pompieri

Citat:Sfântul Florian (protectorul pompierilor) a fost cetățean roman și a murit ca martir la 4 mai 304 în Lauriacum (azi Lorch în Austria).
Florian (creștin) a refuzat să se închine zeilor romani. Prima pedeapsă a fost pierderea slujbei, după care a fost exilat în localitatea care azi se numește Sankt Pölten în nord-estul Austriei. Nerespectarea exilulului și ajutorul dat unui grup de creștini, îl va costa viața, el fiind de către romani tăiat de viu în bucăți, după care a fost legat de o piatră de moară și aruncat în râul Enns.
Sf.Florian este sărbătorit de Biserica Romano-Catolică la 4 mai.

Citat:Statuia Sf. Florian; cu valoare de simbol (introdus în stema Jimboliei), patronul oraşului şi sfânt în calendarul catolic, ocrotitor împotriva incendiilor şi inundaţiilor, înălţată înainte de 1866 pentru a apăra localitatea de calimităţile care au afectat-o după colonizarea şvabilor.

Citat: Încă din secolul al XVIII-lea oraşul nostru a suferit numeroase incendii. Potrivit istoricului Florin Medeleţ, în anul 1805 a fost dată prima interdicţie de a nu se fuma pe poduri din lemn. Cea mai încercată clădire istorică, în acest sens, este Teatrul Naţional din Timişoara, unde s-au înregistrat incendii în 1820, 1825 şi 1834. În 1880, Teatrul Naţional a fost cumpărat de la Primărie, perioada de refacere durând doi ani. Un devastator incendiu a fost în anul 1920. Atunci, Teatrul a ars complet şi au fost cele mai multe victime. Era în timpul turneului trupei de operetă Leonard. Graţie unei publicaţii din epocă - „Arad és Vidéke“, 3 octombrie 1920 - puteţi face o călătorie în timp pentru a fi martorii tragicului eveniment.
A ars cădlirea Teatrului Naţional; 2 morţi şi
27 de răniţi
„De sâmbătă seara, Timişoara a devenit oraşul focului. Poliţia primeşte din oră în oră înştiinţări despre noi incendii. Aşa se explică panica din rândul populaţiei. Oamenii sunt pe străzi, în grupuri, comentând aceste incendii enigmatice. Focul catastrofal a izbucnit sâmbătă după-amiază. La Teatrul din Timişoara, cu puţin înainte de izbucnirea incendiului, au plecat toţi muncitorii. E hazard sau rea-voinţă? Norul de fum care se ridica deasupra acoperişului a fost observat de poliţistul călare din faţa Teatrului. Acesta a alertat imediat pompierii. Când au ajuns, toată clădirea era deja în flăcări. Focul a cuprins acoperişul şi sala de spectacole. Despre salvarea Teatrului nici nu putea fi vorba. Doar hotelul «Kron Prinz» aflat lângă Teatru şi vizavi, Palatul «La Fleur» au putut fi protejate de incendiu. Pompierii au intrat în clădirea Teatrului prin podul hotelului «Kron Prinz». La munca supraomenească ce se derula s-a întâmplat primul accident mortal.
Pompierul Ferdinand Kratochwill moare salvând 10 vieţi
Printre pompierii care au reuşit să intre în clădirea Teatrului, dinspre hotel, s-a aflat pompierul Kratochwill. Acesta se afla în pod şi, în lupta cu focul, a căzut în marea de flăcări. Cauza, se pare, a fost o bârnă în flăcări care a căzut peste el. Din surse verbale Ferdinand Kratochwill a salvat 10 oameni. După mult timp, s-a reuşit recuperarea cadavrului carbonizat. A fost recunoscut după cataramele de la echipament. A fost înmormântat împreună cu prietenul lui, Geel János, pompier şi el, care a suferit arsuri grave, decedând a doua zi la spital.
Timişoara,
sub flăcări
„Focul la clădirea Teatrului Naţional a ars până la 1 dimineaţa. Acoperişul s-a prăbuşit. N-au mai rămas decât 4 pereţi negri pe locul unde a fost Teatrul. Tot la ora 1,00 s-a aflat că la Remiza electrică a izbucnit un incendiu. Focul a fost nimicitor. De la Teatru au fost salvate câteva piese de mobilier şi câteva recuzite. Acoperişul Hotelului «Kron Prinz» a fost demolat, pentru a împiedica întinderea incendiului. În acea panică, răufăcători necunoscuţi au jefuit hotelul: obiectele şi bunurile celor cazaţi au fost aruncate pe fereastră, hotelul a fost păgubit în valoare de jumătate de milion de lei. Duminică, înainte de masă, a ars complet şi Piaţa de Fân a oraşului, iar seara, la 19,00, la Fabrica de Pâine Kovess a luat foc. Fabrica a ars complet. De asemenea, la Gara Mare a izbucnit un incendiu în care au ars o grămadă de mărfuri. Pentru anchetă au venit la Timişoara Ministrul Culturii şi cel de Externe. Şeful Poliţiei spune că nu s-a ajuns la o concluzie, dar se bănuie că la mijloc ar fi o mână criminală, cauza fiind de ordin politic...“. Acesta a fost, pe scurt, filmul derulării evenimentelor din Timişoara anului 1920. Teatrul a fost refăcut după proiectul arhitectului Duiliu Marcu. Pentru refacerea clădirii, au fost luate 20 de camere din corpul din spate, din hotelul care avea să poarte numele Ferdinand.

LIZA KRATOCHWILL
Agenda nr. 6/8 februarie 2003

Citat:Începând din 1923 într-o serie de oraşe din ţară se înfiinţează noi secţii de pompieri militari.
Chiar înainte de promulgarea legii de organizare a pompierilor, Municipiul Timişoara, graţie sufletelor de buni romani ale profesorului Augustin Coman – primar şi doctor Nicolae Table – secretar general, s-a cerut Comandamentului Pompierilor Militari înlocuirea pompierilor profesionişti cu pompieri militari.
Aceasta înlocuire s-a făcut cu sacrificii de ambele părţi, deoarece Municipiul Timişoara nu voia să lase pe drumuri pe nici unul din foştii pompieri comunali, iar Comandamentul Pompierilor Militari a trebuit sa creeze o unitate noua în condiţii bugetare mai restrânse, deci cu un efectiv mic, în raport cu întinderea Municipiului Timişoara şi importanţa industrială.
Pe data de 1 iunie 1936 – ia fiinţă Compania de Pompieri Militari Timişoara cu un efectiv de: 1 căpitan, 2 ofiţeri subalterni, 8 subofiţeri şi 80 soldaţi, care s-au instalat în cele 3 cazărmi ale Municipiului Timişoara din cartierele Cetate, Pr. Carol şi Fabric.
In acelaşi timp pompierii militari de sub comanda cpt. Paraschivescu Matei, au preluat şi materialul de incendiu al Municipiului, compus din: patru motopompe; şapte auto-omnibuze, din care două cu motopompe; un automobil de salvare; o autoscară Metz de 30 m având la nevoie şi cele patru autocisterne – stropitoare ale serviciului salubrităţii.
La data stabilită (01 iunie 1936) aceştia s-au instalat în cele trei cazărmi ale oraşului din cartierele CETATE, PRINŢUL CAROL şi FABRIC.
Organizarea Companiei Pompieri Militari Timişoara la data de 01.06.1936 era următoarea:
Comandant: căpitan Paraschivescu Matei;
Subalterni: locotenent Marin Miron, locotenent Chirica Nicolae;
Serviciul aprovizionări: plutonier Ghiţă Ioan;
Sanitar: plutonier Nicolau Constantin;
Instructor: plutonier Marin Petre, Plutonier Sandu Dumitru;
Şofer: s.Instr. Mitran Stancu.
01.01.1937 – se înfințează COMPANIA DE POMPIERI TIMIŞOARA
Pentru ziua de 08.08.1937 Divizia 1 Timişoara la data de 28.04.1937 cu nr. 10090 solicită Companiei de pompieri Timişoara, să pună la dispoziţia Poliției Timișoara: 2 tancuri cu apă plus militari în termen în vederea măsurilor de ordine şi siguranţă în ziua de 01.05.1937, tunuri de apă care vor fi folosite în cazul în care s-ar putea produce manifestaţiuni de stradă”.
ORGANIZAREA ECHIPELOR şi EFECTIVELOR:
- echipa de veghe 4 servanţi;
- echipa de cercetaşi de gaze 3 servanţi;
- echipa de dezinfectare 7 servanţi.
ECHIPE DE MAŞINI
- echipa de toporaşi 6 servanţi;
- echipa autopompă cisternă 1 şef plutonier, 1 ajutor sergent sau subofiţer, 10 servanţi (2 sergenţi, 3 caporali, 5 soldaţi);
- echipa scară mecanică 1 şef sergent, 1 ajutor caporal, 4 servanţi soldaţi, 2 şoferi – mecanici;
- echipa salvare gazaţi 5 servanţi;
- echipa salvare la foc 6 servanţi;
- echipa ridicarea dărâmăturilor 5 servanţi;
- echipa ridicarea proiectilelor 4 servanţi.
Din data de 25.10.1938 – Compania de pompieri Timişoara se subordonează Grupului 10 Pompieri Timiş cu sediul la Timişoara.
01.01.1940 – Grupul 10 Pompieri Timişoara comandat de maior PENEŞ ALEXANDRU avea următoarea componenţă respectiv comandanţi de subunităţi:
Compania TIMIŞOARA – cpt. MARIN MIRON;
Compania ARAD – cpt. BODELEANU AUREL;
Secţia LUGOJ – locotenent CRĂCIUN VASILE;
Secţia DEVA – plutonier CALOIANU IAMANDI;
Secţia ORAVIŢA – plt. ŞTEFĂNUŢĂ GHEORGHE;
Pichetul CARANSEBEŞ – plt. maj. MATEI ERNEST;
La data de 01. 04. 1941 – GRUPUL 7 POMPIERI TIMIŞOARA comandat de maior PENEŞ ALEXANDRU, avea în compunere:
- Compania de pompieri Timişoara – căpitan Marin Miron;
- Compania de pompieri Arad – căpitan Podeleanu Aure;l
- Secţia de pompieri Lugoj – căpitan Popescu Em. Nicolae;
- Secţia de pompieri Turnu Severin –slt.rez. Arnăutu Gheorghe;
- Secţia de pompieri Tîrgu Jiu – plut. Maj. Mocanu Tănase;
- Secţia de pompieri Deva – plutonier Caloianu Iamand;;i
- Secţia de pompieri Caransebeş – plutonier Şerbănescu Antim;
- Secţia de pompieri Oraviţa – plutonier Stefănuţă Gheorghe;
- Secţia de pompieri Orşova – plutonier Sandu Dumitru.
La data de 01. 04. 1943 – GRUPUL 7 POMPIERI Timişoara, comandat de maiorul EFSTATIADE VASILE se compunea din:
- Compania de pompieri Timişoara - cpt. Antonie Ioan
- Compania de pompieri Arad – cpt. Năstăsescu Gheorghe
- Secţia de pompieri Lugoj – lt.rez. Vica Vasile
- Secţia de pompieri Turnu Severin – lt.rez. Arnăutu Gheorghe
- Secţia de pompieri Târgu Jiu – plut. Maj. Mocanu Tănase
- Secţia de pompieri Deva – plt. Maj. Caloianu Iamandiu
- Secţia de pompieri Caransebeş – plutonier Şerbănescu Antim
- Secţia de pompieri Oraviţa – plutonier Stefanuta Gheorghe
- Secţia de pompieri Orşova – plutonier Sandu Dumitru
- Secţia de pompieri Beiuş – plut.Maj. Geroveanu Ioan
În municipiul Timişoara, P-ţa Romanilor, str. 3 August 1919, se află troiţa pompierilor ridicată în cinstea a doi eroi pompieri, căzuţi la datorie pe timpul războiului ( cpt. Antonie L. Ioan – comandantul Companiei de Pompieri Timişoara, decorat cu titlul de Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” şi frt. Potra Gavril) cei doi se deplasau la intervenţie în data de 16.08.1943, prin Piaţa Romanilor din Timişoara, când datorită bombardamentelor, autospeciala s-a răsturnat provocând rănirea şi ulterior decesul acestora.
01.01.1956 – Grupul regional P.C.I. Timişoara comandat de Lt. col. PETRESCU ANDREI
01.03. 1968 – In urma reorganizării administrativ-teritoriale a ţării se desfiinţează Inspecţia de supraveghere pentru stingerea şi prevenirea incendiilor din cadrul Grupului de pompieri şi se înfiinţează 3 Inspectorate Judeţene de prevenire a incendiilor la TIMIŞ, ARAD şi CARAŞ-SEVERIN.
Se reorganizează Grupul având în compunerea sa şi SERVICII care asigură Grupurile de pompieri din judeţele ARAD, BIHOR, CARAŞ-SEVERIN, HUNEDOARA şi TIMIŞ.
01.04.1976 – Comandantul Grupului de pompieri al judeţului Timiş este numit Lt. Col. MIHĂESCU VALENTIN iar în 1987 maior Maior SASU IOAN .01.01.1989 – Grupul de pompieri al judeţului Timiş avea în organică următoarele subunităţi:
- Compania 1 pompieri Timişoara
- Compania 2 pompieri Timişoara
- Compania 3 pompieri Lugoj.
În anul 1994 s-a înfiinţat Stația de Pompieri Buziaş, după care Stația de Pompieri Făget.
24.10.1996 – Se înființează ‚,GRUPUL DE POMPIERI “BANAT” AL JUDEŢULUI TIMIŞ”.
26.10.1996 – In Piaţa Victoriei din municipiul Timişoara are loc festivitatea de înmânare a DRAPELULUI DE LUPTĂ AL GRUPULUI DE POMPIERI “BANAT” AL JUDEŢULUI TIMIŞ, acordat prin Decretul Prezidenţial nr. 454 din 7 septembrie 1996.
15.04.1997 – Comandantul Grupului de pompieri al judeţului Timiş este numit Col. ing. CERNAT IOAN
04.08 – 14.08. 1997 – La compania 1 pompieri Timişoara s-a desfăşurat, cu sprijinul pompierilor din Brigada STRATHCLYDE – SCOTLAND şi al INSPECTORATULUI GENERAL AL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI, cursul de instructori pentru descarcerare.
13.09.1997 – La manifestările organizate cu prilejul Zilei Pompierilor din România pe lângă oficialităţile din judeţ, personalul unităţii, membrii formaţiilor civile de pompieri, elevi, părinţii militarilor în termen din unitate şi cetăţeni, a participat şi o delegaţie a pompierilor din judeţul Csongrad – Ungaria, condusă de Lt.Col. URBAN IOSZEF – comandantul pompierilor din MAKO.
01.01.1998 – Grupul de pompieri “Banat” al judeţului Timiş, comandant Col.ing. CERNAT IOAN avea următoarea componenţă respectiv comandanţi de subunităţi:
Compania 1 Pompieri Timișoara - cpt. CÂMPEANU GHEORGHE
Compania 2 Pompieri Timișoara – cpt. MARIA EMILIAN
Pichetul de Pompieri Sânnicolaul Mare -cpt. BLAZI ADRIAN
Compania 3 Pompieri Lugoj - lt.col. CĂPĂŢÂNĂ IOSIF
Pichetul de Pompieri Făget – serg. maj. COSLOVSCHI ANTON
COMPANIA 4 POMPIERI BUZIAŞ – cpt. GĂZDAC ALIN – VASILE
15.03.1998 – în cadrul unităţii, la Detaşamentul de Pompieri Timişoara 1, se înfiinţează Staţia de Intervenţie, Ajutor Medical Urgenţă şi Descarcerare (S.I.A.M.U.D), la festivitate participând prefectul judeţului Timiş, preşedintele Consiliului Judeţean şi un public numeros.
Medic coordonator al acestui serviciu a fost numit mr. dr. Hamza Augustin.
Serviciul avea în dotare:
- o autoambulanţă tip Mercedes, an de fabricaţie 1978 provenită din donaţie şi echipată cu aparatură şi materiale pentru urgenţă “0″;
- o autospecială tip Volswagen, an de fabricaţie 1969 provenită din donaţie şi echipată cu aparatură şi materiale de descarcerare.
În data de 01.05.1998 se înfiinţează Garda de intervenţie-stingere Deta, numindu-se la comanda acesteia plt.adj. şef BĂRNUŢ EMIL.
În anul 2001 – în prezenţa adjunctului comandantului Corpului Pompierilor Militari, domnul col. NIŢĂ AURELIAN are loc festivitatea oficială de învestire în funcţia de comandant al Grupului de Pompieri ,,BANAT” al jud. Timiş, a domnului lt.col. drd. BENGA MIHAI.
01.01.2002 – organizarea Grupul de Pompieri ,,BANAT’’ al jud. Timiş era următoarea:
- Comandantul grupului: lt.col. drd. BENGA MIHAI
- Şef stat major: col. CIOBOTARU ALEXANDRU
- Adjunctul comandantului: col. DUŢU MARIAN
- Şef birou prevenire: mr. ŞURLIN CORNELIU
- Şef birou ATMR: mr. ing. CIOBRA VASILE
- Contabil şef: mr. MOGA VOICHIŢA începând cu anul 2003.
15.12.2004 – În conformitate cu H.G.R. nr.1490/2004, H.G.R. nr.1492/2004 se înființează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Banat” al judeţului Timiş, serviciu deconcentrat în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Cu această dată apar noi compartimente şi servicii iar în urma examenelor susţinute, sunt numite în funcţie următoarele persoane:
- şef Centru Operaţional – colonel CONDEESCU ROMULUS;
- şef Serviciu Prevenirea Incendiilor – maior ŞURLIN CORNELIU;
- şef Serviciu Protecţie Civilă – locotenent colonel ILIE DĂNUŢ;
La nivel teritorial, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă este condus de inspectorul şef colonel drd. BENGA MIHAI ajutat de un prim-adjunct, col. Ciobotaru Alexandru şi de un adjunct – lt.col.Mărgineanu Vasile – Şeful Inspecţiei de Prevenire.
Inspectoratul judeţean, funcţionează cu personalitate juridică şi asigură planificarea şi mobilizarea resurselor proprii la instituirea măsurilor excepţionale prevăzute de lege, precum şi la declararea stărilor de mobilizare şi război.
Obiectivul de bază al inspectoratelor este să asigure, într-o concepţie unitară şi cu profesionalism, rezolvarea problemelor operaţionale ce vizează apărarea vieţii, bunurilor şi protecţia mediului, monitorizarea tipurilor de riscuri din competenţă, efectuarea analizei şi evaluării situaţiei operative, organizarea intervenţiei, a activităţilor specifice de medicină la dezastre, de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare şi asistenţă psihologică, prin:
a) asigurarea unor intervenţii prompte, cu eficienţă maximă, încadrate în timpii de răspuns stabiliţi la nivel european;
b) reducerea pierderilor de vieţi, a pagubelor materiale şi a efectivelor negative asupra mediului;
c) menţinerea la niveluri acceptabile a riscurilor care pot fi prognozate;
d) asigurarea unui nivel de protecţie al cetăţenilor;
e) realizarea unei repartiţii judicioase a forţelor şi mijloacelor, pe principiul timpului de răspuns.
În data de 23.06.2004 la sediul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “BANAT” al jud. Timiş sub conducerea preşedintelui Asociaţiei Generale a Ingierilor din România – FILIALA TIMIŞ prof. dr. ing. Babeu Tiberiu, respectiv ing. Bălan Viorica secretar, prof.dr.ing. Ianca Sevastian prorector – Universitatea Politehnică Timişoara, arh. Ionaşiu Florin – preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Romănia-Filiala Timiş, col.drd. Benga Mihai – inspector şef la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “BANAT” al jud. Timiş, prof.dr.ing. Furdui Cornel – inspector şef la Inspectoratul Teritorial în Construcţii Timiş, mass-mediei şi alte personalităţi locale a avut loc constituirea SOCIETĂŢII DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA FOCULUI (S.P.F.).
În urma alegerior a fost ales preşedinte al societăţii cpt. ing. Opriş Mirel.
14.04.2005 – Începând cu această dată se produc cele mai puternice inundaţii din judeţul Timiş. Serviciul la continuitatea conducerii se execută 24 de ore în unitate, şi la Centrul operaţional.
21.04.2005 – Ca urmare a evenimentelor produsese iau măsuri de organizare, primire, păstrarea şi distribuire a ajutoarelor umanitare, se declară stare de alertă de prefectul jud. Timiș, sosesc ajutoare pentru populație din următoarele țări: Ungaria, Austria, Finlanda, Luxemburg, etc.
În anul 2007 – În conformitate cu Ordinul Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în unitate se derulează activităţile pentru desfăşurarea etapei a II-a de profesionalizare – Faza I după care Faza a II-a de profesionalizare.
Cu prilejul zilei de 1 Decembrie, la Palatul Cotroceni inspectorul şef al unităţii, col. dr. BENGA Mihai, a fost înaintat la gradul de general de brigadă, de către Preşedintele României, domnul Traian BĂSESCU.
Comanda unităţii trecut-prezent şi tehnica de luptă pentru intervenţie
Din data de 25 octombrie 1938, la comanda unităţii judeţene s-au aflat următoarele cadre:
-maior PENEŞ ALEXANDRU 1937-1942;
-lt.colonel EFSTADIADE VASILE 1942 – 1947;
-maior SOLTUZ IOAN 1947 – 1949;
-lt.colonel MARIN MIRON 1949 – 1950;
-Colonel BOTEZ OVIDIU 1950 – 1952;
-lt.colonel PETRESCU ANDREI 1952 – 1958;
-lt.colonel – colonel TUDOSE TEODOR 1958 – 1976;
-lt.colonel – colonel MIHĂESCU VALENTIN 1976 – 1987;
-maior – colonel ing.SASU IOAN 1987 – 1997;
-colonel ing.CERNAT IOAN 1997-2001;
-general de brigadă dr. BENGA MIHAI decembrie 2001.
În judeţul Timiş, în anul 2009, inspectoratul acţionează cu următoarele subunităţi:
-Detaşamentul 1 Pompieri Timişoara – cpt. ing. Mihoc Vasile-Lucian;
-Detaşamentul 2 Pompieri Timişoara – lt. Colesnic Valentin;
-Detaşamentul de Pompieri Lugoj - mr.ing. Bărbuţă Silviu-Jănel;
Staţia de Pompieri Făget – cpt. Syabo Laurenţiu;
-Staţia de Pompieri Buziaş – lt.Alfirii Valeriu;
-Staţia de Pompieri Deta – cpt.Herişanu Ioniţă;
-Staţia de Pompieri Sânnicolau Mare – lt. Simici Corin.
Astăzi, inspectoratul are în dotare: autospeciale de lucru cu apă şi spumă, autoscări mecanice de 30 m, autospecială cu praf şi azot, autospeciale pentru descarcerare cu multiple alte scule şi utilaje pentru tăieri şi deblocări, autosalvare cu dotare completă pentru intervenţii de urgenţă, resuscitare, autocamioane pentru transport şi motopompe etc., deservite de către militari profesionişti.

Citat:13 martie 1774 – primul înscris cu tematica de prevenire şi stingere a incendiilor este un REGULAMENT PENTRU POMPIERI ce conţine 67 puncte cu măsuri de prevenire a incendiilor specifice Timişoarei şi cu prevederi privind organizarea intervenţiei, precum şi cu sancţiunile pentru nerespectarea măsurilor ordonate, cu pedepse corporale sau cu amendă.

In anul 1801 – magistratul oraşului Timişoara a dat o dispoziţie scrisă prin care obliga toţi cetăţenii:
- să respecte şi să ia toate măsurile împotriva focului;
- de prima importanţă să fie repararate şi întreţinute toate fântele, nepermiţându-se nici unuia neglijarea acestui lucru.

La 9 februarie 1834 în contractul de arendare a clădirii Teatrului din Timişoara şi a sălii de bal figura o listă cu măsuri de prevenire a incendiilor.

La 9 martie 1866 a fost constituită o comisie specială de către primarul oraşului Timişoara, pentru a verifica “măsurile de prevenire a incendiilor ce au fost luate la Teatrul Municipal din Timişoara – avându-se în vedere rapoartele şi denunţurile privind nerespectarea indicaţiilor date”.

La 24 noiembrie 1874 formaţiile civile de pompieri din Timişoara primesc în dotare materiale pentru stingere (furtuni, ţevi de cupru, racorduri olandeze cu filet, distribuitoare, sacale, pompe manuale, cărucioare mari şi mici, scări).
-membrii activi (putând fi admişi “fiecare bărbat cinstit şi cumsecade de la 18 ani împliniţi, dacă nu are defect trupesc”);
-membrii onorifici (cei care-şi câştigau merite importante faţă de instituţia pompierilor în general sau faţă de reuniune în special);
Membrii activi se împărţeau în: urcători, mânuitori ai pompelor şi ai furtunelor, salvatori şi menţinători ai ordinii.

In anul 1890 – apare un nou regulament al pompierilor la Timişoara prin care se impunea fiecărui proprietar de casă obligaţia:
- de a avea grijă de curăţirea coşurilor;
- să observe noaptea cu cea mai mare precauţiune, pentru a preîntâmpina izbucnirea incendiilor;
- toate clădirile, primăriile, mănăstirile vor fi controlate, cameră după cameră, scara, prin angajaţii lor;
- în grajduri şi la locul de depozitare a fânului şi paielor nu este permis să se umble cu felinare şi lumânări – cei prinşi vor fi arestaţi şi aspru pedepsiţi;
- proprietarii de bunuri, hoteluri, persoanele care se ocupă cu închirierea camerelor sunt obligaţi să facă cunoscut străinilor acest regulament;
- maiştri hornari sunt obligaţi să comunice în scris la politie, coşurile defecte – în termen de 4 săptămâni de la publicarea regulamentului;
- olarii şi calfele de olari nu au voie să construiască sobe şi burlane şi nici tinichigii, daca proprietarul nu prezintă autorizaţia cuvenită;
- rachetele, focurile de artificii sunt interzise în oraş precum şi în incinta cetăţii;
- tragerea cu arma, focul de artificii fiind interzise în oraş, pe străzi, în pieţe, organele politiei şi a primăriei vor aresta persoanele care încalcă regulamentul, fiind pedepsiţi corporal sau amendaţi;
- în fabricile de bere sau rachiu sa fie pregătita suficienta apă şi o pompă;
- meseriaşilor le este interzis să depoziteze o cantitate de lemne în oraş, mai mare decât necesarul pe maximum 6 luni.
Dotarea locuinţelor cu mijloace de stingere astfel:
a. o casa mare: 6 găleţi din piele, 2 butoaie cu apă, 2 scări, 2 târnăcoape şi un topor.
b. la celelalte case dotarea era diferită după cum casa era mica sau mijlocie.
- toţi birjarii, căruţaşii, măcelarii şi brutarii erau obligaţi să pună la dispoziţia autorităţilor caii, căruţele, trasurile, iar primarul, magistratul, comisarul de politie, hornarii, dulgherii, erau obligaţi să participe la stingerea incendiilor din oraş şi suburbii.
- hoţii care furau găleţi sau alte unelte pentru stins focul, erau supuşi împreuna cu persoanele care ascundeau astfel de lucruri unor pedepse corporale sau amendaţi şi alte măsuri.

În anul 1875 – în localitatea DETA s-a hotărât înfiinţarea unei asociaţii sub denumirea “REUNIUNEA POMPIERILOR VOLUNTARI DIN DETA”, respectiv formaţia de pompieri voluntari din localitatea JIMBOLIA.

In anul 1878 – la PERIAM s-a înfiinţat o formaţie voluntară de pompieri, iar în anul 1900 a fost înfiinţată Asociaţia de pompieri Periam.

In anul 1879 – s-a construit la RECAŞ, formaţia voluntara de pompieri.
Alte formaţii de pompieri voluntari s-au constituit după cum urmează:
- BILED şi BUZIAŞ în anul 1881
- CENADUL MARE în 1893
- CIACOVA în 1886
- TORMAC în 1888
- GOTLOB în 1900

3634_003 fila 201

SURSA : http://www.cnsas.ro