pompieri

Bani mai multi pentru medici

Citat:Elaborarea si implementarea proiectului de lege din domeniul sanitar este motivatia principala pentru care Vasile Cepoi a fost propus marti seara de premierul Victor Ponta la sefia Ministerului Sanatatii.
Motiunea de cenzura care a doborât Guvernul Ungureanu e de natura sa puna sub semnul întrebarii si legile sau initiativele legislative care faceau parte din reforma propusa de fostul guvern. Printre acestea exista si o noua lege a Sanatatii, aflata înca în dezbatere publica.
Iata însa ca lista viitorului guvern a produs o surpriza de proportii: fostul secretar de stat din Ministerul Sanatatii, responsabil tocmai cu reforma, este propus ministru, fapt care creeaza premise ca textul de lege aflat în dezbatere sa capete mai multa vigoare. „Adevarul" va prezinta o analiza privind cele mai importante schimbari pe care le aduce noua lege, în care unul dintre principalii interlocutori a fost tocmai Vasile Cepoi.
„Planul pe care îl am, motivul pentru care cred ca am fost si ales sa conduc acest minister, este elaborarea si implementarea proiectului de lege", a spus recent numitul ministru al Sanatatii, Vasile Cepoi. Acesta „diseaca" noul proiect legislativ pentru „Adevarul", subliniind faptul ca reforma vizeaza în special statutul spitalelor, asigurarile de sanatate si medicina de familie. Criticile nu întârzie sa apara, iar o parte dintre specialistii în domeniu cred ca noul proiect legislativ va fi sortit esecului.

Spitalele-fundatii evita privatizarea

Una dintre cele mai importante modificari din noua lege a Sanatatii se refera la faptul ca spitalele ar putea deveni fundatii, evitându-se astfel privatizarea respinsa la începutul acestui an. „Este nevoie de o noua lege a Sanatatii, deoarece, la ora actuala, sistemul se afla într-un blocaj al reglementarilor. Este hiperreglementat si s-a rigidizat, iar posibilitatea de a-l adapta situatiilor pe care populatia le cere si pe care sistemul de finantare le permite este extrem de scazuta în acest moment", a declarat ministrul Vasile Cepoi.

În ciuda faptului ca autoritatile mizeaza pe faptul ca pacientii vor fi primii care vor beneficia de pe urma noii legislatii, o mare parte dintre români si multi specialisti în domeniu nu sunt convinsi ca noua lege va face lumina în sistemul sanitar.

Sorin Paveliu, expert în cadrul Societatii Academice Române, nu vede cu ochi buni aceasta lege. „Problema nu este de organizare a sistemul sanitar, ci de finantare. Atât timp cât nu gasesti solutii de a finanta sistemul din alti bani decât din bani privati, orice proiect este destinat esecului".

Bani mai multi pentru medici

Singura forma care sa permita ca spitalele sa devina unitati nebugetare este transformarea în fundatii, cu un singur membru fondator, respectiv Ministerul Sanatatii sau autoritatile care au în administrare spitalele (consilii judetene sau primarii), sustine legea. „Nu este vorba despre o privatizare a spitalelor. S-a ajuns la aceasta concluzie pentru ca am precizat ca unul dintre avantajele pe care le are transformarea într-o unitate nebugetara este aceea de a putea acorda servicii medicale cu plata, putând sa si remunereze pe cei care acorda aceste servicii. În momentul de fata, spitalul poate sa ia bani de la un asigurator privat, însa nu poate remunera medicul, deoarece se aplica legea salarizarii bugetare", a completat Cepoi.
Pâna acum, medicii nu puteau fi remunerati în plus daca munceau mai mult în spital. Asa se explica migratia lor în privat si în strainatate, însa prin noua lege autoritatile intentioneaza sa le ofere aceleasi posibilitati materiale medicilor chiar în spitalele publice. Mai mult, vor disparea si posibilitatile ca doctorii sa ia bani în privat si sa-i trateze pe pacienti în spitale publice, precum si situatiile în care pacientii sunt chemati la control la cabinetele particulare.
În plus, competitivitatea dintre mediul public si cel privat nu va aduce decât beneficii pacientilor. Spitalul privat ofera asistenta medicala de nisa, iar atunci când va intra în competitie cu spitalul public va fi obligat sa-si îmbunatateasca conditiile.
„Functionând ca fundatii, spitalele vor avea autonomie crescuta privind personalul pe care-l angajeaza si modul în care-si organizeaza serviciile. Statutul de fundatie deschide calea catre adoptarea unor practici de management mai eficiente, de exemplu în domenii ce tin de identificarea finantarilor alternative si marketing. Spitalele vor trebui sa se zbata mai mult si sa «învete» repede pentru a fi sustenabile. Comunitatile locale, care vor avea în administrare spitalele publice, se vor putea implica efectiv în deciziile care tin de activitatea acestora. Din acest punct de vedere, pacientii vor putea fi mai aproape de actul decizional si spitalele vor fi direct responsabile fata de comunitatile pe care le deservesc", spune Nicolae Done, doctorand în economia sanatatii si politici de sanatate la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, SUA.

Nu - societati, da - fundatii

Oamenii din sistem nu sunt la fel de optimisti ca autoritatile si nu vad o rezolvare a problemelor din sistemul sanitar prin noua lege. „Noi nu ne putem pronunta atât timp cât nu stim care sunt posibilitatile de dezvoltare din punct de vedere al finantarii. Ce stim sigur este ca banii nu sunt suficienti si este nevoie de bani care sa provina si dintr-un alt tip de asigurari, cum sunt cele complementare, însa ramâne de vazut câti români îsi vor permite acest lucru", este replica directorului Spitalului Elias din Bucuresti, Doina Dimulescu.
Unii specialisti în domeniu sunt chiar mai convinsi ca proiectul de lege nu va aduce nimic bun. Mai mult, faptul ca prin aceasta transformare managerii spitalelor îsi pot face propria politica de personal, fara sa mai fie nevoie de aprobarea Ministerul de Finante si a Ministerului Sanatatii este picatura care umple paharul.
„Capitolul publicat spre dezbatere nu este aproape deloc modificat fata de proiectul retras. S-a renuntat la transformarea spitalelor în societati comerciale, dar s-a mentinut ideea de a fi transfomate în fundatii. Acest lucru nu este nici justificat, nici analizat în ce masura este posibil din punct de vedere juridic. O fundatie poate avea un spital, dar nu poate fi fundatie în sine. Scoaterea personalului medical din legea bugetului este o necesitate obiectiva, dar se face umblând la legea unica a salarizarii. Nu transformi spitalul ca sa îndrepti o anomalie din legea salarizarii", comenteaza Sorin Paveliu.
Experienta statelor europene care au reformat spitalele publice arata ca nu putem astepta ca o lege sau un principiu economic sa rezolve automat problemele cu care se confrunta sistemul. Diferenta reala între succes si esec este facuta de modul în care se implementeaza reforma si de cadrul legislativ, administrativ si tehnic care i se asigura.
„Transformarea spitalelor publice în organizatii non-profit este o solutie cu potential, deoarece poate fi usor acceptata de catre pacienti si de catre personalul medical si poate conduce la servicii mai eficiente si de calitate mai buna. Însa o lege doar creeaza un potential, nu îl si fructifica", conchide Adrian Gheorghe, doctorand în economia sanatatii la University of Birmingham din Marea Britanie.
"Este nevoie de o noua lege a Sanatatii, deoarece sistemul este hiperreglementat si s-a rigidizat.'' Vasile Cepoi ministrul Sanatatii

Evaluarea noilor tehnologii

Un departament din Ministerul Sanatatii care va avea atributii în evaluarea tehnologiilor medicale. Acesta va analiza si superviza rapoarte redactate de institutii, experti sau cercetatori externi, cu privire la medicamentele, dispozitivele, echipamentele si tehnicile de înalta performanta care sunt sau vor fi utilizate în sistemul sanitar.

Medicina primara este redefinita

Schimbarile care justifica adoptarea unei noi legi a Sanatatii nu se opresc aici. Multi medici de familie nu fac altceva decât sa transcrie o reteta si sa dea o trimitere, spun oficialii Ministerului Sanatatii, însa noul proiect legislativ încearca sa schimbe acest lucru. Dezvoltarea mai multor programe de preventie în care sa fie inclusi câti mai multi medici de familie este noua misiune a legii. „Ar trebui ca toata legea Sanatatii sa aiba în centrul ei medicina de familie, pentru ca este cea mai ieftina si cea mai eficienta. În acest moment modificarile nu vor revolutiona sistemul", este de parere medicul de familie Remus Lupu.
Daca în alte state, 70% din cazuri sunt rezolvate de medicii de familie, iar pacientii nu trebuie sa mai ajunga la spital, la noi situatia sta fix pe dos. Din dorinta de a remedia aceste deficiente, Ministerul Sanatatii încearca sa introduca în noua lege a Sanatatii câteva modificari. Concret, se doreste ca medicul de familie sa fie piatra de temelie a sistemului sanitar. El trebuie sa cunoasca riscurile la care este expusa populatia, masurile de preventie, sa depisteze din timp boala si sa aplice tratament pacientilor, iar pentru acest lucru trebuie sa fie implicat cât mai mult în proiecte de preventie primara.
„Nimeni altcineva din sistem nu face preventie în afara de medicii de familie, iar noi am fost implicati în proiectele pe care ministerul le-a realizat. Problema este politica de finantare a sistemului. Daca e subfinantat nu se dezvolta nimic. Finantarea care ne permite sa ne dezvoltam este mult mai ieftina decât finantarea spitalelor. Daca medicina de familie ar functiona corespunzator, ea ar degreva spitalele, ar scadea costurile si ar eficientiza cheltuirea banilor", mai spune Lupu.
Medicul de familie nu trebuie sa fie un birocrat care transcrie o reteta si scrie un bilet de trimitere. „El trebuie sa aiba posibilitatea sa faca un minim de investigatii paraclinice - cele care se fac cu chimie uscata, prin cititoare automate, cu un stick. Iei o picatura de sânge, una de urina si o pui într-un aparat care «citeste» proba ", explica Cepoi continutul proiectului de lege.

Se deschide piata asigurarilor de sanatate

Noua lege permite asiguratorilor privati sa ofere si asigurari obligatorii pe lânga cele suplimentare. „Competitia între furnizori de asigurari constituie singura solutie pentru eficientizarea si finantarea sistemului medical", sustine Theodor Alexandrescu, CEO Alico Asigurari România. Acest lucru ofera oamenilor posibilitatea de a alege unde vor sa fie tratati, totul însa în anumite conditii.
Noua lege a Sanatatii va permite dezvoltarea asigurarilor obligatorii publice si voluntare, asta însemnând ca între sistemul public de asigurari si cel privat va exista competitie în oferirea serviciilor medicale. Noile prevederi vor permite atât asiguratorilor publici, cât si celor privati sa încheie contract pentru pachete de servicii de baza, dar si pentru pachete suplimentare si complementare de servicii. În ceea ce priveste asiguratorii privati, acestia urmeaza sa fie de doua feluri: cei cu profit si cei nonprofit - dar acestia din urma nu exista deocamdata.
„Cetateanul are trei variante sa se asigure, în functie de oferta pe care asiguratorii - de stat, privati cu profit si privati nonprofit - o fac. Diferenta între asiguratorii privati si cei de stat consta în faptul ca daca optezi pentru un asigurator privat se considera ca ai suficienti bani sa achizitionezi si un pachet suplimentar de servicii, pe care vei fi obligat sa-l iei", explica Vasile Cepoi, noul ministru al Sanatatii. Situatia este diferita la stat. Cei care aleg sa se asigure aici pot cumpara pachetul de baza si doar daca doresc se pot asigura si suplimentar.

Capriciile, prin asigurari suplimentare

Reprezentantii MS dau o oarecare libertate asiguratorilor privati, permitându-le acestora sa decida asupra tipurilor de pachete, continutului si valorii politei de asigurare. „Daca ofer un pachet de servicii mai bun la un pret mai mic, sigur ca voi avea mai multi asigurati. Nu va exista un prag maxim pentru pachetul de servicii suplimentar ", a completat Vasile Cepoi.
Un alt aspect luat în discutie a fost ca acest fond al asigurarilor de sanatate sa nu mai faca parte din bugetul consolidat al statului, sa fie un fond special, pentru a elimina suspiciunea ca banii colectati pentru sanatate nu sunt utilizati în totalitate în sanatate.

SURSA : http://www.amfms.ro

Ne ajută francezii la elaborarea Legii Sănătăţii !

Francezii ar putea să ne ajute la elaborarea noii Legi a Sănătăţii. Ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, s-a întâlnit cu o delegaţie franceză condusă ambasadorul Franţei în România, Phillippe Gustin. Cei doi oficiali au convenit demararea unei colaborări pentru elaborarea şi implementarea noului cadru legislativ din sistemul sanitar. Demnitarul a declarat că este interesat de expertiza franceză în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea unităţilor sanitare.
“Vrem să ne transmiteţi mai multe informaţii şi despre modul în care este organizat sistemul asigurărilor de sănătate, dar şi într-un domeniu total nou pentru România, pe care vrem să îl introducem prin această Lege, şi anume evaluarea tehnologiilor medicale”, a spus Cepoi în cadrul întâlnirii.

Raed Arafat critică dur sistemul de despăgubire a pacienţilor pentru malpraxis !

E un subiect extrem de delicat... O sa vorbesc din minima mea experienta... granita dintre malpraxis si imposibilitate efectiva de rezolvare a unei probleme e extrem de labila... Am asistat nu o data la situatii in care unui pacient i s-a putut prinde linie venoasa extrem de dificil, de catre cei mai buni profesionisti de la urgenta, dupa incercari repetate, soldate cu hematoame... sau deloc! Aceasta situatie poate fi interpretata in anumite situatii ca malpraxis... dar repet, totul este relativ... de aceea opinez ca ar trebui camere video peste tot, in ambulanta, in toate camerele de la urgenta, in toate salile de operatii, in toate saloanele! dar va dau scris ca cei mai mari dusmani ai acestei rezolvari ar fi angajatii, cu toate ca ar fi o buna modalitate de a se apara de acuzatiile de malpraxis (valabil si pentru interventiile pompierilor!)...

In principiu, sunt suta la suta de acord cu ce spune domnul Arafat. In particular, am o propunere, marturisesc ca nu e o noutate si nu-mi apartine.
Ce-ar fi daca nu paramedicii, asistentii sau medicii s-ar asigura pentru malpraxis, ci spitalul sau clinica (fundatia, ONG-ul sau firma) ar face asta?
Daca in cadrul aceleiasi instituii ar fi o serie repetata de acte de malpraxis, pretul asigurarii ar creste, pana la un nivel care ar naste semne de intrebare la conducerea institutiei, care s-ar vedea obligata sa ia masuri sau sa dea faliment platind asigurarea...

Noul proiect al Legii Sanatatii

Modificari importante fata de situatia actuala:

Citat:"Serviciile medicale ieftine care sunt sustenabile direct de catre fiecare asigurat vor fi eliminate din pachetul de baza."

“Se va desfiinta monopolul CNAS si se va da posibilitatea ca asiguratii sa se inscrie la un asigurator public sau privat."

"Numarul Caselor de Asigurari de Sanatate Judetene va fi redus de la 42 la 8-10 societati mutuale de asigurari de sanatate dupa modelul belgian."

"Societatile mutuale vor gestiona pachetul de asigurari de baza si vor oferi si asigurari facultative. Ele se vor forma prin reorganizarea Caselor Judetene."

"Se va asigura independenta fondului de asigurari de sanatate. Banii vor fi colectati tot de catre ANAF dar se vor depune intr-un fond special, aprobat prin lege de catre Parlament.”

"Medicina de urgenta ramane garantata de catre stat si va fi parte a unui pachet minimal de servicii medicale."

"Asiguratorii privati vor putea prelua si pachetul de asigurari de baza daca asiguratul doreste. Furnizorii de servicii medicale vor putea incheia contract cu mai multi asiguratori, iar pacientii vor putea incheia asigurari medicale cu oricine doresc. Asiguratorii privati nu au dreptul sa refuze un asigurat."

"Medicii nu vor mai fi bugetari, salariul lor urmand sa fie negociat cu managerul spitalului unde lucreaza. Spitalele vor fi autonome financiar si managerial."

SURSA : http://www.hotnews.ro


News Legea privind reforma sanatatii va intra in dezbatere publica la finalul acestei saptamani. !

Un studiu extrem de interesant publicat pe site-ul Societatii Academice Romane.

Textul original il puteti citi aici



LEGEA SĂNĂTĂȚII: Iarăși ne facem că facem

Noul proiect al Legii Sănătății eșuează în identificarea unor soluții adecvate pentru finanțarea și funcționarea asigurărilor sociale de sănătate, susține expertul SAR, conf. dr Sorin Paveliu. În România există o discrepanță accentuată între resursele existente și costul serviciilor medicale teoretic oferite populației asigurate, care nu poate fi rezolvată prin soluțiile oferite de proiect, care sînt slab fundamentate, contradictorii și finalmente arbitrare. Din cauza problemelor arieratelor din sistem, sănătatea a intrat pe lista de condiționalități a FMI pe timpul guvernului Boc, astfel că la fiecare control autoritățile prezintă proiecte arbitrar întocmite ca să arate că și-au respectat termenele, nesocotind legislația în vigoare care cere studii serioase de impact și riscînd să facă mai mult rău decît bine. Din cauza lipsei de transparență privitoare la cheltuielile din sistem e imposibil pentru societatea civilă să verifice baza pentru aceste proiecte, astfel încît orice consultări nu pot fi decît superficiale și de formă. SAR cere Ministerului Sănătății publicarea pe Internet în mod transparent a tuturor cheltuielilor de sănătate și aplicarea legii 24/2000 privitoare la realizarea unui studiu de impact.

Preambul

Ministerul Sănătății a pus din nou în dezbatere un proiect de lege care nu satisface condițiile legale pentru elaborarea unei legi și, nesurprinzător, nici pe cele de fond. Potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, legea necesita un studiu de impact (articolul 33) cu ”Scopul de a estima costurile si beneficiile aduse in plan economic si social prin adoptarea proiectului de lege, precum si de a evidentia dificultatile care ar putea aparea in procesul de punere in practica a reglementarilor propuse”cu referire expresă la ”f) evaluarea costurilor impuse de adoptarea proiectului de lege si a eventualelor economii bugetare generate de aceasta, la motivele care stau la baza acestei evaluari, precum si la modalitatea de calcul al costurilor si economiilor; g) la beneficiile rezultate prin implementarea proiectului de lege, altele decat cele de natura economica; h) la analiza comparativa a costurilor si a beneficiilor pe care le implica proiectul de lege, din care sa reiasa daca beneficiile sunt justificate de costuri”. Acest studiu lipsește. Dacă ar fi fost elaborat, s-ar fi văzut că proiectul eșuează în a rezolva satisfăcător problemele pe care se presupune că încearcă să le rezolve.
În România există o discrepanță accentuată între resursele existente și costul serviciilor medicale teoretic oferite populației asigurate. Argumentația privind necesitatea finanțării suplimentare a sistemului de îngrijiri de sănătate a fost făcută cu alta ocazie1. Proiectul de reformă propus de Guvern ar trebui să ofere soluții pentru o finanțare suplimentară semnificativă în anii imediat următori. Această necesitate este recunoscută, cel puțin declarativ, și de Primul Ministru al României: "Sistemul de asigurări de sănătate trebuie diversificat, (trebuie), să asigurăm o extindere a asigurărilor private, a asigurărilor facultative, pentru a reuși să aducem resurse suplimentare în sistemul de sănătate și pentru a asigura servicii de mai bună calitate." 2
Deși proiectul de lege are aproape 300 de pagini, principala problemă la care trebuie să răspundă propunerea legislativă este finanțarea sistemului. Restul modificărilor, deși importante sau necesare, nu vor oferi soluția pentru îmbunatățirea funcționării îngrijirilor de sănătate publice din țara noastră.
Dezechilibrul semnalat dintre resurse și oferta actuală a asigurărilor de stat (teoretică; în practică, pacienții contribuie și rezolvă dezechilibrul prin plăți directe) ar putea fi teoretic înlăturată prin trei opțiuni alternative:
- Eliminarea pierderii care duce la dezechilibru, adică o eficientizare a cheltuirii resurselor, ceea ce presupune că această pierdere, ca și sursele ei, poate fi documentată;
- Creșterea resurselor destinate finanțării serviciilor de sănătate pentru a acoperi oferta de servicii.
- Scăderea (redimensionarea) serviciilor oferite pentru a ajunge la nivelul resurselor.
Proiectul de lege pune accentul pe eficientizarea cheltuirii resurselor fără, însă, a proba că ineficiența e de vină pentru dezechilibru, și a aduce date cît anume din dezechibru e datorat pierderii. Fără a se da publicității datele de bază, fără a avea curajul sa indice cine este vinovat de managementul defectuos, care sunt modalitățile prin care ipotetic se pierd banii asiguraților, fără a pune la dispoziția publicului situația financiară a sistemului și modul în care ipotetic se va îmbunătăți aceasta, exercițiul este simplă butaforie. Prezentarea unui studiu de impact este o obligație legală nerespectată și denotă fie amatorismul managerial al autorilor, fie existența unei agende ascunse, diferite radical de obiectivele anunțate publicului larg.
Eficientizarea propusă de proiect se bazează pe o premisă neargumentată si nedovedită – că o mai buna gestionare a banilor publici nu se poate face decât prin privatizarea, parțială sau totală, a sistemului de asigurări de sănătate, care va funcționa în baza unor reguli de negociere impuse de o structură a statului. Deși societăți mutuale și private de asigurări de sănătate mai există și în alte ţări - regulile care se impun acestora în România sunt total diferite. Un astfel de mix public privat este inexistent în lume. Modificările aduse Caselor de asigurări sunt nerealiste și nu se bazează pe fundamente teoretice economice și de drept al afacerilor care sa justifice modificările. Ceea ce este cel mai important, riscul dezechilibrelor bugetare generate tocmai de lege urmează a fi pus exclusiv pe umerii asiguratului!
Creșterea finanțării este modestă și dubitabilă. Guvernul respinge aprioric ipoteza revenirii la cote superioare de contribuție la asigurările sociale de sănătate. Soluția identificată este extinderea bazei de impozitare - la categorii dezavantajate sau preluarea la bugetul de stat a contribuției
persoanelor scutite de plată prin efectul unor legi. Contribuția ipotetică a categoriilor de persoane dezavantajate este minusculă raportat la bugetul CNAS iar contribuția de la bugetul de stat (să vedem ce spune FMI) este o ipoteză care a fost deja respinsă "de facto" de Guvernul actual - care deja a avansat noi scutiri de la plata a unor categorii de asigurați. Mai mult, deși bugetul asigurărilor sociale de sănătate este cel care ar trebui sa facă obiectul stabilizării, proiectul de lege vizează scoaterea din responsabilitatea bugetului de stat a unuia din programele de sănătate cele mai importante, programul de oncologie, acesta urmând a fi finanțat din bugetul de asigurări, ca orice alta boală. Iată, deci, contradicții introduse chiar de proiectul nou.
Redimensionarea pachetului de servicii trebuie sa se facă înainte de a o modificare a cadrului legislativ. Refuzul de a face acest lucru lasă fără fundament întreaga construcție - soluțiile legislative urmând a răspunde la o problemă rămasă nedefinită! Nimeni nu poate atinge un obiectiv care nu e precizat! Consultanța străină plătită în acest sens în cursul anului precedent nu poate tine loc deciziei politice. Nici Guvernul Boc, nici Guvernul Ungureanu, nici Guvernul Ponta, din rațiuni politice, nu au înțeles să ia în considerare opiniile experților străini!
Termenele impuse pentru adoptarea unei legi a sănătății nu fac obiectul propriu-zis al soluției legislative însă merita o atenție aparte. Oficial Guvernul României s-a angajat în fata Fondului Monetar Internațional, prin scrisorile de intenție anexate împrumuturilor acordate sa adopte un nou proiect de lege a sănătății ca soluție pentru preîntâmpinarea înregistrării de noi arierate în sănătate. Deși proiectul nu lasă sa se înțeleagă cum se va fi rezolvat aceasta problema termenele au rămas, proiectul este împins încet, încet, către Parlament, lăsându-se sa se înțeleagă ca exista o presiune externa României pentru demararea acestui proces. FMI îi revine o mare responsabilitate, dovedind că nu a înțeles mare lucru din eșecurile înregistrate în alte țari, împingând și contribuind direct la girarea unor măsuri care, în opinia noastră, pe lângă faptul că nu vor asigura stabilitate financiară, vor genera o accentuare a inechităților și tensiunilor dintr-un sistem, și așa, extrem de disfuncțional.
In rândurile de mai jos vom argumenta pe larg, făcând referiri stricte la proiect, de ce în opinia noastră, Guvernul României se afla pe o direcție eronata punând în dezbatere proiectul de lege a sănătății.
A. CU PRIVIRE LA ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE ADMINISTRARE CENTRALĂ A FONDURILOR DE ASIGURĂRI
În prezent sistemul de asigurări sociale de sănătate este administrat de CNAS (Casa de Asigurări Sociale de Sănătate) - instituție aflată în coordonarea Ministerului Sănătății (MS) și de Casele județene de asigurări sociale de sănătate (care înglobează și doua case "speciale" - Casa OPSNAJ (a MJ și cea a oamenilor în uniforma) și Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului - cea din urma fiind practic în afara legii3).
3Legea 95/2006 - ART. 317*) (1) În termen de 12 luni Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va intra în proces de reorganizare în vederea privatizării.
CNAS va fi transformata în ANRAOS, sediul și întreg personalul urmând a fi preluat de noua instituție.
A1. Modificări ale funcțiilor CNAS.
În afară de nume schimbările funcțiilor CNAS/ANRAOS pot fi rezumate la următoarele aspecte (Art. 180):
 este organism de reglementare al sistemului de asigurări obligatorii de sănătate (funcție neschimbată, iar activitatea se suprapune peste cea a MS și, în viitor, peste cea a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor - CSA); principala reglementare este Acordul cadru (în prezent denumit Contract cadru - care se va elabora pentru o perioada de 4 ani).
 gestionează și repartizează fondul către asigurători. Colectarea Fondului urmează a se face ca și în prezent de către ANAF iar ANRAOS urmează doar a asigura transferul formal către asiguratori în procente fixate prin lege și după un algoritm aprobat prin Hotărâre de Guvern!
 implementează și gestionează, ca și în prezent, activitățile de natură informatică a sistemului - registrul unic de evidență a asiguraților, cardul electronic, dosarul electronic al pacientului, prescripția electronică.
 supraveghează și controlează sistemul de asigurări obligatorii de sănătate (activitate prezentă care însă în va fi efectuată în paralel și de CSA).
 veghează asupra tentativelor de monopol (aceasta activitate este însă specifică Consiliului Concurentei).
 încheie (ca și în prezent) contracte cu asiguratorii care îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite prin prezenta lege;
A2. Cu privire la conducerea ANRAOS
ANRAOS va fi condusă de un Consiliu de administrație alcătuit din 11 membri, din care 6 reprezentanți ai Guvernului/statului (președintele ANRAOS - secretar de stat, reprezentanți ai MS - 2 , ai MF-1 și ai MMPS -1 și ai asigurătorilor publici - actualele case județene- 1), 1 reprezentant al CSA (care are oricum o serie de atribuții care se suprapun în mare peste responsabilitățile ANRAOS) și 4 reprezentanți ai societății civile (asociațiile de pacienți -1, sindicate 1, patronate 1, asigurători privați -1).
În pofida deciziilor financiare specifice unei instituții financiar-bancare de anvergură, consiliul de administrație nu are prin lege nici un fel de responsabilitate, golind de conținut termenul de administrator, deși fondul are active de mii de milioane de euro care urmează a fi investite!
A3. Cu privire la modalitatea de repartizare a fondurilor colectate către societățile de asigurare.
Sistemul sanitar se afla de ani buni într-o stare de insolventa nedeclarată, arieratele de tot felul fiind acoperite anual prin alocări de la bugetul de stat. În pofida acestei realități și în absența unor soluții de finanțare suplimentare - principala modificare a rolului CNAS din prezent se va regăsi în funcția să de investitor al activelor fondului, cel puțin în teorie, în diferite instrumente de investiții - în primul rând în titluri de stat. În cazul sistemului de asigurări sociale de sănătate "daunele" - respectiv serviciile de sănătate se produc continuu, concomitent cu încasarea contribuțiilor și depășesc adesea nivelul acestora. Este greu de înțeles care va fi izvorul acestor investiții.
Ministerul de Finanțe a fost în repetate rânduri acuzat de faptul ca utilizează pe termen scurt banii încasați din contribuțiile pentru fondul de sănătate, aceștia fiind transmiși cu întârziere la CNAS. Soluția găsită pentru a perpetua aceasta îndestulare a deficitelor din fondul de sănătate a fost aceea de a "da dreptul" la comanda Guvernului, de a "investi" în titluri de stat. Astfel, în viitor, trezoreria statului va fi alimentată "prin propria voință" a președintelui ANRAOS și a consiliului de administrație (dominat de reprezentanți ai Guvernului) și nu prin decizia Ministrului de Finanțe, ca până în prezent.
În prezent bugetul de cheltuieli al CNAS este depășit sistematic. În viitor sunt propuse două soluții pentru astfel de deficite: reasigurarea (obligatorie pentru fiecare asigurător) și acoperirea de la bugetul de stat. Reasigurarea nu este o soluție operantă în cazul asigurărilor obligatorii de sănătate, evenimentul reasigurat - consumul în exces de servicii fiind un eveniment anticipat. Așa cum nimeni nu asigură o mașină lovită, nimeni nu reasigură o firmă despre care se știe ca va cheltui pe servicii medicale mai mult decât veniturile realizate. Pe de altă parte, acoperirea deficitului de la bugetul de stat este evocată doar ca posibilitate (Art. 162) când, în fapt, ar trebui să fie o garanție asumată prin lege, de vreme ce cadrul legal de desfășurare al sistemului de asigurări și cotele de contribuție sunt delimitate prin lege. Neacoperirea deficitului de la bugetul de stat va conduce la intrarea imediata în insolventa sau chiar la faliment! Mecanismul însuși al acoperirii deficitului unor firme private de asigurați din bugetul de stat este posibil să fie inaplicabil, statutul nostru de membru UE atrăgând restricții la finanțări care ar putea fi susceptibile a fi interpretate ca ajutor de stat!
92% din sumele colectate de ANAF se repartizează asiguratorilor de sănătate într-o cotă stabilită pe baza riscului de boală al populației înscrise la un asigurător, estimat în funcție de factorii determinanți ai stării de sănătate (mediul de rezidență, profilul demografic, vârstă, sex, natalitate, mortalitate etc.) și profilul de morbiditate al asiguraților. (Art. 165). Factorii de risc luați în considerare sunt specifici asigurărilor de sănătate private și se abat de la principiul de bază al asigurărilor sociale - solidaritatea socială, aceasta modificare fiind esențială în prezentul proiect de reformă. În cazul asigurărilor private de sănătate evaluarea riscului de boală se transformă în riscul material asumat pe baza calculelor actuariale și conduc la stabilirea nivelului primei de asigurare. În cadrul asigurărilor obligatorii aceasta modalitate ipotetică de repartizare a fondurilor către firmele de asigurări nu se suprapune peste modalitatea de plată a serviciilor către furnizorii de servicii sanitare. Astfel, este de așteptat să survină din start discrepante între diverși asiguratori din punct de vedere al solvabilității iar fondul de redistribuire, de numai 6%, este probabil prea mic. Trebuie spus că și astăzi se face o "balansare" a fondurilor destinate caselor județene de asigurări, însă aceasta depinde în mare măsură de factori subiectivi, acoperirea deficitelor fiind în mare măsură la latitudinea Președintelui CNAS. Trebuie să subliniez că în prezent nu exista date statistice publice privind consumul de servicii în funcție de parametrii propuși!
Deși proiectul prevede distribuirea 100% a fondurilor încasate de ANAF (din care 92% către asigurători, 2% pentru administrarea ANRAOS și 6% pentru fondul de redistribuire) este prevazută și constituirea unui fond de rezervă al ANRAOS având ca sursă sumele care nu vor fi distribuite în cotele menționate(!?)
 Concluzie 1: Prin funcțiile și poziția acordată în reglementare - monopolul CNAS se menține integral ca și în prezent - societățile de asigurări (teritoriale) aflându-se în imposibilitate de a intra în competiție pentru fonduri, în condițiile în care atât acordul cadru cât și repartizarea fondurilor se fac după reguli impuse de CNAS.
 Concluzie 2 : În ipoteza în care se urmărește cu adevărat privatizarea instituțiilor de asigurări de sănătate - CNAS poate fi desființată, iar funcția de reglementare și de gestionare a sistemului informatic poate trece la MS. Supravegherea asiguratorilor privați trebuie să rămână în mâna unei singura instituții - CSA.
 Concluzie 3: În ipoteza foarte probabilă dar destul de greu de descoperit în proiect, în care nu se va face o modificare a sistemului, casele de asigurări urmând a se reduce la 10-12, dar fiind tot publice, ca și în prezent, modificările aduse de proiect sunt ca și inexistente și drept urmare nu mai este necesară o lege de "reformare" a sistemului sanitar!
B. CU PRIVIRE LA MODIFICAREA SISTEMULUI DE ADMINISTRARE
B. CU PRIVIRE LA MODIFICAREA SISTEMULUI DE ADMINISTRARE LOCALA A FONDURILOR DE ASIGURARI
Conform declarațiilor publice, casele județene de asigurări urmează a fi înlocuite cu entități în totalitate private - cu societăți mutuale sau cu societăți private de asigurări de sănătate. În fapt mai există și o a treia formă de organizare - asiguratorii publici - amintiți în art. 193 al.(a) - care vor avea și un reprezentant în consiliile de administrație, menționate ulterior sub forma de "casele regionale de asigurări de sănătate", înființate conform art. 267, alin. (2)".
Proiectul trece sub tăcere cum vor funcționa pe viitor aceste entități publice, fiind de presupus ca inițiatorii au avut în intenție menținerea prevederilor legale actuale însă, din eroare, nu au mai menționat acest fapt în textul legii.
B1. Societățile Mutuale
Societățile mutuale de asigurări sunt persoane juridice civile de drept privat, fără scop patrimonial, gestionate de către membrii aderenți, având drept obiectiv protejarea acestora față de riscul de boala și de consecințele financiare ale acesteia;(art.136 al.k). Legea 32/2000 - Legea asigurărilor definește societatea societatea mutuală de asigurări ca fiind "persoana juridică civilă ai cărei asociați sunt deopotrivă asigurați și asigurători". (art.2 al.19).
Toți membrii societății mutuale vor trebui să se fie înscriși în Registrul Comerțului (art. 197 al. d). Apreciez că este inacceptabilă delegarea legislativă către o hotărâre a guvernului a modului de organizare a unor societăți comerciale care vor cuprinde întreaga populație a României, devenind astfel cea mai populară formă de comerț, în condițiile în care toate celelalte forme de exercitare a comerțului beneficiază de reglementari exhaustive, definite prin lege! Trebuie însă precizat că în România mai există o lege care care reglementează societăți mutuale - Legea nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și al uniunii acestora. Aceasta prevede însă că respectivele societăți vor fi înființate pe principiul mutualității precizând însă ca organizarea lor se va face respectând legislația asociațiilor și fundațiilor. O astfel de precizare lipsește în prezenta propunere.
Din redactare lipsesc trăsăturile specifice unei societăți mutuale:
 Membrii societăților mutuale au dreptul de a participa la luarea deciziilor și desemnarea conducerii societății; în proiect nu se precizează cum vor putea membrii să își exercite acest drept.
 Administratorii societății răspund material pentru managementul fraudulos sau defectuos. Aceasta răspundere față de buna cheltuire a celor peste 200 de milioane de euro care ar urma să fie gestionați anual nu este evidențiată!!
 Societățile mutuale au obligația de a returna asociaților acele sume care rămân necheltuite la sfârșitul anului; în proiect se specifică reportarea acestor sume de la un an la altul.
 Asociații unei societăți mutuale își asumă concomitent și riscul de a suporta prin contribuții suplimentare eventualele depășiri ale bugetului; aceasta caracteristică nu este evidențiată în proiect.
 Nu este prevazut care este destinația fondurilor în cazul în care un asociat al societății optează a se retrage din asociere sau decedează - urmașii sai moștenindu-i drepturile patrimoniale și ne-patrimoniale!
 Nu este rezolvată problema confidențialității unor date cu caracter personal, toți membrii societății - în calitatea lor de acționari, urmând a li se dezvălui date precum CNP-ul, domiciliul, etc, ca urmare a statutului lor de persoane care efectuează acte de comerț - care se evidențiază public la Registrul Comerțului.
 Proiectul nu prevede ce se întâmplă cu persoanele care, din motive personale nu optează pentru nici una dintre societățile de asigurări de sănătate - asocierea fiind voluntară, presupunând atât beneficii cât și riscuri.
 În rândul societăților mutuale vor putea fi autorizate "filiale ale unui asigurător străin constituite ca persoană juridică română dacă în țara în care este înregistrat s-a constituit legal și desfășoară o activitate similară cu cea pentru care solicită autorizarea în România." *art.199 lit h+. O asemenea prevedere răstoarnă premisele publice ale mutualității - fondurile unora dintre asigurați urmând a fi "gestionate" de societăți mutuale din alte tari.
 Nu se prevede ce se va întâmpla în cazul falimentului unei societăți mutuale și cum se desființează o astfel de societate și ce se întâmplă cu patrimoniul acesteia.
 Nu este precizat dacă persoanele care vor intra ulterior în societate vor mai avea statutul de membri fondatori și ce îi deosebește de cei fondatori.
Legea are însă prevederi, cel puțin ciudate, referitoare la recunoașterea unor societăți comerciale de asigurări ca membri fondatori ai unei mutualități, deși acestea sunt organizate pentru obținerea de profit (!) și chiar a caselor regionale de asigurări de sănătate - persoane juridice care, pentru a-și păstra forma juridică, trebuie să funcționeze în continuare conform propriului statut, ceea ce este un non-sens dacă asigurații acesteia vor deveni membri ai noii entități mutuale! Este de asemenea greu de înțeles cum ar putea să-și respecte rațiunea de existență a mutualității prin furnizarea de servicii de asigurare către membrii săi fondatori - persoane juridice (!)
Adeziunea la societatea mutuală urmează a se face printr-un înscris sub semnătură privată exprimată în forma solemnă, autentică (în fata unui notar). În aceste condiții, înființarea unei societăți mutuale cu minim 1 milion de membri devine aproape utopică.
Alegerea organelor de conducere trebuie să se facă înaintea înregistrării acestei societăți mutuale la Registrul Comerțului. Modalitatea organizării unei adunări constitutive a societății mutuale cu minim 1 milion de membri, dacă nu presupune participarea directa ar trebui precizata în textul legii și nici de cum delegate pentru a fi rezolvate ulterior.
Pentru a fi înregistrată - societatea mutuală are obligativitatea de a prezenta un calcul al riscului de boală pentru membrii aderenți, fără a ști care sunt sumele care urmează a le primi în urma negocierii cu ANRAOS și, ca urmare, fără a putea estima care sunt riscurile financiare la care se expune asigurătorul și eventual reasiguratorul.
B2. Societățile private de asigurări de sănătate.
Activitatea societăților de asigurări în domeniul asigurărilor facultative de sănătate este minimală. Raportul CSA arata că totalitatea primelor brute subscrise din asigurări (private) de sănătate nu depășesc 10 milioane de EURO în anul 20114 dintr-o piață totală de 1,8 mld euro! Principala cauză a acestei subdezvoltări este refuzul autorităților de a se angaja în delimitarea onestă a pachetului minimal de servicii de sănătate și precizarea astfel a obiectului asigurării facultative de sănătate.
Prezentul proiect nu aduce nici o îmbunatățire a cadrului prezent și astfel nu crează premise pentru o viitoare dezvoltare.
Apreciem ca ipoteza de a muta responsabilitatea gestionarii fondurilor publice - mult superioare valoric sumelor de asigurări private din prezent către firme care nu au nici un fel de experienta în acest domeniu - cele doua domenii - asigurările private și cele de tip social fiind radical diferite în pofida utilizării aceluiași termen.
B3. Societățile regionale publice de asigurări
Deși înființarea societăților private de asigurări este doar o posibilitate și nu o obligativitate, în cazul în care nu va avea loc această preluare de către sectorul privat, proiectul de lege nu are nici un fel de prevederi legate de modalitatea de organizare și funcționare viitoare a societăților publice de asigurări de sănătate.
Termenul limită impus pentru transformarea în societăți regionale este extrem de lax - 31.12.2013 deși o asemenea transformare se poate face practic imediat. Trebuie menționat însă ca și Legea 95/2006 prevede obligația Guvernului de a asigura transformarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului până cel târziu în anul 2007 iar aceasta prevede a fost ignorată în totalitate.
 Concluzie 1: În cazul în care nu vor exista societăți private de asigurări de sănătate facultative dispuse a prelua și asigurările obligatorii iar societățile mutuale nu se vor înființa rezultă că, într-o alta ipoteza de lucru, sistemul de asigurări va rămâne în mare măsură în forma în care se găsește și în prezent, singura modificare notabilă urmând a fi reducerea caselor județene de la 42 la 10-12. Această măsură este salutară însă de mult prea mică anvergură pentru a fi considerată o reformă!
 Concluzie 2: Într-o alta ipoteză de lucru, prin reglementarea ambiguă, contradictorie sau prin lipsa de reglementare tocmai acolo unde aceasta se impune, propunerea conduce la ideea că poate ascunde "o operațiune investițională frauduloasă ce implică plata unor profituri deosebit de mari ale unor investitori de pe urma unor fonduri investite de alte persoane și nu de pe urma veniturilor pe care afacerea le-a generat în realitate." (definiția unei scheme Ponzi - sistem piramidal) în care principalul beneficiar ar putea fi o entitate comercială, încă nedezvăluită, care ar urma să devină membru fondator al unei societăți mutuale, care ar putea să transfere o parte a fondurilor către un reasigurator
și care, aproape imediat, ar avea posibilitatea de a declara insolvența noii entități, beneficiind inclusiv de activele transferate de la casele județene de asigurări.
 Concluzie 3: Societățile mutuale sunt insuficient reglementate în legislația română - de altfel fiind minimal reglementate și în alte țări. A împinge întreaga finanțare a sistemului sanitar către o necunoscută, un tip de societate comercială, pentru care românii nu au practic nici un fel de experiență sau tradiție, reprezintă asumarea unui risc care nu este argumentat suficient de către autori. Existența unor astfel de entități non-profit în unele țări europene nu pot fi considerate drept model în condițiile în care finanțarea în aceste țări este cu 500-600% mai mari pentru aceleași acte medicale!
 Indiferent de ipoteze - nici una din modalitățile de administrare a fondurilor de asigurări - nu lasă să se înțeleagă ca vor conduce la o suplimentare a fondurilor utilizate în sănătate.
C. CU PRIVIRE LA NOILE RAPORTURI JURIDICE CARE VOR GUVERNA SISTEMUL DE ASIGURĂRI
Toate relațiile dintre diferiții actorii din sistemul de asigurări sociale de sănătate vor avea la bază contractele civile. Aceste contracte vor muta în totalitate riscul depășirii bugetelor pe seama asiguraților. Totuși este dificil de înțeles folosirea unor contracte, denumite civile, cu termene impuse integral prin acordului cadru aprobat prin Hotărâre a Guvernului, în condițiile în care una din principalele caracteristici al unui asemenea contract îl reprezinta “libertate deplină” de a stipula ce crede de cuviință fiecare parte într-un asemenea document.
Totuși unul din principiile de bază ale mutualității are la bază tocmai principiul acoperirii depășirii veniturilor prin contribuții suplimentare ale membrilor asociației! Apreciem că intenția autorilor proiectului a fost tocmai exonerarea bugetului de stat de riscul depășirii bugetului Fondului de asigurări de sănătate mutind acest risc pe umerii asiguraților, care însă nu au mijloacele de a preîntâmpina producerea acestui eveniment!
D. CU PRIVIRE LA SURSELE SUPLIMENTARE DE FINANTARE
Din proiect rezultă identificarea următoarelor surse de creștere a veniturilor sistemului de asigurări sociale de sănătate:
D1. Suplimentarea bugetului asigurărilor sociale de sănătate de la bugetul de stat
Acoperirea de la bugetul de stat a sumelor datorate de toate persoanele care în prezent sunt scutite de contribuție. Aceasta măsură se impune încă de acum, nefiind necesar un întreg pachet de reformă pentru îndreptarea unor măsuri populiste, evident eronate! Ministerul Sănătății nu a dat publicității numărul beneficiarilor respectivelor scutiri de la plata contribuției pentru a se putea evalua impactul financiar. În 16 iulie 2012 Guvernul a anunțat însă o măsură exact opusă - patronii firmelor care vor angaja șomeri cu vârsta mai mică de 25 ani sau persoane de peste 55 ani urmând a nu mai plăti contribuții la bugetele de sănătate, pensii şi șomaj. Este inacceptabil ca o astfel de măsură sa fie propusa concomitent cu afirmarea susținerii unor principii exact contrare!
D2. Creșterea contribuției unor persoane fizice și juridice
Creșterea contribuției angajatorului pentru persoanele care au venituri sub salariul mediu pe economie până la suma datorata pentru un astfel de venit. Deși măsura este destinata a descuraja angajarea formală a peste 2 milioane de salariați la nivelul salariului minim pe economie - soluția propusa este inechitabilă - atât pentru fondul de asigurări sociale (pensii) - diminuat prin aceiași metodă - cât și față de angajatori - în situația în care salariul plătit reflecta cu adevărat munca prestată. Suma încasată în plus prin această metodă este estimată a atinge maxim 400 milioane euro.
Suportarea contribuției pentru coasigurați (scutiți în prezent), de către membrul de familie care realizează venituri mai mari decât dublul salariului minim pe economie ar putea aduce suplimentar maxim 50 de milioane Euro cu prețul încălcării principiului de bază al asigurărilor sociale -principiul solidarității sociale. Deși suma pe care ar urma să o plătească titularul este de doar 38 de lei per coasigurat - având în vedere că familia respectivă se
sprijină exclusiv pe veniturile acestuia, putem anticipa că sporirea de finanțare urmează să se facă tocmai pe familiile aflate la pragul sărăciei deși statul a înțeles în repetate rânduri să scutească de la plată firme de stat cu mii de salariați.
D3. Suplimentarea bugetului din alte surse
Premierul Ponta a evocat suplimentarea bugetului asigurărilor de sănătate cu o cota parte din RCA - iar în proiect se regăsește obligativitatea acoperirii cheltuielilor serviciilor de îngrijire a sănătății asiguraților ale persoanelor victime ale accidentelor auto însă aceasta prevedere este în vigoare și în prezent!
Suplimentarea sumelor cheltuite în totalitate pentru sănătate pe seama asigurărilor private de sănătate este utopică. Asigurările suplimentare și complementare trebuie să satisfacă aspirația unei categorii sociale pentru mai bine și nu o barieră a accesului la îngrijirile de sănătate în calea celor cu venituri aflate la pragul sărăciei. Nu poți determina oameni cu salariul minim pe economie să-și cumpere asigurări de sănătate suplimentare. O dovadă certă a acestei imposibilități este eșecul asigurărilor obligatorii pentru case, persoanele sărace ignorând pur și simplu obligația legală.
O alta sursă evocată a fost cea a creșterii accizarii produselor din alcool și tutun; aceste sume sunt însă fond special al Ministerului Sănătății si nu pot fi destinate suplimentarii fondului de asigurări sociale de sănătate.
ALTE INSUFICIENŢE ALE PROPUNERII
1. Proiectul permite trecerea patrimoniului actualelor case de asigurări județene în patrimoniul unor entități private.
2. Permite asocieri extrem de dezechilibrate - toți acționarii sunt limitați la contribuirea la fondul societății la suma de 10 lei - drept contribuție la fondul de rezervă (implicit pentru persoanele fizice cât și pentru cele juridice).
3. Nu este relevat care ar putea fi interesul unei societăți de asigurare să devină membru al unei societăți mutuale de vreme ce societatea mutuală exclude realizarea profitului - tocmai rațiunea de a fi a societății comerciale! Este evident că fiecare membru al societății mutuale va trebui să contribuie lunar cu o anumita sumă. Nu reiese cu ce suma ar trebui să contribuie societatea de asigurări acționar! Așa cum este redactat proiectul, rezultă doar că se dorește ca anumite entități - nedezvoltate încă - să ia în administrare, pe o cale ocolitoare, sumele provenite din contribuția populației la asigurările sociale de sănătate!
4. Crează reguli inegale pentru obținerea dreptului de a gestiona banii publici proveniți din contribuțiile populației. O societate mutualistă are nevoie de cel puțin 1 milion de membri. O societate de asigurări private va putea obține dreptul de a gestiona fondurile pentru asigurările obligatorii de sănătate dacă are cel puțin 15.000 de membri care optează pentru achiziționarea de asigurări private, în condițiile în care și societățile mutuale au dreptul de a oferi asigurări private?! Cuantumul asigurării private nefiind stipulat rezultă că bariera impusă - este formală - asigurarea privată putând avea și valoarea simbolica de 1 leu pe lună!
5. Se preconizează o creștere a cheltuielilor de administrare a fondului de asigurări de la 3% cât este în prezent la la 3,8% (2% CNAS + 2% din 96% la nivel județean) la care se adaugă sumele destinate intermedierii de asigurări pentru cei 18 milioane de asigurați și sumele destinate reasigurării - neprecizate. La aceste cheltuieli trebuie adăugate și cele maxim 18 milioane de autentificări notariale ale deciziei de a opta pentru o societate mutuala.

CONCLUZII
Proiectul ratează sistematic toate cele 5 obiective declarate public de Guvern:
1. desființarea monopolului CNAS; monopolul CNAS se menține integral prin funcția de a repartiza fondurile și fondurile și prin stabilirea pachetului de servicii oferite oferite prin Acordul cadru.
2. creșterea controlului asiguraților asupra fondului de asigurări obligatorii; proiectul trece sub tăcere modalitatea prin care asigurații urmează să realizeze controlul suplimentar!
3. introducerea competiției între asiguratori; competiția între asigurători este lipsită de obiect deoarece sumele primite sunt stabilite printr-o formulă impusă iar pachetul de servicii este decis de CNAS prin Acordul cadru, toate în condițiile unor activități non-profit!
4. stimularea asigurărilor facultative; nu a fost introdus nici un singur element pentru stimularea asigurărilor facultative față de cadrul legal actual.
5. redefinirea pachetului de servicii în conformitate cu posibilitățile de plată; din capitolul de asigurări sociale de sănătate nu reiese cum se va atinge acest deziderat.
Soluțiile propuse merg către o direcție greșită, neadecvată situației materiale a românilor, tradițiilor și experientei populației românilor, Proiectul identifica drept soluție a reformării sistemului de sănătate privatizarea caselor județene de asigurări; aceasta măsură nu are cum să contribuie la o sporire a veniturilor sistemului. Guvernul nu a indicat niciodată care este ineficiența actualului sistem de asigurări și sumele astfel pierdute.
Suplimentarea veniturilor prin măsuri fiscale este modestă și negarantată.
Prin mecanismele create singurii câștigători, de moment, sunt firmele de asigurări, reasigurări și intermediere de asigurări în detrimentul contribuitorului actual.
Deși prezentate într-o altă formă, ideile enunțate în cursul anului trecut referitoare la noul sistem de asigurări sunt practic nemodificate deși vechiul proiectul a fost retras.
Perpetuarea dezbaterilor pe diverse variante de modificare a legii sănătății concomitent cu amânarea unor măsuri obligatorii care pot fi adoptate în actualul cadru legislativ face ca, zilnic, să asistăm la pierderea de vieți omenești doar pentru ca cineva refuză să ia deciziile adecvate ACUM. Astfel devenim părtași la un fals politic în care ne prefacem preocupați de viitor - fără a oferi soluții - ignorând prezentul.

SOLUȚII ŞI RECOMANDĂRI:
1. Recunoașterea dificultăților prin asigurarea transparenței totale a parametrilor și indicatorilor de funcționare ai sistemului sanitar. Aceasta soluție a fost îmbrățișată cu mult curaj de o țară vecină - Republica Moldova - pe site-ul
Ministerului Sănătății din aceasta țară găsindu-se un ordin cu 80 de pagini de măsuri și indicatori pe care autoritățile medicale trebuie să le dea publicității lunar și trimestrial, ca parte a Planul de acțiuni pentru guvernarea deschisă din aceasta țară. In țara noastră, până și raportul minimal pe care CNAS are obligația legala de a-l prezenta public este un secret bine păstrat!
2. Adecvarea pachetului de servicii la nivelul finanțării pe care statul nostru este capabil și dorește sa o facă! Guvernul trebuie sa iasă din minciuna conform căreia poate sa ofere servicii medicale în cantități și de o calitate similare cu cele din Germania, de exemplu, având costuri de 6 ori mai mici!
3. Acreditarea tuturor unităților sanitare, respectând criterii unitare pentru unitățile de stat și cele private, fără acordarea de derogări. Guvernul și administrațiile locale trebuie sa decidă dacă doresc sau nu sa mențină unitățile sanitare în
funcțiune prin adecvarea lor la standarde din punct de vedere al aparaturii, personalului și siguranței.
4. Stimularea competiției între furnizori prin majorarea sumelor fiecărei prestații în sine, până la un nivel în care sa fie posibil ca pacienții să opteze fie pentru sistemul de stat fie pentru sistemul privat cu suportarea unor diferențe. Astăzi, în sistemul de stat nu exista nici o corespondenta intre costurile reale ale actului medical și tarifele impuse de CNAS.
5. Creșterea implicării pacienților, populației în general, în luarea deciziilor care privesc structura și funcționarea sistemului sanitar.
6. Abandonarea unui proiect de reforma și trecerea curajoasa la adoptarea de către Guvern a măsurilor tactice necesare, care îi vin în responsabilitate, în limitele impuse de actualul cadru legislativ.

Reorganizarea sistemului de asigurări pune Sănătatea „pe picioare”!?

Citat: PROBLEME ŞI PROPUNERI La Titlul VII din proiectul Legii Sănătăţii - Sistemul asigurărilor de sănătate - sunt propuse modificări semnificative ale modului de organizare şi funcţionare a sistemului de asigurări de sănătate, propuneri ce au fost întocmite în urma problemelor identificate în cursul consultărilor, potrivit directorului din cadrul MS. Printre acestea precizăm, pe lângă finanţarea insuficientă şi utilizarea ineficientă a fondurilor, poziţia de monopol a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în contractarea furnizorilor de servicii. Dr. Călin Alexandru a explicat că se doreşte păstrarea şi transparentizarea actualului sistem de colectare a asigurărilor de sănătate, cu o cotă de contribuţie nemodificată ca valoare. Totodată, baza de colectare va creşte prin contribuţia persoanelor asigurate pentru coasiguraţi, a bugetului de stat şi a bugetului autorităţilor publice locale pentru alte categorii scutite, iar bugetul asigurărilor obligatorii de sănătate se aprobă distinct de către Parlament.
CONCRET Prin proiectul de lege se doreşte introducerea asiguratorilor mutuali şi privaţi, care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii speciale de eligibilitate (inclusiv un număr minim de asiguraţi sau de membri aderenţi) pentru contractarea serviciilor din pachetul de bază în sistemul asigurărilor obligatorii de sănătate. „Descentralizarea se va realiza prin reorganizarea actualelor case judeţene de asigurări de sănătate, într-o primă fază, în case de asigurări teritoriale, urmând a se transforma ulterior în societăţi mutuale de asigurări de sănătate. Acestea sunt structuri asociative, non-profit, formate din membrii care depun o adeziune la statutul societăţii mutuale de asigurări de sănătate şi care sunt implicaţi activ în administrarea acesteia”, a explicat directorul din cadrul MS.
CNAS SE REORGANIZEAZĂ ÎN AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE A ASIGURĂRILOR OBLIGATORII DE SĂNĂTATE (ANRAOS) ŞI RĂMÂNE CU UN ROL DE REGLEMENTARE ŞI CA UN FOND DE DISTRIBUŢIE ŞI REDISTRIBUŢIE A VENITURILOR ÎNTRE ASIGURATORII DE SĂNĂTATE, ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL DE ASIGURAŢI ŞI DE RISCUL DE BOALĂ, STABILIT ÎN FUNCŢIE DE MEDIUL DE REZIDENŢĂ, PROFILUL DEMOGRAFIC, VÂRSTĂ, SEX, NATALITATE, MORTALITATE A ASIGURAŢILOR.
Reprezentanţii MS sunt de părere că astfel se previne selecţia adversă, prin care unii asiguratori ar putea încerca să selecteze persoane tinere şi cu venituri crescute, în dauna celor vârstnici, cu multiple comorbidităţi sau/şi cu venituri reduse. „Pachetul de servicii de sănătate de bază va fi redefinit pentru acoperirea costurilor pentru patologiile cu risc funcţional/vital şi costuri ridicate, în urma unei analize de evaluare a tehnologiilor medicale, bazată pe dovezi ştiinţifice obiective şi pe evaluarea cost-eficacităţii şi a impactului bugetar al serviciilor, realizată de nou-înfiinţata Agenţie Naţională de Management al Calităţii în Sănătate”, a adăugat dr. Călin. El a precizat că statul va continua să-şi exercite rolul esenţial de ocrotire a categoriilor defavorizate ale populaţiei prin finanţarea pachetului social de servicii de sănătate. De asemenea, asigurările facultative de sănătate vor fi stimulate prin acordarea deductibilităţii fiscale pentru angajat şi pentru angajator, contribuind la atragerea de fonduri suplimentare în sistemul de sănătate. Oficialii din Sănătate spun că acest sistem funcţionează bine în Belgia şi că el ar putea fi introdus începând cu 2015, fără probleme, şi în România

SURSA : http://www.telegrafonline.ro

Coplata, introdusă pentru a limita excesul de servicii medicale

Citat:Introducerea coplăţii în sistemul sanitar ar trebui realizată în scopul de a limita excesul nejustificat de servicii medicale şi riscul raportărilor false. Declaraţia a fost făcută, ieri, de dr. Vasile Cepoi, ministrul Sănătăţii. „Există suspiciunea, la ora actuală, că avem situaţii de raportări de servicii care în fapt nu au fost făcute”, a spus ministrul Sănătăţii.
Acesta a precizat că sumele pentru coplată sunt foarte mici, în spitale între 40 şi 90 de lei, în funcţie de nivelul de clasificare, iar la medicina primară între 4 şi 5 lei.

O lege a Sănătăţii care salvează... Sănătatea!
Dezbaterile încep la anul....

Citat:Legea Sănătăţii mai are de aşteptat, a anunţat, ieri, într-o emisiune TV, ministrul Sănătăţii, dr. Raed Arafat. Oficialul a subliniat că documentul ar putea intra în dezbaterea Parlamentului cel mai devreme în februarie-martie 2013, acum fiind discutat cu experţii europeni.
„Acum legea se discută cu expertul UE, pe anumite aspecte. Pe noi ne interesează sfaturi pe reforma asigurărilor, a spitalelor, ca structură. Aş zice că legea este încă în construcţie şi în lucru. Dr. Vasile Cepoi (fostul ministru al Sănătăţii - n.r.) se ocupă şi acum de lege”, a anunţat demnitarul. Dr. Arafat a precizat că toţi cei care lucrează acum la modificarea legii vor anunţa când au intrat în faza finală. Dar, cel mai probabil, susţine dr. Arafat, orice dezbatere nu poate începe înainte de finele iernii, începutul primăverii. „Decizia privind Legea sănătăţii este politică”, spune ministrul.

DIN LEGE...

Citat:„Pentru achiziţiile de aparate şi materiale de volum mare sau (medicamente - n.r.) specifice scumpe, pe programele Ministerului Sănătăţii (MS) intră hotărâre de Guvern, care va stabili că MS este unitate de achiziţie centrală pentru sistemul sanitar şi care achiziţionează pe acordul cadru, pe durată mai lungă, materialele, aparatura, medicamentele pentru sistemul sanitar cu sursa de finanţare din fonduri publice, atât pentru spitalele MS, cât şi pentru cele descentralizate”, a anunţat ministrul. Cât priveşte modul cum se va derula noul sistem de achiziţii, dr. Arafat a explicat: „Astfel, cu o săpămână înainte de ofertare, faci o primă discuţie cu firmele interesate care au discuţii pe caietele de sarcini. Dacă firmele au dreptate în ceea ce sesizează, şi nu este o chestie vitală, rezolvi contestaţia reală înainte să vină oferta. Apoi, în etapa a doua, vin ofertele, verifici eligibilitatea firmelor, iar dacă sunt eligibile, le bagi pe sistemul electronic. Ei se pot bate pe preţ până la un anumit moment; asta nu mai este sub controlul ministerului. Asta înseamnă, de fapt, procedură, monitorizare, control. Am fost încurajat să o fac în Guvern. Această procedură este şi o recomandare a FMI, nu obligaţie”.

CUM SE SCURG FONDURILE DIN SĂNĂTATE

Citat:Nu în ultimul rând, dr. Arafat a explicat, în emisiunea TV, cum se scurg fondurile din Sănătate, dar şi ce trebuie făcut pentru a pune stop acestei situaţii. În primul rând, explică el, fondurile se duc pe apa sâmbetei prin prescripţia nejustificată de medicamente scumpe, înainte de a vedea dacă produsele ieftine au o eficienţă mai mare. De exemplu, potrivit dr. Arafat, în SUA nimeni - nu numai pe medicamente, dar şi pe aparatură - nu poate avea contract cu statul dacă nu semnează codul de etică. “Codul de etică al comportamentului firmei poate duce la excluderea firmei dacă nu respectă acest act. Ideea unui cod de etică, a unui angajament faţă de stat: fac afaceri cu tine, dar te respect.(...) Cine este descoperit să ştie că este eliminat pe trei sau patru ani. În Cehia, spre exemplu, o firmă a fost eliminată câţiva ani, după ce a fost descoperită că a mituit un oficial. (...)”, completează ministrul. Sau, un alt exemplu, o firmă care a câştigat licitaţia nu livrează produsele, aşa cum se întâmplă, în prezent, spune el, în oncologie. Spitalul rămâne astfel descoperit pentru că legea nu-i permite să organizeze o a doua licitaţie. „Există firme cu astfel de practici în domeniul medical, este o practică foarte răspândită”, a declarat ministrul. Tot la capitolul scurgeri de fonduri, dr. Arafat a spus că sunt firme care oferă acelaşi aparat la preţuri diferite de la un spital la altul. „Care este logica? De ce într-un loc este cinci milioane, şase milioane şi în altele 12 milioane? Diferenţa nu justifică jumătate de preţ. Statul are bani limitaţi şi trebuie investiţi corect. (...)”, susţine demnitarul. Totodată, el a ţinut să atragă atenţia şi asupra programului de diabet. În opinia sa, programul de diabet a dus la cheltuieli mari în ultima perioadă, astfel că în diabetologie va fi întocmit un protocol. „Îl analizăm, vedem prescrierile. La noi este cum am mai zis, dăm arma nucleară înainte să folosim arma convenţională. În Franţa, medicul începe cu medicamentul cel mai ieftin, cel mai eficient şi se ajunge la cel scump numai dacă aceste medicamente nu îşi fac efectul, sau dacă este recomandare expresă pentru aceste medicamente scumpe, începem cu ele, dar numai în cazuri speciale”, a explicat ministrul Sănătăţii

SURSA : http://www.telegrafonline.ro