Acest forum foloseste cookies
Acest site foloseste cookies pentru a personaliza continutul si publicitatea, pentru a analiza traficul si pentru a oferi optiuni social media. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.

pompieri


Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 9 voturi - 5 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Istoria pompierilor din București
Autor Mesaj
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #121
RE: Istoria pompierilor din București
Albumul Armatei Romane, 10 mai 1902

[Imagine: 31309523703_57b6eba2f2_b.jpg]

[Imagine: 31309523693_44786c0945_b.jpg]

[Imagine: 31309523683_32d323de72_b.jpg]

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
05-01-2017 03:49 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Homefire News , SPGFire , Pompier_vechi
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #122
RE: Istoria pompierilor din București
18 august 1844 - la Bucureşti s-a înfiinţat “Roata de pompieri”, cu organizare militară.

* În anul 1833, Generalul Maior Starov a întocmit un proiect pentru reorganizarea serviciului de incendiu al oraşului Bucureşti. Prin acest proiect s-a dispus încredinţarea serviciului unei unităţi de pompieri militari sub denumirea de „Roata de Pompieri” care să ia fiinţă cu un efectiv de 6 ofiţeri luaţi din miliţia acelei perioade, 20 de subofiţeri şi 200 de soldaţi, proiectul având ca termen final anul 1835 când „Roata” urma să formeze un corp aparte, care să îşi completeze personalul prin recrutare.

* În decembrie 1835, dr. Zucker se adresează Domnitorului Alexandru Ghica printr-o scrisoare în limba franceză, vorbindu-i despre intenţia de a forma o companie de pompieri militari pentru serviciul oraşului Bucureşti, găsind necesar că ar trebui să se afle în această companie şi oameni care să ştie să repare pompe de incendiu. Propune să i se dea pentru început 16 soldaţi recruţi, al căror număr să fie sporit la 40, spre a-i forma în atelierul ce l-a înfiinţat pentru fabricarea pompelor. Domnitorul acceptă propunerea fără ezitare.

Proiectul de înfiinţare a adevăratei Roate de Pompieri Bucureşti ia fiinţă însă sub Domnitorul Gheorghe Bibescu (1842 – 1848) .

* Constituirea „Roatei de Pompieri” printr-un ofis semnat de principele Gheorghe Bibescu, la propunerea Departamentului Treburilor din Lăuntru. Serviciul nou-înfiintat avea o structură militară și era împărțit în șase grupe, cu un efectiv de 7 ofițeri, 23 subofițeri și 256 soldați. Ca dotare tehnică, noua unitate militară din Garnizoana Bucureștilor dispunea de 14 pompe de incendiu, un car de instrumente, 30 sacale, 48 cai, 40 căngi și 50 lopeți de lemn.

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
12-02-2017 10:32 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Homefire News , SPGFire , Pompier_vechi
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #123
RE: Istoria pompierilor din București
Turnul Colței, grandiosul străjer din Bucureștii secolului XIX în lupta cu focul

[Imagine: turnul-coltei-3.jpg]

Citat:Turnul Colței sau Turnul Colții, cu o înălțime de 50 de metri, a fost construit între 1709- 1714 în Bucureşti, Valahia, acum România, cu participarea soldaților lui Carol al XII-lea, regele Suediei, care se aflau în retragere prin Ţara Românească după pierderea bătăliei de la Poltava (27 iunie 1709) în faţa lui Petru cel Mare, ţarul Rusiei. Turnul a fost conceput și realizat ca o componentă a ansamblului Mănăstirii Colțea, căreia îi servea inițial drept clopotniță. O serie de cercetători leagă această tradiție de prezența unui anume Sandul Kolcka (Sandu Colțea), colonel în armata suedeză, care ar fi condus un regiment de „Walloschen”, adică valahi, în luptele din Polonia. Supraviețuitorii acestui regiment au pus în practică meșteșugurile învățate pe alte meleaguri, participând astfel la ridicarea turnului. Un detaliu interesant este acela că Sandu Colțea nu ar fi putut participa la construirea Turnului Colței deoarece a fost luat prizonier de armata rusă și ținut captiv timp de 10 ani. Turnul a devenit repede cel mai cunoscut punct de atracţie al oraşului, curioșii urcând în el să vadă Bucureştii de sus. Era aşezat în poarta veche a spitalului Colței și reprezenta intrarea în complexul de clădiri al Colţei, alcătuit dintr-o bisericuţă, o mănăstire, chilii şi bolniţa, în care se pătrundea prin turn.

Turnul a fost numit după vornicul Colţea Doicescu, al cărui frate, slugerul Udrea Doicescu, a construit o mănăstire de lemn cu câteva chilii, care avea hramul Sfânta Parascheva (mijlocul secolului al XVII-lea). După asasinarea lui Udrea, Colţea a donat Mitropoliei atât mănăstirea, cât şi terenul aferent. Cu aprobarea Mitropolitului Teodosie, terenul a fost vândut spătarului Mihai Cantacuzino, care a ridicat aici mai întâi o biserică de piatră cu hramul Trei Ierarhi (1695 – 1698). În anul 1701, Cantacuzino a decis să construiască acolo primul spital al Ţării Româneşti, o mănăstire, paraclise, o şcoală şi o clopotniţă pentru biserică. Turnul, de dimensiuni nemaiîntâlnite până atunci, era inspirat de construcţiile mediteraneene. Aceste caracteristici de ordin general par să-l confirme pe Sulzer care, în „Geschichte des transalpinischen Daciens”, editată la Viena în 1787, spune că la înălţareaTurnului au lucrat soldaţii sue– dezi găzduiţi de Constantin Brâncoveanu după bătălia pierdută de ei, de la Poltava. Lucrările au fost încheiate în 1715, cum aflăm din pisanie: „Această înconjurare de zid, cu toată coprinderea din temelie, s-au zidit de dumnealui jupân Mihai Spătarul Cantacuzino, carele fiind coprins de dumnezeiască râvnă, toate acestea foarte înfrumuseţate a făcut precum se vede, pentru mărirea şi slava lui Dumnezeu şi pentru veşnica pomenire a dumnealui şi a tot neamul dumnealui şi s-au săvârşit în zilele luminatului Domn a toată Ţara Românească, Io Ştefan Vodă Cantacuzino, fiind Arhiereu – Mitropolit preasfinţitul părinte Antimînanul 1715”. Ctitorul ansamblului, Mihai Cantacuzino, unchiul lui Constantin Brâncoveanu, şi-a depozitat arhiva secretă în spaţiile de „taină” ale turnului. Aceasta a fost capturată în primăvara anului 1714 de cei trimişi de Înalta Poartă să-l pornească pe domn pe drumul mazilirii.

Turnul Colței se înălța la 20 de metri de scările pridvorului bisericii Colţea, el înscriind un plan în dublu H a cărui suprafață totală era de 100 mp, iar gangul de acces se încheia cu o boltă semicilindrică ce avea înălțimea de aproximativ 3,50 m. Turnul Colței era pe atunci edificiul cel mai înalt din București, forma motivul principal al intrării în curtea bisericii Colțea. Din anul 1715 a fost înconjurat cu ziduri. În timp ce baza robustă amintea de stilul autohton al mănăstirilor fortificate, partea superioară era mai suplă, de inspirație germană și suedeză. Avea o decorație bogată, de tip brâncovenesc, cu o spectaculoasă balustradă sculptată și ieșită pe console ornamentate cu figuri de lei și o înălțime ce depășea orice alt turn-clopotniță din Muntenia. În micul lapidariu de lângă Biserica Stravopoleos, din București, pe lângă alte exponate se păstrează și două console ale balustradei ornamentale ale Turnului Colței. Balustrade și fleuroane de piatră, montate între coloanele bisericii Colței, în cursul restaurării din 1895-1900, realizate de arh. G. Mandrea, provin și ele, probabil, de la Turnul Colței.
[Imagine: turnul-coltei-1.jpg]

Până în 1802, Turnul Colţei a stârnit admiraţia şi condeiul tuturor călătorilor străini, faima lui ajungând departe, în aproape toată Europa, cartografii marilor cancelarii neuitând să-l menţioneze în gravurile lor imaginare care înfăţişau Bucureştii. Probabil, pentru cancelariile europene, el semnifica mult mai mult: taina intrigilor Regelui Suediei, taina hotărârii Înaltei Porţi de a instaura domniile fanariote şi cine ştie câte alte mistere ale istoriei.

Dar Turnul Colţei se afla încă din construcţie sub semnul şi mai tainic al fatalităţii. În data de 14 octombrie 1802, la ora unu după-amiaza, s-a dezlănţuit un cutremur care a durat două minute şi jumătate. „Mişcările pământului – nota îngrozit Dionisie Fotino – semănau cu acelea ale valurilor”. Cutremurul – intrat în istorie prin sintagma „Cutremurul cel mare” – a şubrezit toate construcţiile de piatră şi de cărămidă ale oraşului, a retezat falnicul turn de la jumătate, aşa rămânând până la demolare. Imaginile parvenite din secolul al XIX-lea ni-l prezintă ca pe o ruină colosală, deloc atrăgătoare privirii. Sub domnia lui Al.I. Cuza i s-a ataşat un etaj de scândură, pentru a fi folosit ca „foişor de foc”.

Dat fiind faptul că era cea mai înaltă construcție din veacul al XIX-lea, nu e de mirare că destinația sa a fost schimbată, devenind turn de strajă. În Capitală existau multe străzi înghesuite cu maghernițe din lemn și incendiile, atunci când izbucneau, aveau efecte devastatoare, iar din Turnul Colței se putea da lesne alarma. Fiecare foișor construit trebuia să fie dotat cu clopot (cel din Turnul Colței a fost turnat în anul 1775, cântărea 1700 kg, iar după demolarea turnului a fost mutat la Mănăstirea Sinaia), steaguri și felinare în culorile comisiilor (Capitala era împărțită în mai multe comisii caracterizate prin culori, așa cum azi există sectoare numerotate; în cazul Turnului Colțea îi corespundea culoarea roșu). Semnalele urmau să fie date prin bătăi în clopot și prin steaguri pe timp de zi și prin felinare pe timp de noapte. Ca să limiteze pagubele provocate de incendiile dese, municipalitatea decide ca Turnul Colței să fie transformat în punct de observație pentru pompieri.
[Imagine: turnul-coltei-2.jpg]
Ca foișor de foc avea să funcționeze din anul 1790, atunci când Foișorul Tulumbagiilor situat vis-à-vis de biserica Sf. Gheorghe nou s-a deteriorat, până în anul 1804 când acesta este reconsolidat și între anii 1847- 1888, anul demolării. Nu toată lumea a fost mulțumită de această nouă întrebuințare a turnului, deoarece lângă el se afla Spitalul Colței, iar pompierul aflat în punctul de observație avea obligația să răcnească din cinci în cinci minute cuvântul „Ascultă!”, astfel dovedind că nu doarme în post și că veghează cu responsabilitate la siguranța urbei. S-au strâns foarte multe reclamații din partea pacienților și a personalului spitalului care erau astfel deranjați zi și noapte de semnalul pompierului din turn, reclamații susținute și de ziarele locale prin diverse proteste sub formă scrisă în anul 1870. Măsura luată de autorități a fost de a limita numărul de strigăte, acestea putând fi auzite doar o dată pe oră și cu o tonalitate mai scăzută.

Turnul a fost demolat în data de 3 august 1888, deoarece structura sa era deja foarte șubredă și exista riscul prăbușirii totale în orice moment. Mai mult, era amplasat în fața Mănăstirii Colțea și împiedica lărgirea uliței Colței (actual bulevard I. C. Brătianu), care asigura axa nord-sud a Bucureștilor. Demolarea turnului s-a făcut la cererea Eforiei Spitalelor Civile cu aprobarea primarului Bucureștiului, Emilian Pake-Protopopescu, în pofida unor ample proteste ale bucureștenilor. Venind în susținerea primarului Protopopescu, academicianul Gheorghe Sion afirma că importanța istorică și artistică a turnului era „nulă”. Simțind în această distrugere un adevărat atentat la păstrarea patrimoniului edilitar-istoric al orașului, Barbu Ştefănescu Delavrancea a publicat în ziarul Dimineaţa din 31 august 1888 (nr. 132) un articol de protest, din care se conturează următoarea concluzie: „Turnul Colțea avea rădăcini istorice și estetice în capitala noastră. Aceste probleme au fost lămurite și este atât de adevărat, încât nu putea fi la primărie decât un colivar ordinar ca să nu simtă și să nu înțeleagă acest adevăr”.

Se spune că demolarea Turnului l-ar fi bucurat mult pe Grigore Şuţu, cel care a ridicat în anii 1833 Palatul Şuţu pe pământul soţiei sale, Ruxandra Racoviţă. Turnul Colţei îi străjuia grădinile palatului şi îi încurca frumoasa privelişte de care se îngrijise atât de tare, iar în 1888, când s-a hotărât demolarea turnului, s-a dat şi gardul palatului înapoi, pentru a face loc bulevardului.

Sub carosabilul actualului bulevard se mai găsesc încă fundatiile Turnului Colței. Pentru o perioadă, în fața Palatului Şuţu, pe carosabilul bd. 1848 (actual Brătianu), pe sensul de mers spre Piaţa Unirii, contururile fundațiilor Turnului Colței erau marcate cu piatră albă, dar au fost acoperite cu asfalt în cursul lucrărilor de reabilitare a carosabilului. După dărâmarea Turnului Colței, necesitatea de a avea un nou punct de observație a dus la ridicarea unui alt turn, după planurile arhitectului-șef al Bucureștiului, George Mandrea. Cu 42 de metri înălțime, Foișorul de Foc a fost folosit, până în 1935, ca turn de observație pentru apărarea împotriva incendiilor. În perioada 27 aprilie-18 mai 1970 s-a organizat un șantier arheologic, cu scopul de a dezveli și studia fundațiile Turnului Colțea. S-a constatat că fundațiile au fost realizate din piatră, folosindu- se bolovani de râu, prinși într-un mortar alcătuit din var, pietriș cu mici bucăți de cărbune și fragmente de cărămizi. De la nivelul de calcare, turnul a fost înălțat numai din cărămidă. În baza cercetărilor arheologice și a desenelor slugerului N. Oteteleșanu s-a putut aprecia că turnul atingea înălțimea de circa 54 m. Pe baza unor fotografii și desene vechi, s-a putut face o reconstituire grafică a edificiului. Acesta avea acoperișul terminat cu o streașină înălțată de care erau prinse patru turnulețe. Deasupra intrării se afla o piatră dreptunghiulară, împodobită cu decor floral, ce înscria două suprafețe patrulatere, dintre care una păstra însemne heraldice. Etajul întâi a fost despărțit de cel următor printr-un brâu de cărămidă. Fațada vestică a etajului doi era dominată de un trafor și de pisania sprijinită pe două colonete adosate ce încadrau o fereastră. Pe latura de sud se afla un trafor și o fereastră. Catul trei, mai scund, avea un balcon închis cu balustradă, alcătuită din parapete de piatră pe suprafețele cărora alternau trei motive: acvila cantacuzină, un ornament floral și altul cu un vas cu flori. Balustrada se susținea pe console, terminate cu capete de lei, sculptate în piatră. Pe fiecare latură existau grupuri de câte două ferestre prelungi. Pe o latură se afla ceasornicul. Acoperișul, executat în stil baroc cu foișor deschis, era flancat la colțuri de patru turnulețe. Peste acoperișul foișorului se găseau doi bulbi cu o cruce deasupra ultimului. Pe Turnul Colței existase și o inscripție în alfabetul chirilic cu conținutul „Siliaste, oame, căterămânevremiia”. Gara centrală din Geneva (Gara Cornavin) are în holul ei central o frescă de mari dimensiuni, ce prezintă o hartă a principalelor destinații unde ajungeau Căile Ferate ale Elveției. Între orașele Europei de Est există și Bucureștiul, identificat prin unul din simbolurile sale din perioada secolului al XIX-lea, și anume Turnul Colței. Prima ediție a Lunii Bucureștilor, cea din 1935, a fost găzduită de Parcul Carol I. Una dintre secțiunile expoziției era constituită din Cartierul Vechi, proiectat de arhitectul Octav Doicescu, unde s-au reconstruit la scara 1/1 o serie de clădiri istorice, între care și Turnul Colței, Casa Antim cu tipografia C.A. Rosetti, Hanul lui Manuc, Biserica Sf. Gheorghe Nou. Din păcate, după închiderea expoziției, acestea au fost demolate. În 1862, din Turnul Colței, fotograful Carol Popp de Szathmari a realizat prima imagine panoramică a orașului București. Artistul a respectat cum se cuvine măreţul monument și a revenit la el împreună cu Amedeo Preziosi câţiva ani mai târziu; tot lui îi datorăm şi admirabilele fotografii ale turnului cuprinse în „Albumul România”, dedicat domnitorului Carol I. Imaginile panoramice realizate de Carol Popp de Szathmari din Turnul Colții și fotografiile realizate de farmacistul austriac Ludwig Angerer, alături de planuri ale vechiului București, aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, au fost folosite de graficianul Radu Oltean și arhitectul Dan Ionescu pentru a realiza lucrarea Reconstituirea centrului Bucureștilor la 1850, apărută în 2007 la Editura Art Historia. Cei doi au realizat o hartă color, cu dimensiunile 1m x 70 cm, conținând o reconstituire grafică de mare detaliu, în vedere aeriană, desenată de Radu Oltean, și un Ghid explicativ al caselor, hanurilor și bisericilor, „Capitala Bucuresci. 1847-1854”, realizat de Dan Ionescu.
SURSA : http://www.pompieriisalvatori.ro

Bibliografie:
G.I. Ionnescu -Gion – „Istoria Bucurescilor”, ed. Socec Bucuresci 1899
Simion Saveanu – „Enigmele Bucurestilor“, Editura pentru turism, București 1973
Alexandru Alexianu –„Monumente care au fost – Turnul Colței”, Magazinul istoric anul I nr.6/1967
col. Ghe. Pohrib – „Istoricul pompierilor militari 1835-1935”, editura Cartea Românească București 1935
website http://www.wikipedia.org website http://art-historia.blogspot

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 13-09-2020 03:00 PM de Covalciuc Bogdan.)
12-02-2017 11:23 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Doru , maf150 , Homefire News , SPGFire , Pompier_vechi
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #124
RE: Istoria pompierilor din București
[Imagine: 34187981604_d292e41f75_b.jpg][url=https://flic.kr/p/U65kQG]
Sursa foto : " Istoricul pompierilor militari 1835-1935" col . Ghe. Pohrib

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
01-06-2017 04:43 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: SPGFire , maf150 , Pompier_vechi
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #125
RE: Istoria pompierilor din București
Turnului Colței din București, semnată de fotograful Ioan Niculescu, cca. 1880

[Imagine: 28054734997_13474e988d_b.jpg]
SURSA foto : https://www.artmark.ro

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
20-06-2018 08:41 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Pompier_vechi
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #126
RE: Istoria pompierilor din București
Turnul Colței - 1867
fotograf : Carol Popp de Szathmári
editare color: [i]Jecinci[/i]

[Imagine: 14088608-588216134684801-4347470135443418558-n.jpg]

Citat:"Cu o înălțime de 50 de metri, a fost construit între 1709 -1714 în București, Valahia, acum România, fiind conceput și realizat ca o componentă a ansamblului Mănăstirii Colțea, căreia îi servea inițial drept clopotniță. Clopotul din turn, turnat în 1775, cântărea aproximativ 1.700 de kg.
La 26 octombrie 1802 a avut loc un cutremur, care se estimează că a avut o magnitudine de 7,7 grade pe scara Richter, care a provocat nenumărate incendii în Bucureștiul în care majoritatea clădirilor erau din lemn, precum și surparea partii superioare din turnul Colței.
În perioada 1835-1846 s-a demolat vechea mănăstire , turnul rămânând cu funcția de foișor de foc. A fost demolat și el în august 1888, din cauză că structura sa era deja foarte șubredă și exista riscul prăbușirii totale în orice moment. Mai mult, era amplasat în fața Mănăstirii Colțea și împiedica lărgirea uliței Colței (actual bulevard I. C. Brătianu), care asigura axa nord-sud a Bucureștilor. Demolarea turnului s-a făcut la cererea Eforiei Spitalelor Civile, academicianul Gheorghe Sion arătând că importanța istorică și artistică a turnului era "nulă", cu aprobarea primarului Bucureștiului Emilian Pake-Protopopescu , în pofida unor ample proteste ale bucureștenilor. Simțind în această distrugere un adevărat atentat la păstrarea patrimoniului edilitar-istoric al orașului, Barbu Ștefănescu Delavrancea a publicat în ziarul Dimineața din 31 august 1888 (nr. 132) un articol de protest, din care se conturează următoarea concluzie: „Turnul Colțea avea rădăcini istorice și estetice în capitala noastră. Aceste probleme au fost lămurite și este atât de adevărat, încât nu putea fi la primărie decât un colivar ordinar ca să nu simtă și să nu înțeleagă acest adevăr".
Sub carosabilul actualului bulevard se mai găsesc încă fundațiile Turnului Colței. Pentru o perioadă, în fața Palatului Șuțu, pe carosabilul bd. 1848 (actual Brătianu), pe sensul de mers spre Piața Unirii, contururile fundațiilor Turnului Colței erau marcate cu piatră albă, dar au fost acoperite cu asfalt în cursul lucrărilor de reabilitare a carosabilului.
După dărâmarea Turnului Colței, necesitatea de a avea un nou punct de observație a dus la ridicarea unui alt turn, după planurile arhitectului-șef al Bucureștiului, George Mandrea. Cu 42 de metri înălțime, Foișorul de Foc a fost folosit, până în 1935, ca turn de observație pentru apărarea împotriva incendiilor."

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 30-11-2018 07:36 PM de Covalciuc Bogdan.)
30-11-2018 07:35 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Pompier_vechi
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #127
RE: Istoria pompierilor din București
Constituirea ”Roatei de Pompieri”

[Imagine: pompieri-secolul-XIX.jpg]

Citat:În 18 august 2019 se împlinesc 175 de ani (1844) de la constituirea ”Roatei de Pompieri” București printr-un ofis semnat de principele Gheorghe Bibescu, la propunerea Departamentului Treburilor din Lăuntru. Serviciul nou-înfiinţat avea o structură militară şi era împărţit în şase grupe, cu un efectiv de 7 ofiţeri, 23 subofiţeri şi 256 soldaţi. Ca dotare tehnică, noua unitate militară din Garnizoana Bucureştilor dispunea de 14 pompe de incendiu, un car de instrumente, 30 sacale, 48 cai, 40 căngi şi 50 lopeţi de lemn.
SURSA : https://leviathan.ro

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
19-08-2019 07:12 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Pompier_vechi
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #128
RE: Istoria pompierilor din București
23 martie: Marele incendiu din București din anul 1847.

[Imagine: 90672442-1882074475257291-1176179602918211584-n.jpg]

Citat:La data de 23 martie 1847, chiar în ziua de Paști, în București a avut loc un devastator incendiu, cunoscut sub numele de „Focul cel Mare”, ce a afectat aproape o treime din suprafața orașului, în special partea centrală unde se găseau zonele meșteșugărești şi comerciale. Documentele istorice con-semnează faptul că focul n-a putut fi stins timp de șase zile, iar vâlvătaia acestui incendiu a făcut ca pământul să nu se răcească timp de două săptămâni. Focul a fost provocat de joaca băieţelului cluceresei Zinca Drăgănescu, care a descărcat un pistol spre podul plin cu fân al şopronului din spatele casei, iar ajutate de vântul puternic, flăcările s-au întins cu repeziciune, cuprinzând întreaga casă, casele din apropiere și apoi o treime din oraşul București, mistuind zona Curţii Vechi de lângă Hanul lui Manuc, zona Colţei, zona din apropierea Bisericii Sfânta Vineri, ajungând până în Calea Văcăreştilor. În acest incendiu au ars peste 2000 de clădiri, printre care 10 hanuri şi 12 biserici, pagubele materiale fiind imense, vestea incendiului făcând înconjurul Europei. Lupta cu focul a fost una deosebit de grea pentru că, pompierii aveau doar câteva pompe manuale, chiar dacă aceștia au fost ajutaţi și de sacagii care transportau apa din Dâmboviţa în butoaie și de locuitorii orașului care cărau apa cu gălețile. După stingerea incendiului, pentru ajutorarea sinistraţilor au fost lansate apeluri în ţară şi în străinătate pentru strângerea de fonduri necesare reconstrucției. Astfel, proporţiile nenorocirii căzute asupra oraşului Bucureşti au determinat un curent de ajutorare şi din afara graniţelor, iar Curtea de la Petersburg, cea de la Viena şi de la Stambul, negustorimea din Lipsca şi de la Braşov, ale căror interese economice erau strâns legate de buna desfăşurare a comerţului bucureştean, au trimis sume însemnate, cum la fel de importante au fost sumele trimise de domnitorul Ţării Româneşti Gheorghe Bibescu, sultanul Turciei, domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza, domnitorul Serbiei, Miloş Obrenovici și mulți alții. După acest mare incendiu, a început reconstrucţia Bucureştiului după principii moderne, astfel casele au fost acoperite cu tablă, atelierele meşteşugăreşti unde se lucra cu focul au fost scoase din zona centrală şi mutate spre periferie, au fost montate mai multe cişmele şi conducte de apă și de asemenea, s-au înfiinţat servicii de pompieri profesionişti care să lupte contra incendiilor.
SURSA : Lectia de Istorie

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
23-03-2020 08:52 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Homefire News , Pompier_vechi
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #129
RE: Istoria pompierilor din București
Bucuresti 1939
Apărarea Pasivă - exercițiu

[Imagine: 91031224-2903783726355861-5805078883900325888-o.jpg]
SURSA foto : https://www.facebook.com

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
28-06-2020 07:17 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Homefire News , Pompier_vechi
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #130
RE: Istoria pompierilor din București
Pichetul de pompieri Otopeni - 1989
Autospeciala de pompieri Magirus Deutz - Merkur
[Imagine: 84218232-1009926199381759-8992888823142678528-o.jpg]
SURSA foto : Poze vechi din România

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
30-07-2020 12:35 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: apca2003 , NED 68 , Toni , Homefire News , Pompier_vechi
{myadvertisements[zone_3]}
Postează răspuns 


Săritură forum:



Bine ai venit, Vizitator!
Trebuie să vă înregistraţi înainte să postaţi aici.


  

Parolă
  





Ultimele subiecte
Legea nr. 80/1995-Statutu...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Astăzi 08:05 AM
» Mesaje: 90
» Vizualizări: 283393
Machete autospeciale pomp...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Astăzi 07:39 AM
» Mesaje: 150
» Vizualizări: 198
„Nu există pădure fără u...
Ultimul mesaj a fost postat de: Aggressive Firefighter
Ieri 08:43 PM
» Mesaje: 90
» Vizualizări: 10248
Serviciul Mobil de Urgenț...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
Ieri 10:01 AM
» Mesaje: 757
» Vizualizări: 1029869
Ghidul carierei cadrelor ...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Ieri 07:28 AM
» Mesaje: 22
» Vizualizări: 25542
Normativ privind asigurar...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Ieri 06:32 AM
» Mesaje: 2
» Vizualizări: 5368
Volei interarme
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Ieri 06:03 AM
» Mesaje: 0
» Vizualizări: 5
S.P.S.U. Speed Fire Prote...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
27-03-2024 08:06 AM
» Mesaje: 1
» Vizualizări: 1918
S.V.S.U. Voluntari / jud....
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
27-03-2024 08:02 AM
» Mesaje: 4
» Vizualizări: 9454
Avizier posturi scoase la...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
27-03-2024 07:31 AM
» Mesaje: 246
» Vizualizări: 318088

Sustinem
semperfidelis.ro
agendapompierului.ro