Dr Cîrstoveanu: Timp de 30 de minute l-am resuscitat, dar inutil. Murise. Atunci am spus că vom face heliport, să încercăm să facem bine altora
Trei minute și jumătate a durat totul. Fără zgomot, fără oameni care alergau pe scări, fără stres. Trei minute din momentul în care din elicopter a fost coborât și adus în secția de reanimare un incubator în care se afla un prematur, ventilat mecanic, cu antifoane la urechi. Trei minute ca să salvezi un copil.
Asta a văzut Cătălin Cîrstoveanu, în 2001, la Spitalul din Iowa (SUA), care reprezintă un standard în îngrijirea nenonatală intensivă în întreaga lume. Optsprezece ani mai târziu, șeful secției de Terapie Intensivă nou-născuți de la „Marie Curie” anunță că spitalul bucureștean în care lucrează va fi primul din România, destinat urgențelor pediatrice, care va avea propriul heliport. Construcția va începe în această toamnă și reprezintă o investiție financiară a MOL România, derulată cu sprijinul asociației „Inima Copiilor”.
Proiectul heliportului este unul major, spune dr Cîrstoveanu, “Maria Sklodowska Curie” fiind stația ultimă pentru multe unități pediatrice din România.
Cu 300 de internări anual doar la Terapie Intensivă neonat, din care peste 40% sunt urgențe majore care necesită transport aerian, heliportul elimină hazardul din povestea de viață a unui copil. O întârziere de o jumătate de oră este critică, afirmă Cîrstoveanu, amintindu-și cum a pierdut un nou-născut în urmă cu patru ani: “Eram cam 5-6 medici care așteptam în Unitatea Primiri Urgențe un copil cu probleme grave, din Târgoviște... Cardiologi, neonatologi, urgentiști, asistente și personal auxiliar. Când echipa SMURD a plecat din Târgoviște, ne-au spus că e grav. A mai durat până la elicopter, când s-au urcat. După o oră în elicopter – tot grav. Au aterizat la Băneasa, după ce au aterizat - grav. Au plecat din Băneasa, ne-au sunat din ambulanță că nu mai rezistă ...prin București, de la Nord la Sud. Niște părinți așteptau ca viața copilului lor să fie salvată, dar inutil. Au ajuns la noi, la Marie Curie în UPU, era în cardiac arrest. Timp de 30 de minute l-am resuscitat, dar inutil. Murise. Copilul avea pneumopericard. Atunci am spus că vom face heliport, să încercăm să facem bine altora.”
Potrivit medicului, logistica unui transfer de tipul ambulanță - elicopter - ambulanță la sosire este impresionantă și mult mai riscantă decât tipul de transfer ambulanță - elicopter -heliport.
În prezent, un transport se face în felul următor: SPITAL TRIMITATOR –> AMBULANTA -> HELIPORT/ HELIPORT -> AMBULANTA -> SPITAL PRIMITOR. Se elimină ultima fază: heliport, ambulanță specializată, spital trimițător, care este crucială pentru pacientul în stare critică.
În plus, spațiile de aterizare ale elicoperului medical nu se află în apropierea spitalelor, ci – pentru București - fie la Băneasa, fie în zona Apărătorii Patriei. Mai mult, zborurile din Transilvania și Moldova spre Capitală se fac din două bucăți, Brașovul fiind punct de escală. E o luptă cu secunda pentru un pacient la urgență.
Heliportul de la Marie Curie costă 425.000 de euro și va fi construit pe acoperișul spitalului, pe care îl va deservi în totalitate. E vorba de corpul C, spune Cîrstoveanu, precizând că după consolidarea unității medicale aici vor mai fi ridicate alte două etaje: unul tehnic și unul medical. Întregul proiect va avea dedicat și un lift special, care va transporta targa sau incubatorul, după caz, fie direct în blocul operator, fie la Reanimare neonat. Proiectul urmează să fie finalizat în următorii doi ani, în paralel urmând să fie realizată consolidarea spitalului și extinderea secției de Terapie Intensivă nou-născuți cu încă 20 de paturi.
Bilanțul unui pilot SMURD: 800 de vieți salvate în 5 ani. "Victimele ne roagă să le ţinem de mână"
Citat:5 minute. Este timpul pe care pilotul unui elicopter SMURD îl poate parcurge pentru a ajunge în orice colț al Capitalei. De şase ori mai rapid decât ar face-o un coleg al său, într-o ambulanţă prinsă în traficul oraşului. Ce înseamnă viaţa în acest ritm aflaţi acum, într-un reportaj special Digi24.
Dragoş Neacşu, pilot: Bine aţi venit la IGAV, punctul de operare aeromedicală Bucureşti. Aceasta este aeronava cu care executăm misiuni aeromedicale. Tocmai am făcut zborul de verificare. Aeronava, după alimentare, disponibilă pentru misiuni.
Dragoş Neacşu, pilot: Bine aţi venit la IGAV, punctul de operare aeromedicală Bucureşti. Aceasta este aeronava cu care executăm misiuni aeromedicale. Tocmai am făcut zborul de verificare. Aeronava, după alimentare, disponibilă pentru misiuni.
Ziua de muncă începe cu fix 15 minute înainte de răsărit şi se încheie imediat după apus. Dragoş, ghidul nostru, este unul dintre cei mai tineri piloţi care operează pe aeronave SMURD. Are 28 de ani.
Reporter: Zi-mi la ce oră te-ai trezit ca să ajungi aici?
Dragoş Neacşu, pilot: La cinci jumate, sincer. Am un tabiet, mă trezesc la 5 jumate de dimineață și îmi pregătesc geanta de navigație, totul, mă asigur că am toate la mine. De obiciei îmi iau o geacă pe mine. Încerc să evit de a mă afişa în public în combinezonul de zbor. Toată lumea ne trage de o parte, povesteşte-mi şi mie cum e, cum sunt misiunile.
Nu are însă timp de poveşti. Îşi cere scuze respectuos şi fuge spre locul de muncă. Salvează vieţi deja de 5 ani. Le-a şi numărat: sunt deja 800.
Dragoş Neacşu, pilot: Au fost cazuri pe litoral de oameni care s-au înecat sau au avut infarct pe plajă și a trebuit să aterizăm. A fost o zi foarte solicitantă, imaginează-ți 12 persoane, 12 misiuni în care a trebuit să aterizăm într-o zonă foarte aglomerată pe plajă, în timpul verii e plin.
Am încercat să ne punem în pielea lui Dragoş. Aşa că l-am urmărit 5 ore. Încă de când am negociat filmarea, am stabilit clar că nu plecăm şi la intervenţii. Nu se ştie cu exactitate numărul victimelor, aşa că orice loc din elicopter este esenţial. N-au trecut 30 de minute, că apare primul caz. Un pacient trebuia adus de urgenţă de la spitalul Judeţean din Craiova, în capitală. Cazul a fost preluat însă de colegii lui Dragoş din Bănie.
Timid, tânărul continuă povestea. Nu vrea să dea detalii. Poate şi pentru că multe dintre misiuni i se par deja normale.
Dragoş Neacşu, pilot: Au fost momente în care chiar țineam perfuziile în mână şi îi ajutam la modul în care să ţinem de mână pe persoană, pe victimă, sunt momente când are nevoie să fie ţinută. Nu chiar de fiecare dată, dar sunt momente cand este nevoie de încă o mână de ajutor. De obicei suntem primii care ajungem şi nu e nimeni să te ajute.
Sunt gesturi care nu se regăsesc în fişa postului. Doar în dorinţa de a face bine. Rolul său este să aterizeze în orice condiţii. Deloc uşor, într-o ţară ca România. În care un singur spital are heliport: cel din Oradea. Cele mai dificile misiuni sunt însă cele de la munte. Dragoş are deja o colecţie de imagini. Ne-a dat o filmare în care pilotul a fost nevoit să atingă versantul muntelui cu una dintre şinele elicopterului.
Dragoş Neacşu, pilot: Am avut o zonă foarte mică în care elicopterul a intrat aproape la fix pot spune. Am avut o singură cale de intrare între trei versanţi. Şi aceeaşi cale de intrare era şi calea de ieşire din zona aceea.
Îl cunoaştem şi pe şeful lui Dragoş, comandantul Lucian Lupescu. Zboară de obicei împreună. A învăţat o mulţime de secrete de la pilotul considerat de toţi colegii un erou. În ianuarie 2013 a aterizat să salveze o femeie, care a fost implicată într-un accident de ski. A forţat aterizarea,deşi nu vedea mai nimic.
Lucian Lupescu, comandant Detaşamentul Aeromedical: Aveam pacient o fată care acum a devenit asistent zburător şi în câteva minute a apărut ceaţa, vizibiltiate era zero, condiţiile nu mai permiteau, ambele aeroporturi erau închise și a trebuit să încercăm. De două ori să aterizăm. Am reuşit să aterizăm, dar nu am putut să plecăm mai departe de pe pista aeroportului. Să zicem că a fost salvată viaţa respectivă şi a contat foarte mult.
Şi cum nicio faptă bună nu scapă nepedepsită...
Lucian Lupescu, comandant Detaşamentul Aeromedical: Era un moment cu care nu ma pot mândri cu el, s-a salvat o viață, dar imediat după momentul respectiv a trebuit să ne autosancționăm, pentru că este un risc pe care nu ar fi trebuit să ni-l asumăm. Așa am gândit în acel moment, practic un elicopter sa aterizeze la vizibilitate 0 plafon 0 ...
Suntem întrerupţi de o nouă misiune. Un bărbat din Alexandria a suferit un infarct şi trebuie adus la Bucureşti. Nu ne-am dat seama, dar se scursese şi timpul negociat pentru interviu. Apucăm să-i mai filmăm pe Dragoş şi pe şeful său decolând. Am primit însă un semn de la ei. Că totul s-a încheiat cu bine. Dragoş a salvat viaţa cu numărul 801.
Misiunile din Punctele de Operare Aeriană SMURD în anul 2018
În prezent, numărul punctelor de operare aeromedicale acoperă întreg teritoriul național, iar prin proiectele transfrontaliere, elicopterele de la Iași și Galați pot interveni și în Republica Moldova.
Eddie Toth: "A reuși să-ți păstrezi sângele rece e o știință. Dacă ție ți se face prea tare milă [de oameni] și nu-ți mai poți exercita meseria 100%, de fapt îi pui pe ei în pericol".
Citat:Acolo unde nu pot ajunge nici pompierii, nici ambulanțele SMURD, ne mai rămâne o speranță: să vină, cu elicopterul lor, Eddie Toth și echipa lui. Eddie are 35 de ani, e de fel din Satu Mare, iar meseria lui are un nume care nu stârnește nicio emoție: operator căutare-salvare-evacuare, prescurtat OCSE. Altfel spus, "operatorul" Eddie e cel trimis, la orice oră și pe orice vreme, să salveze turiștii prinși de avalanșe în munți, oamenii alungați de inundații și refugiați pe propriile acoperișuri, naufragiații din mijlocul mării.
În premieră pentru PressOne, Eddie povestește cum e când atât viața ta, cât și a celor aflați în situații limită, ajunge să atârne - la propriu - de un fir de oțel.
“Dacă ți se face milă, devii vulnerabil - și singura șansă de salvare a oamenilor ești tu”
“Trebuie să îți păstrezi sângele rece și asta e o chestie grea, pe care nu am voie să n-o reușesc. Nu pot să ajung acolo, lângă o victimă, și când o văd în ce stare e, sau cât de grav e rănită, să mă apuc și să plâng lângă ea. Cu asta sigur n-o să ajut. Eu trebuie să fiu suficient de puternic și de conștient că sunt singura ei salvare. Iar asta îmi dă putere.
Când evacuezi o victimă, ea poate să fie cooperantă sau nu. Dacă are dureri mari sau țipă, tu nu poți să cedezi și să zici, «da, dacă te doare, e OK, te las în pace».
Tu trebuie s-o iei de acolo. Chiar știind că o doare piciorul sau îi e frică să urce în nacelă sau nu acceptă să îi pui hamul pentru că nu se simte bine.
A reuși să-ți păstrezi sângele rece e o știință. Și nu este ușor, când vezi oameni care sunt disperați, care sunt în stare de șoc sau accidentați. Pe de-o parte ți se face milă de ei, pe de altă parte trebuie să conștientizezi că dacă ți se face milă, devii vulnerabil - și singura lor șansă de salvare ești tu.
Dacă ție ți se face prea tare milă și nu-ți mai poți exercita meseria 100%, de fapt îi pui pe ei în pericol.
Eu pornesc pozitiv. «O să ajung acolo, pot să fac, știu să fac». Din acest motiv facem antrenamentele, pe apă, pe uscat, la munte, pentru că niciodată nu știi peste ce vei da, în ce situație te va duce o misiune reală”.
“Poți să pici testul și dacă ai sinuzită”
“Când eram mic, îmi doream să mă fac medic. Ideea că cineva ar putea păți ceva în fața mea și că nu am cum să intervin nu-mi plăcea. N-am avut ocazia, din motive personale.
Dar în 2007 m-am înrolat la pompieri, în Satu Mare. Acolo am făcut și cursuri de paramedic și am lucrat atât pe autospeciala de stins incendii, cât și pe ambulanța SMURD. Descarcerare, prim ajutor, tot.
După cinci ani m-am mutat în București. Aici am auzit că se face un grup de salvatori în cadrul Inspectoratului General de Aviație și mi-am depus candidatura.
A fost greu. Se dau probe fizice, test psihologic, se face vizită medicală la Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială (INMAS). Acolo faci raze la cap, la plămâni, EKG, tot.
O probă dacă pici, ești inapt, inclusiv la barocameră. Barocamera - sunt două în toată țara - îți creează condițiile pe care le-ai avea la 5.000 m, depresurizează, și dacă nu reziști, ai picat. Acolo poți să și leșini.
Iar testul INMAS se repetă în fiecare an, cu toate elementele: test psihologic, barocameră, tot. Poți să-l pici și dacă ai sinuzită. Și la serviciu suntem testați psihologic și avem psihologul nostru propriu la Inspectoratul General de Aviație.
Noi trebuie să ne păstrăm un fizic bine pus la punct, să fim apți. Nu putem depăși 90 de kilograme, ca să nu depășim capacitatea maximă a cablului. Pe lângă asta, atunci când lucrăm în apă trebuie să putem înota mult”.
Ce este un OCSE?
Operatorul căutare-salvare-evacuare (OCSE) este unul dintre membri echipajului de pe un elicopter care participă la misiunile de căutare-salvare-evacuare. Jobul operatorului este de a evacua supraviețuitorii din anumite zone care au fost surprinse de calamitate sau din zone care sunt într-un pericol iminent.
Zonele în care acționează acești operatori sunt foarte greu accesibile. Elicopterul poate acționa pe apă sau pe munte, în aceste zone accesul altor echipaje de salvare, precum pompierii, ambulanțele, fiind foarte greoi, chiar imposibil în anumite cazuri.
“De multe ori timpul face diferența. O victimă poate supraviețui sau nu în funcție de timpul în care l-ai salvat. Uneori salvamontul nu poate ajunge la timp, și atunci intervenim noi, atunci când e necesar un timp de răspuns foarte scurt. Misiunile noastre se fac foarte repede, cu ajutorul elicopterului”, spune Eddie Toth.
“Nu pot să spun că nu îmi este frică, dar nu pot să spun nici că îmi e frică, pentru că dacă mi-ar fi frică, n-aș mai face-o”
“Pericolul există în permanență, de exemplu dacă un elicopter mă lasă într-o zonă montană, unde trebuie să pregătesc victima pentru evacuare, s-a schimbat vremea brusc și elicopterul nu mai poate să vină după noi, atunci eu rămân acolo, cu victima, și trebuie să văd ce fac.
Și atunci s-ar putea să trebuiască să transport victima pe jos, până la o altă locație unde condițiile meteo sunt mai bune, sau într-o altă zonă unde poate acționa elicopterul. Pentru astfel de situații am făcut și cursuri de supraviețuire. Cam ca Bear Grylls. Există în pachetul de cărți și această situație, ca din salvator să devii victimă.
În plus, facem servicii. Ca garda la medici. Atunci când suntem de serviciu, putem fi alarmați în orice moment, și atunci nu părăsim garnizoana, nu mergem la petreceri, trebuie să fim disponibili în orice clipă.
Și, ca în orice meserie de salvator, există sacrificiul suprem, în care putem plăti cu viața și nu pot să spun că nu îmi este frică, dar nu pot să spun nici că îmi e frică, pentru că dacă mi-ar fi frică, n-aș mai face-o. E mai mult un sentiment de conștientizare a pericolului, și nu este un obstacol, pentru că în urma antrenamentelor și pregătirii pe care o avem reușim să trecem și peste temeri. Noi suntem conștienți de riscurile pe care ni le asumăm.
Iar eu simt că nu sunt singur niciodată. Suntem un echipaj. Tot timpul îmi spuneam să dacă fiecare ne dăm silința și facem tot ce putem, nu are cum să nu iasă bine”.
“Odată ce cădeai, erai ca în mașina de tocat”
“Există, din păcate, și situații în care mă simt neputincios. De exemplu, situația în care suntem solicitați și știm că am putea merge și am putea ajuta, dar din cauza condițiilor meteo nu putem să decolăm. Toată meseria asta este o activitate meteo-dependentă. Auzi de multe ori:
«A, dar de ce n-a venit elicopterul?». Păi dacă e ceață, e vânt, noi nu mai putem să acționăm.
Și simți o frustrare. În același loc, poate mâine sau ieri ai fost acolo și acum, când e nevoie, nu poți să mergi.
La Vaideeni, din cauza inundațiilor, un sat a fost măturat de viitură. Am văzut cu ochii mei cum case cu două etaje picau ca niște castele de nisip. Oamenii s-au refugiat pe niște insule, niște locuri mai înalte. Un dâmb din sat. Dar viitura era în creștere. Supraviețuitorii nu erau în siguranță, insula se micșora. În apa aia erau garduri, erau case, erau bușteni, stâlpi. Odată ce cădeai, erai ca în mașina de tocat. Chiar a picat cineva - și a și murit.
Pentru evacuarea lor, pentru că erau 17 victime, am folosit o nacelă de salvare. În nacelă salvezi un număr mai mare de oameni, până la 10 persoane, într-un timp mult mai scurt. Am încercat să țin cont de vârstă, întâi copiii, apoi femeile. Bărbații au rămas la sol până la următoarea coborâre.
Dar ce a fost mai greu, deși face parte din jobul nostru, a fost că oamenii erau deja speriați din cauza situației, și când am ajuns la ei unii nu voiau să intre în coșul de salvare. Le era frică. Erau în stare de șoc. A trebuit să duc muncă de convingere cu ei: «Haideți că va fi OK, totul este bine, stați liniștiți, plecăm repede». Era inclusiv o bătrână oarbă printre ei. Fără noi, n-ar fi avut nicio șansă acolo”.
Trei metode de salvare
Un echipaj de salvare pe elicopter poate acționa în mai multe feluri:
Prin debarcare - dacă terenul permite aterizarea: “Aterizăm, debarcăm și operatorul se deplasează la victimă, o îmbarcăm în elicopter, după care degajăm până la un alt loc sigur”.
Prin salt - dacă pilotul nu găsește un loc plan unde să aterizeze, spre exemplu într-o zonă montană sau în apă, va menține elicopterul la 1-2 metri de sol: “Sărim, înotăm la victimă și o recuperăm cu chinga de salvare, apoi suntem troliați cu cablul înapoi în elicopter”.
Prin troliere - trolierea, care e frecvent folosită la munte, este operațiunea prin care un operator coboară pe un cablu de oțel de maxim 50 de metri, elicopterul neavând posibilitatea de a se apropia de zonă, din cauza copacilor sau stâlpilor: “Acolo, lângă victimă, echipez victima cu un ham, o acroșez în cârlig simultan cu mine, și când sunt gata, semnalizez și sunt ridicat”.
“Satisfacția nu vine niciodată în timpul misiunii, atunci nu simți nimic”
“Multă lume mă întreabă de ce fac meseria asta. Pentru mine, cel mai bun moment este satisfacția de după o misiune. Pentru că satisfacția nu vine niciodată în timpul misiunii, atunci nu simți nimic. Dar după, când s-a terminat totul cu bine și realizez: «stai mă, am reușit să salvez azi câțiva oameni», atunci am un sentiment de satisfacție care este de fapt remunerația mea sufletească. Și chestia asta nu o întâlnești în orice meserie.
De fapt, e un cocktail de adrenalină și satisfacția asta. Adrenalina mă ține în priză în timpul misiunii, iar satisfacția vine după. Ambele chestii îți dau un fel de dependență. Că mi-am tot dat doze mai mari, mai mari, până am ajuns aici. Și la pompieri era adrenalină, și acolo fugeam spre un loc de unde alții se îndepărtau, niciodată nu știai când o să bubuie ceva.
De fapt, meseriile seamănă foarte mult. În ambele situații ajuți oameni în stare gravă sau de neputință, dar aici, unde putem merge cu elicopterul nu se poate ajunge cu orice. Iar riscurile pe care mi le asum prin genul ăsta de salvare sunt mult mai mari. Și adrenalina este tot timpul mult mai sus.
Oricum, o astfel de meserie îți schimbă sistemul de valori. Văzând atâtea situații dificile și periculoase, începi să te bucuri mai tare de acele momente când ești OK. Ăsta este un plus, apreciezi altfel multe lucruri. Viața, sănătatea, bucuriile, liniștea, faptul că ești cu prietenii și cu familia, și că toți sunt bine.
Și asta e valabil la majoritatea salvatorilor, pompieri, paramedici”.
Sfaturi pentru voi: “Aș vrea să înțelegeți că, deși ne dăm silința, nu suntem magicieni”
“Dacă mergi pe munte și nu vrei să ajungi să fii salvat de noi, pregătește-te. Adică: dacă la meteo spune vremea e nasoală, e pericol de avalanșă, atunci trebuie să ții cont de informația asta. Că n-o dau degeaba la meteo. Cine nu respectă asta, poate să plătească scump. Apoi, echipamentul - chiar dacă e vară, pe munte vremea se schimbă la fiecare oră. Nu poți merge în sandale. Ai nevoie de echipament stratificat. Chiar dacă îți scrântești doar glezna, tot trebuie să aștepți acolo câteva ore până vine cineva după tine. Să ai telefonul încărcat și baterie externă, lanternă, că altfel n-ai nici cu ce să semnalizezi. Și să nu pleci singur. Că dacă pățești ceva, ești pierdut.
Și apropo de viitură: nu mai tăiați copacii!
Dacă totuși ați ajuns în situația de a vedea un elicopter de salvare care trebuie să aterizeze, rețineți că elicopterul este periculos, mai ales în zona de acțiune a rotorului. Nu e cazul să fugim toți înspre el, până nu primim indicații de la echipaj.
Și încă o chestie importantă: în nacela de salvare sau în troliu eu nu am voie să iau bagaje. Bagajele rămân acolo. Rucsac, bicicletă... nu putem să ducem și bunurile. Prioritatea noastră e să salvăm viețile omenești.
Iar la sfârșitul zilei, aș vrea să înțelegeți că, deși ne dăm silința să facem tot ce putem, oamenii ar trebui să țină cont că nu suntem magicieni.
Dacă o persoană a căzut și și-a rupt coloana, noi o vom ajuta să coboare, dar asta nu înseamnă că putem face mai mult.
Mulți cred că dacă am ajuns acolo, gata, e bine. Venim, resuscităm, descarcerăm, dar suntem oameni și noi, nu venim și gata, totul e pus la loc.
Vezi o ușurare pe fața multora că am ajuns, și da, vom salva cât putem, dar unele lucruri sunt ireversibile și nu țin de noi.
Citat:Premierul Viorica Dăncilă a participat astăzi la semnarea Acordului-cadru de furnizare a unor elicoptere ușoare, echipate corespunzător pentru operațiuni medicale și de căutare-salvare în mediul montan sau medii greu accesibile. Proiectul este finanțat din fonduri europene, este valabil pentru o perioadă de 48 de luni și are ca obiectiv achiziționarea, în total, a 10 elicoptere pentru operațiuni medicale și de căutare-salvare.
În prima etapă, vor fi achiziționate patru elicoptere ușoare multifuncționale, complet echipate pentru misiuni aero-medicale și de căutare-salvare în mediul montan sau medii greu accesibile, urmând ca în a doua etapă să fie achiziționate alte șase.
Acordul-cadru a fost semnat, din partea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență de generalul de brigadă Dan-Paul Iamandi, din partea Inspectoratului General de Aviație de comandorul Catalin-Paul Dache și din partea Airbus Helicopters România (promitent furnizor) de către directorul comercial Radu Homorozeanu.
”Achiziționarea elicopterelor noi echipate complet pentru intervenții în caz de urgență este un demers imperativ în condițiile în care flota de care dispun în acest moment autoritățile este insuficientă pentru a răspunde intervențiilor medicale și de căutare-salvare și, în special, pentru operațiunile de salvare montană. Facem un pas important care se adaugă celorlalte demersuri ce fac parte dintr-un nou concept al managementului pentru situații de urgență – VIZIUNE 2020”, a subliniat prim-ministru.
Proiectul Viziune 2020 este finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare și are drept obiectiv dotarea cu tehnică de intervenție, în scopul reducerii timpului de răspuns în situații de urgență și asigurarea unei reacții rapide și eficiente la dezastre a echipajelor de intervenție. Proiectul presupune trei paliere de dezvoltare prin achiziționarea tehnicii care să susțină intervențiile în mediile aerian, terestru și maritim.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a fost desemnat unitate de achiziții centralizată pentru achiziția de elicoptere ușoare, medii și grele, precum și a unui simulator de zbor destinat Inspectoratului General de Aviație, necesare pregătirii și executării misiunilor în situații de urgență.
Inspectoratul General de Aviație este autoritate contractantă pentru încheierea contractelor subsecvente.
La evenimentul de semnare a Acordului-cadru, desfășurat la Palatul Victoria, au mai participat ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu, ministrul Afacerilor Interne, Nicolae Moga, secretarul de stat șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat, secretarul de stat din ministerul Sănătății, Rodica Nassar, ambasadorul Franței, ES Michèle Ramis, ambasadorul Germaniei, ES Cord Meier-Klodt, reprezentanți ai IGSU, IGA și ai Airbus Helicopters România.
O nouă bază aeriană de salvare SMURD la Jibou / jud.Sălaj
Citat:Astăzi, 10 septembrie a avut loc festivitatea prilejuită de operaționalizarea Punctului de operare aeromedical din Jibou, județul Sălaj.
Punctele de operare aeromedicală sunt structurile operaționale de zbor, special construite pentru intervenție, căutare-salvare și transport sanitar. Punctele de operare aeromedicală SMURD sunt conduse de comandanți din rândul piloților cu experiență ai Inspectoratului General de Aviație.
În contextul acestei realizări, regiunea de Nord-Vest (NV) a țării va avea un elicopter de intervenţie SMURD, care va avea baza în oraşul de pe Someş, menit în a optimiza și a crește performanțele ajutorului adus cetățenilor în situații de urgență. Cel de-al optulea punct de operare aeromedical va intra în activitate și va deservi judeţele Cluj, Sălaj, Maramureş, Satu Mare, Bihor şi o parte din Bistriţa-Năsăud.
Baza a fost dotată cu hangare, camere de lucru pentru personalul medical, inclusiv spații de dormit pentru aceștia.
Totodată, în cadrul aceluiași eveniment a avut loc și inaugurarea noului sediu ce găzduiește stația de Ambulanță Jibou alături de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Jibou. Astfel, în acest context, cu ajutorul Consiliului Județean în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, pompierii, pompierii SMURD, Ambulanța și punctul aeromedical SMURD se află din acest moment, respectiv 10 septembrie în același loc.
Secretarul de stat, șeful DSU, dr.Raed Arafat a adresat mulțumiri tuturor celor ce s-au implicat masiv în realizarea acestui pas extrem de important ce are scop primordial salvarea populației. Discuțiile s-au concentrat și pe faptul că fiind primul și singurul punct aermedical operațional din NV țării, calitatea serviciilor medicale de urgență va crește, timpul de reacție în situații de urgență va fi în favoarea cetățeanului. Totodată, șeful DSU a adresat mulțumiri tuturor celor angrenați în sistemul de urgență, pompieri, medici, piloți pentru eforturile depuse permanent în salvarea oamenilor aflați la limita dintre viață și moarte.
SURSA : DSU
?O nouă bază aeriană de salvare SMURD la Jibou
Astăzi, 10 septembrie a avut loc festivitatea prilejuită de...
Probe pe heliportul Spitalului Universitar de Urgență București
Citat:In seara zilei de 13.11.2019 a fost efectuat primul zborul cu elicopterul SMURD EC – 135 pentru calibrarea dispozitivelor de aterizare pe timp de noapte pe heliportul Spitalului Universitar de Urgență București.
Acesta reprezintă ultimul pas în operaționalizarea dispozitivelor și instrumentelor specifice necesare pentru funcționarea unui heliport.
În perioada imediat următoare vor fi finalizate documentele de închidere pentru șantier, de recepție a lucrărilor de construcție și autorizare pentru funcționarea ca heliport civil cu circuit închis.
Heliportul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB) reprezintă o premieră pentru unitățile medicale din București. Construcția este realizată pe Blocul Operator Central al Spitalului Universitar de Urgență București. Elicopterele medicale vor beneficia de două culoare de zbor, inclusiv pe timp de noapte. Astfel, indiferent de momentul zilei, elicopterele medicale de urgență vor putea ateriza, iar cazurile medicale vor fi preluate de specialiștii Unității de Primiri Urgențe (UPU).
Odată cu noul heliport – amplasat pe Blocul Operator Central – pacienții vor fi transportați direct în Unitatea de Primiri Urgențe cu ajutorul unui lift și al unui culoar suprateran.
Platforma heliportului are o structură metalică formată din rigle tip grinzi din oțel și stâlpi zăbreliți, este dotată cu jgheaburi și plase de siguranță, cu instalație electrică de balizaj, cu marcaje luminoase, cu echipamente de salvare, protecție și de stingere a incendiilor.
Compania ABC Development Aviation este proiectantul și managerul de proiect al heliportului, societatea fiind specializată în construcția de heliporturi medicale și civile.
„Acest proiect, unic în București, este o dovadă că se poate. Pentru noi, medicii, cei care am jurat să salvăm vieți, acest proiect este un vis care va deveni realitate În 2018, la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Universitar au fost transferați cu elicopterul peste 200 de pacienți din toată țara, iar fiecare secundă este vitală în salvarea acestor oameni. Noul heliport ne va permite să preluăm și mai multe cazuri grave care vor putea beneficia de îngrijiri medicale avansate în Spitalul Universitar. Practic, avem un colectiv medical înalt specializat (medici, asistente medicale, infirmiere, brancardieri etc), iar în curând vom avea și cel mai modern heliport din țară. Este un proiect de succes care stabilește un nou standard de performanță în sistemul sanitar românesc”, a declarat dr. Adriana Nica, managerul Spitalului Universitar de Urgență București.
Heliportul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucuresti a devenit operaţional
Citat:Heliportul Spitalului Universitar de Urgenţă, primul din Bucureşti care este dedicat în totalitate îngrijirii medicale de urgenţă a pacientului critic, a devenit operaţional.
“Este o premieră nu numai pentru Spitalul Universitar, ci şi pentru pacientul critic care are nevoie de îngrijiri medicale de înaltă specialitate la spitalul nostru, dar şi la alte spitale din Bucureşti în funcţie de patologia cu care un astfel de pacient critic ajunge în Bucureşti”, a declarat Adriana Nica, managerul Spitalului Universitar.
Ea a precizat că în felul acesta se scurtează foarte mult durata transportului şi, în funcţie de patologia bolnavului, cu cât este diagnosticat mai rapid şi începe terapia ţintită, şansele de supravieţuire cresc.
Elicopterele medicale vor beneficia de două culoare de zbor, inclusiv pe timp de noapte. Pacienţii vor fi transportaţi direct în Unitatea de Primiri Urgenţe cu ajutorul unui lift şi al unui culoar suprateran.
Platforma heliportului are o structură metalică formată din rigle tip grinzi din oţel şi stâlpi zăbreliţi, este dotată cu jgheaburi şi plase de siguranţă, cu instalaţie electrică de balizaj, cu marcaje luminoase, cu echipamente de salvare, protecţie şi de stingere a incendiilor