pompieri

Ar trebui sa ii comunice cineva domnului Valentin Mircea faptul ca terminalele TETRA instalate pe autospecialele ISU au si GPS incorporat, deci pozitia lor se poate determina oricand.

De asemenea, orice comunicatie radio (chiar si o apasare scurta a microfonului, fara a vorbi), ramane inregistrata in sistemul TETRA, cu ID-ul terminalului, data, ora , minut, secunda etc.

O zi buna tuturor!

Niciuna dintre simulările experților nu a putut reconstitui incendiul din Club Colectiv

Citat:st prevăzut cu grinzi, precum cel din Colectiv. A fost reconstituit containerul de la intrarea în club, dar și tavanul fals din lemn de brad.

Uneori, s-a luat în calcul și prezența ventilatoarelor de inducție și extracție, precum și debitul de aer determinat de acestea. Pentru toate experimentele, aprinderea spumei poliuretanice de pe stâlp s-a făcut prin inițierea unui arc electric de scurtă durată (deci nu prin aprinderea unei artificii).

Șase dintre aceste experimente au fost realizate în colaborare cu Universitatea Politehnică București.

Experimentul 1. S-a folosit burete cu grosimea de 3 mm (o zecime din grosimea de 30 mm a buretelui din club) și s-a indus un debit de aer echivalent celui existent în Clubul Colectiv la momentul producerii incendiului (toate ventilatoarele, două de inducție și două de extracție, funcționau la capacitate normală).

Ȋn acest experiment s-a observat că, deși buretele de pe stâlp s-a aprins, focul nu s-a extins apoi pe tavanul încăperii, neafectând decât o porțiune foarte mică din buretele existent pe grinda din plafon aflată lângă stâlp. Experimentul a fost considerat irelevant.

Experimentul 2. S-a repetat experimentul 1, fiind înlocuit buretele ars de pe stâlp cu un altul, având aceeași grosime, de 3 mm. Toate ventilatoarele funcționau normal.

Materialul de pe tavan s-a aprins, însă arderea a fost limitată la o zonă redusă, aflată doar în imediata apropiere a stâlpului. Și acest experiment a fost considerat irelevant.

Experimentul 3. S-a folosit un strat dublu de burete (grosimea de 6 mm) pentru întreaga incintă. Unul din cele două ventilatoarele de admisie aer, cel din stânga intrării, a fost oprit, iar cele două ventilatoarele de extracție, situate pe peretele opus, au funcționat în continuu.

La 7 secunde după inițierea incendiului, flăcările au ajuns la tavan și s-au extins spre scenă, către partea din spate a sălii. Ȋn zona de inițiere a incendiului, temperatura a ajuns la peste 800 de grade Celsius. După alte 5 secunde, focul s-a extins către partea de tavan de deasupra intrării. Ȋn 29 de secunde la inițierea incendiului, flăcările au ajuns în dreptul grinzii transversale corespunzătoarea stâlpului din dreapta scenei, fără ca însă să o depășească. Apoi, incendiul intră în remisie.

Flacăra s-a propagat pe aproximativ 1/3 – 1/4 din suprafața plafonului, însă a afectat tavanul de lemn doar în zona de deasupra intrării în club. Fumul a pătruns în container doar în cantitate mică și numai după incendiul a intrat în remisie.

Experimentul 4. S-a folosit un burete având grosimea de 6 mm. La circa 1 minut de la declanșarea incendiului, ventilatoarele de extracție au fost oprite, mergându-se pe ipoteza că focul, ajungând în zonă (fără să se stabilească și cum), a afectat major funcționarea acestora. Din cele două ventilatoare de admisie aer, nu fost pornit decât cel poziționat în dreapta intrării.

Ȋn urma experimentului efectuat în aceste condiții, s-a constatat că la 9 secunde de la inițierea incendiului flăcările au ajuns la tavan și au înaintat spre intrarea în club (n.r. - în sens invers situației de fapt constatate în Colectiv). Apoi, focul s-a extins spre zona opusă intrării și a aprins tavanul de lemn din zona centrală a sălii. La circa 1 minut după inițierea incendiului, fumul a pătruns în container. Ȋn zona din jurul stâlpului de la care a pornit incendiul temperatura a înregistrat un maxim de 500 grade Celsius, iar la nivelul intrării în Club – 650 grade Celsius.

Experimentul 5. S-a folosit un burete cu o grosime triplă (9 mm), dar și un debit de aer de trei ori mai mare, ventilatoarele de extracție fiind oprite la circa 1 minut de la declanșarea incendiului.

Flacăra s-a propagat pe tavan pe aproximativ 1/4 -1/5 din suprafața acestuia, însă arderea a fost limitată la o zonă redusă. La scurt timp de la aprindere (circa jumătate de minut), focul a intrat în remisie. Experimentul a fost considerat irelevant.

Experimentul 6. Buretele folosit a avut grosimea de 9 mm. S-a renunțat la montarea tavanului din lemn, iar ventilatoarele au asigurat un debit de aer aproape dublu față de cel din simulările anterioare. Ventilatoarele de extracție au fost și de această dată oprite la circa 1 minut de la declanșarea incendiului.

Flacăra s-a propagat pe tavan și a evoluat spre peretele opus intrării (în patru secvențe de diminuare - revenire).

La 8 secunde de la inițierea incendiului, focul a ajuns la tavan și s-a extins către scenă. Apoi, flăcările au înaintat în direcție opusă, către bar, iar fumul rezultat a început să intre în container. La circa un minut de la declanșarea incendiului, focul s-a îndreptat spre peretele opus intrării. Ȋn zona stâlpului de la care a pornit incendiul, temperatura maximă a fost de 550 grade Celsius.

Ȋn niciuna dintre simulări nu s-au putut reconstitui procesele de ardere produse în incendiul din Colectiv. Au fost oprite ventilatoarele, când unul din cele de inducție, când ambele de extracție, a fost dat jos tavanul fals, s-a dublat debitul de aer, a fost supradimensionat buretele... Ȋn toate aceste simulări în care, în loc să se plece de la ipoteză spre concluzie, se modifică ipoteza până ce, chinuit, iese ceva ce seamănă cu mult așteptata concluzie, nu mai lipsea decât cineva care să dea la foale, pentru a înteți focul în direcția dorită.

Ȋnsă chiar și atunci când ceea ce a rezultat din experimente a semănat vag cu realitatea, specialiștii au constatat că evoluția incendiului din Colectiv a fost mult mai rapidă decât cea înregistrată în simulări. Viteza de propagare a focului a fost de 5 (CINCI) ori mai mare, atât pe plan vertical (buretele de pe stâlp), cât și pe plan orizontal (buretele de pe plafonul sălii)!

Mai mult, simulările nu au putut explica nici amplitudinea incendiului din Colectiv și nici efectele acestuia – extensia rapidă a gazelor, „explozia” despre care vorbesc martorii și care, cel mai probabil, ar putea fi rezultatul efectului de backdraft.

Ȋn toate experimentele, focul nu s-a extins pe întreaga suprafață a tavanului și a intrat în remisie. „Este posibil ca în spațiul respectiv să fie existat și o altă substanță (substanțe) care a avut rol de accelerator al procesului de propagare a incendiului”, au avertizat specialiștii.

Și simulările care au fost efectuate la Petroșani s-au bazat pe faptul că cele patru ventilatoare sunt doar niște parametrii variabili. Astfel, la simulări a fost oprit mai întâi un singur ventilator de inducție, apoi unul de extracție și unul de inducție, ca în cele din urmă să rămână funcțional doar un ventilator din patru, care introducea aer în club. După măsurarea debitelor de aer rezultate, s-a ajuns la concluzia că regimul aerodinamic din Club Colectiv în seara producerii incendiului era identic cu cel din simularea în care ventilatorul de inducție din stânga intrării este oprit. Și oprit a rămas acel ventilator! Nici angajatul din Colectiv care știe că l-a pornit în acea seară nu mai poate modifica această concluzie devenită ipoteză.

Conform simulării computerizate a incendiului, temperaturile maxime înregistrate de planul orizontal sub nivelul tavanului au atins valori de peste 1000 de grade Celsius, spun specialiștii. Ȋnsă buretele acustic din club, pentru care tot specialiștii au stabilit că se autoaprinde la temperaturi mai mari de 420 de grade Celsius a rămas intact pe tavan, în zona din stânga și din dreapta scenei. Adică acolo unde, de jur împrejur, totul era scrum: inclusiv paletele ventilatoarelor de extracție. S-a încăpățânat probabil acel burete să rămână neafectat, pe post de probă. Așa cum și tavanul de lemn, care acționa ca un grătar pentru flăcările de pe tavan, s-a ambiționat să nu se aprindă spontan la 1000 de grade Celsius. Ȋnsă, de departe, de cea mai mare determinare a dat dovadă focul, care a înaintat pe tavan înfruntând curenții de aer. La fel de firesc precum cade un măr dinspre pământ pe creangă și așa cum curge un râu dinspre vărsare spre izvoare.

Și niciun experiment nu mai poate modifica faptul că, în momentul inițierii, incendiul nu a urmat curenții de aer, așa cum ar fi fost normal, ci s-a propagat, cu o foarte mare viteză, în sensul opus. Acest lucru vor trebui să-l lămurească specialiștii, înainte de a scoate din uz, în expertizele de pe hârtie, toate cele patru ventilatoare.

Focul e un criminal parșiv. El nu poate da declarații de recunoaștere a faptei și nici nu poate conduce în teren organele de cercetare penală, pentru o fidelă reconstituire. El nu poate mărturisi ce complici a avut în comiterea faptei, ce substanțe a întâlnit pe traseu și cine a încurajat combustia. Anchetatorii trebuie să stabilească singuri asta. Pornind de la certitudini, pentru a ajunge la concluzii. Niciodată invers!

SURSA : http://www.activenews.ro/

13 victime din COLECTIV au murit de septicemie!

[

Citat:13 dosare ale morţilor din Colectiv au fost făcute publice şi arată că tinerii au murit de septicemie. Mai multe instituții medicale refuză explicit să predea dosarele cu analize rudelor. Altele, prin amânări repetate, produc același efect al refuzului, conform unei investigaţii realizate de Călălin Tolontan și publicată pe tolo.ro.

Cauza morţii pentru toți cei 13: septicemie

Pacientul 1: A fost infectat în plăgile de pe faţă şi urechi cu acinetobacter și klebsiella;

Pacientul 2: În plăgile de pe tot corpul a fost contaminat şi infectat cu 4 bacterii intraspitalicești: pseudomonas spp, provid. spp, acinetobacter şi klebsiella pneumoniae. Două bacterii aveau rezistenţă totală, inclusiv la colistin;

Pacientul 3: Este victima căreia i-au fost depistate în plăgi şi sânge cele mai multe bacterii, 7 la număr: acinetobacter, S. saureus, pseudomonas aeruginosa, Providencia stuartii, E. Coli, stafilococ coag., klebsiella pneumoniae;

Pacientul 4: La 5 zile de la internare a fost depistat cu 3 bacterii mortale în plăgi: E. clacae, pseudomonas spp şi acinetobacter;

Pacientul 5: Pe 5 noiembrie avea în răni bacteria pseudomonas spp, iar după 4 zile i-au fost depistate alte 3 bacterii: klebsiella, P Stuartii și acinetobacte;

Pacientul 6: În ziua a 3-a analizele au depistat pseudomonas spp în arsuri, iar în ziua a 7-a au mai apărut acinetobacter şi Piocianic;

Pacientul 7: Pe 4 noiembrie i s-a depistat bacteria pseudomonas spp în secreţia traheală. O zi mai târziu, rana de pe piciorul drept a fost contaminată cu ap. providae stuartii;

Pacientul 8: Victima era deja contaminată pe 4 noiembrie cu pseudomonas spp pe rana de pe omoplat şi piocianic în secreţia traheală;

Pacientul 9: În a patra zi de la tragedie, victima avea căile respiratorii contaminate cu acinetobacter;

Pacientul 10: Pe 2 noiembrie, pacientul avea deja în plăgile de pe mâini acinetobacter, iar în zilele următoare a fost contaminat şi cu pseudomonas spp;

Pacientul 11: Victima a fost depistată cu pseudomonas spp chiar în prima zi, proba fiind prelevată de pe vârful cateterului;

Pacientul 12: A fost contaminat cu MRSA, o formă nouă a stafilococului auriu, rezistentă la antibiotice;

Pacientul 13: Analizele au evidenţiat acinetobacter în plăgile de pe mâini.

SURSA : http://radioconstanta.ro/

Anchetatorii fac presupuneri pe seama ventilatoarelor din Colectiv, dar nu l-au audiat nici acum pe angajatul care le-a pornit în seara incendiului

Citat:ncendiul din Colectiv s-a propagat cu o viteză de 5 ori mai mare decât cea înregistrată în simulările experților. A avut o amplitudine mai mare, dar și efecte (extensia rapidă a gazelor, „explozia”) care n-au mai apărut și în experimentele efectuate ultrerior. „Este posibil ca în spațiul respectiv să fie existat și o altă substanță (substanțe) care a avut rol de accelerator al procesului de propagare a incendiului”, au avertizat specialiștii.

Ȋn loc să investigheze și această pistă, anchetatorii au găsit o altă soluție: au început să oprească din ventilatoarele care funcționau în acea seară în Club Colectiv. Cred acum că acele ventilatoare au fost, de la început, un fel de soluție de rezervă. Ȋn investigarea unui incendiu, aceste aparate (prin aportul de oxigen ce alimentează focul, prin curenții de aer formați, ce direcționează propagarea incendiului) sunt la fel de importante precum o canistră pentru benzină găsită la fața locului. Ȋn cazul Colectiv însă, două dintre ventilatoare au fost abandonate în clubul incendiat. Nu au fost ridicate, pentru a fi analizate, ca probe . „Sunt arse acele ventilatoare”, s-au justificat anchetatorii. E ca și cum ai spune că nu iei cu tine canistra de benzină găsită la CFL, pentru că oricum e goală. Multe probe arse au fost ridicate atunci din club. Mai puțin aceste două ventilatoare. Deși ele sunt invocate acum de anchetatori ca fiind probe importante, care ar fi influențat propagarea și efectele incendiului.

Ambele ventilatoare de inducție funcționau

„Aerisirea se făcea prin intermediul a 4 ventilatoare, 2 de inducție și 2 de extracție”, declara imediat după incendiu unul dintre patronii Clubului Colectiv, în fața procurorilor Parchetului General. „Din câte știu eu, ventilatoarele de la intrare sunt de inducție. Știu că sunt de capacitate mare. Nu știu dacă au fost folosite în seara respectivă, pentru că eu nu am fost prezent. Era decizia staff-ului de la bar sau a organizatorilor.”
Toate cele patru ventilatoare din Club fuseseră pornite în acea seară. De un angajat al Clubului care, aflat la tratament în străinătate, nu a fost audiat nici până acum de anchetatori. Ventilatoarele de inducție eram amplasate deasupra containerului de la intrarea în club și introduceau aerul într-un tub metalic ce avea prevăzute șapte guri de aerisire. Ventilatoarele de extracție erau montate pe peretele opus intrării, în două tuburi metalice de 0,7 m lungime, prevăzute în capăt cu grilaje. Partea exterioară a acestor tuburilor iese din zid spre o străduță lăturalnică.

Ȋn luna ianuarie, un expert în construcții civile spunea despre ele că sunt „două tubulaturi ce par a fi destinate aspirației aerului din sala principală”. Tot el susținea că „tubulatura de distribuție aer proaspăt” este „prevăzută cu patru grile de dispersie”, și nu șapte, câte existau în realitate, dar și că „ventilațiile, atât pentru aportul de aer proaspăt, cât și pentru exhaustarea celui viciat, nu sunt poziționate corespunzător” și că „sistemul rudimentar utilizat” a generat o „ventilare ineficientă”.

Toate cele patru ventilatoarele erau de tip CASALS HJB 56 T4, având un debit de 13.000 metri cubi aer/oră.

Stâlpul care a luat foc în Colectiv era situat chiar pe direcția curenților ce se formau între trei guri de guri de aerisire ce introduceau aer curat și un ventilator de extracție, ce elimina aerul viciat. Ȋn mod normal, propagarea incendiului ar fi trebuit să se producă pe această direcție a curenților de aer: dinspre peretele de la intrarea în club spre cel opus. Ȋn practică însă, incendiul s-a propagat nu numai în sens opus, ci și perpendicular pe curenții de aer, lucru cel puțin neobișnuit.

La Petroșani, prin simulări realizate pe calculator, s-a stabilit că „la nivelul clubului Colectiv, înainte de producerea evenimentului, regimul aerodinamic era identic” cu simularea rețelei de ventilație în condițiile în care ventilalatorul de inducție dinspre bar era oprit. Mai mult „turbulențele devin mai pronunțate în cazul utilizării doar a ventilatorului de introducere a aerului prospăt” amplasat înspre scenă, „respectiv a prezenței în interior a unei presiuni calorice”.
Dacă exact așa au stat lucrurile, incendiul din Colectiv ne demonstrează, încă o dată, că e unul extrem de neobișnuit. Pentru că singura zonă din club în care tavanul de lemn a ars este exact cea situată în dreptul gurilor de aerisire corespunzătoare ventilatorului oprit. Fără să fi beneficiat de niciun aport de oxigen, așa precum susțin experții, în acea zonă flăcările s-au întețit din senin și au provocat cele mai mari pagube.

Pe de altă parte, ventilatorul de inducție dinspre bar era prevăzut cu sistem de încălzire cu rezistență. Ȋn seara zilei de 30 octombrie 2015, în București au fost 8 grade Celsius. Cel care a pornit ventilatoarele a dat drumul și la căldură. Asta susține el, dar și martorii. Dacă acel ventilator nu ar funcționat, s-ar fi simțit în club; numai că oamenii erau îmbrăcați doar în tricouri, iar unii dintre martori susțin că înăuntru era cald. Prin urmare, încălzirea funcționa, deci și ventilatorul aferent acesteia.

De altfel, experții de la București, examinând efectele termice asupra palelor și dinamica materialului topit, au concluzionat că ambele ventilatoare de inducție funcționau la momentul producerii incendiului.

Cum și când au ars ventilatoarele de extracție?

Cum ventilatoarele de extracție nu au fost demontate, experții de la București au examinat fotografiile făcute la fața locului, concluzionând că palele au fost topite în proporție de 80%, în cazul ventilatorului situat în dreptul stâlpului care a ars, și 100% - în cazul celuilalt ventilator. Analizând forma resturilor de plastic topit, experții bucureșteni au decis că „ambele ventilatoare de extracție se aflau în funcțiune în momentul în care au fost supuse efectului fluxului de gaze la temperaturi înalte, expansionat în urma arderii materialelor combustibile din club.”

Cum s-au topit palele acelor ventilatoare? Și când? Ȋn niciuna dintre simulările incendiului realizate de experți nu s-a constatat că ventilatoarele de extracție ar fi fost afectate de incendiu. Ȋn cele mai multe dintre simulări, flăcările nici măcar nu au reușit să ajungă la peretele pe care erau amplasate aceste ventilatoare, deși o parte din acest perete era capitonată cu burete inflamabil. Ȋn urma unei simulări realizate la Petroșani s-a concluzionat că la secunda 72 a incendiului „se apreciază că instalațiile de evacuare și-au pierdut rolul de exhaustare a atmosferei din incinta clubului”, pentru că „nivelul vizibilității scade foarte mult datorită fumului ne-evacuat”. Experții spun că, „odată cu dezvoltarea incendiului, datorită temperaturilor ridicate, materialele din construcția ventilatoarelor (pale din poliamidă și tambur din aliaj ușor) s-au topit”. Mai exact, în zonă s-au înregistrat peste 520 de grade Celsius (temperatura de topire a aliajului, pentru poliamidă ea fiind cuprinsă între 190 și 350 grade Celsius).
Ca să ajungă la tamburul ventilatorului încastrat în tubul metalic din perete, cele 500 de grade ar fi trebuit să treacă, mai întâi, pe lângă tavanul din lemn de brad coborât în pantă.

Surprinzător, lemnul e întreg, deși la această temperatură, extrem de ridicată, el se autoaprinde. Mai mult, pe tavanul din Colectiv aflat în partea dreaptă a scenei, la doar câțiva metri de unul dintre ventilatoarele de extracție, a fost găsită o poțiune de burete nears, deși specialiștii au stabilit că acesta se autoaprinde la temperaturi mai mari de 420 de grade Celsius.

De ce s-a apreciat că fix la secunda 72 s-ar fi oprit aceste ventilatoare? Ȋn incediul din Colectiv, fumul se vede și pe imaginile înregistrate de camerele de supraveghere video din club. O astfel de cameră video era montată chiar sub ventilatorul de extracție situat în apropierea barului. Fumul ajunge în dreptul ei după 53 de secunde de la inițierea incendiului. După alte 19 secunde, în imagini sunt surprinse flăcările. Sunt în total fix 72 de secunde, după care se presupune că incendiul a distrus palele celor două ventilatoare.

Ȋn simularea computerizată a incendiului, experții de la Petroșani au rotunjit la un minut. Astfel, „ventilatoarele componente ale instalației de extracție au fost programate să se oprească după un timp de 60 de secunde de la aprinderea buretelui de pe stâlp”. Aceasta e însă doar o variantă de lucru, nu este nicidecum o ipoteză certă, stabilită în baza probatoriului.

Când și mai ales cum au ars acele două ventilatoare? Cu certitudine, ele nu s-au oprit simultan. Nici după 72 de secunde, cât reiese din simulare, nici după un minut, cât s-a folosit, drept ipoteză, în celelalte experimente. Cele două ventilatoare de extracție s-au oprit la momente diferite. Și, cel mai probabil, primul căzut a fost ventilatorul situat pe direcția stâlpului ce a luat foc. Zidul de afară, de jur împrejurul tubului metalic în care era amplasat acel ventilator, nu poartă amprenta fumului care a ucis zeci de oameni în interior. Peretele este curat. Nefiresc de curat.

---

SURSA : http://www.activenews.ro/

Tubul unei artificii folosite în Colectiv a dispărut pe drumul spre laboratorul de criminalistică

Citat:Incendiul în urma căruia au murit 64 de tineri a fost provocat, cel mai probabil, de o jerbă de artificii. Martorii descriu momentul în care buretele de pe stâlp a fost atins de scântei și s-a aprins. Ȋn acea seară, la spectacolul formației „Goodbye To Gravity” au fost două momente pirotehnice, pentru care au fost montate 8 (opt) artificii. „Inițial, jerbele trebuiau montate pe buza scenei. Nu le-am pus acolo deoarece nu aveau nicio zonă de delimitare pentru siguranța publicului. La noi a venit un membru al trupei, care mi-a solicitat să montăm artificiile în spatele lor. Și de această dată, le-am spus că nu le putem monta acolo, deoarece nu este sigur. Ne-am hotărât, eu și Moise Marian, să montăm jerbele de artificii pe stâlpii consolei (n.r. - stâlpii metalici aflați pe scenă). (...) Am montat câte 4 artificii pe fiecare stâlp, au fost în total 8 artificii. Artificiile au fost montate separat, 2 cu 2 alăturate, lipite una de alta”, le-a declarat pirotehnistul Zaharia Viorel procurorilor de la Parchetul General.

Camerele de supraveghere video din Colectiv au surprins ambele momente pirotehnice: la ora 22:01:55 se aprinde prima serie de jerbe de artificii, iar la ora 22:31:59 - a doua serie de jerbe. „Poziționarea acestora a fost identică cu prima reprezentație, numărul artificiilor, identic, numai că mi s-au părut mai puternice ca intensitate”, declară martorul D. Mihai. „A început din nou focul de artificii dar de data aceasta la o intensitate mult mai mare față de prima dată”, susține și martorul I. Ștefan. A fost vorba de același tip de artificii? Era posibil ca cineva să fi modificat structura sau compoziția chimică din celor două artificii care au declanșat aprinderea buretelelui? Cu siguranță, această întrebare și-au pus-o și anchetatorii, de vreme ce pirotehnistul Zaharia Viorel susține, într-una din declarațiile date în cauză: „efectiv, eu ca pirotehnist doar instalez produsul,nu desfac artificiile pentru a le modifica structura”.

La cercetarea la fața locului (CFL) efectuată de anchetatori a doua zi după tragedie, în club au fost găsite, printre resturile incendiului, 8 (opt) tuburi de artificii. Conform procesului verbal întocmit la CFL, în zona scenei „a fost descoperit un tub din carton (marcat cu nr. 2), posibil element pirotehnic, cu dimensiunile de 11 cm lungime, 2,5 cm diametru interior, utilizat, ce prezintă distrugeri, având etichetă de culoare galbenă, înnegrită de funingine pe care sunt următoarele mențiuni «Fireworks Enigma Bulgaria» și «ES3402». Acesta se afla pe podea, la o distanță de 15 cm față de colțul stânga al scenei și 40 cm față de aliniamentul stâlpului stâng de susținere a pasarelei tehnice, fiind ridicat în vederea continuării cercetărilor. În continuare, la baza stâlpului stâng al pasarelei tehnice au fost găsite două tuburi (marcate cu 4A și 4B) astfel: tubul marcat cu 4A, la o distanță de 5 centimetri față de latura anterioară a stâlpului pasarelei tehnice și 32 de centimetri față de verticala scenei, iar tubul marcat cu 4B în zona dintre stâlp și scenă, la aprox. 24 cm fața de verticala acesteia. În aceeași zonă a fost găsit un al treilea (n.r. – matematic, este al patrulea) element posibil pirotehnic marcat cu nr. 5, aflat la 18 cm în spatele stâlpului pasarelei tehnice și 50 de cm față de verticala scenei, toate acestea având aceleași caracteristici ca obiectul marcat cu nr. 2, fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor. (...) Pe scenă, în partea dreaptă, au fost descoperite două tuburi din carton (marcate cu nr. 11 și nr. 13), posibil elemente pirotehnice, cu dimensiunile de 11 cm lungime, 2,5 cm diametru interior, utilizate, ce prezintă distrugeri, înnegrite de funingine, fără a se mai putea distinge alte elemente de identificare. Poziționarea efectivă a elementului cu nr.11 este de 158 cm față de marginea anterioară a scenei și 25 cm față de marginea dreaptă a scenei. Poziționarea elementului nr.13 este de 30 cm față de marginea anterioară a scenei și 23 cm față de marginea din dreapta a scenei, fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor. (...) În zona de pe podea, din dreapta scenei, la baza stâlpului metalic drept, la 150 cm față de colțul acesteia și circa 40 cm de verticala scenei, a fost găsit un tub carton (marcat cu nr. 14), posibil element pirotehnic, cu dimensiunile de 11 cm lungime, 2,5 cm diametru interior, utilizat, ce prezintă distrugeri, înnegrite de funingine, fără a se mai putea distinge alte elemente de identificare, fiind ridicat în vederea continuării cercetărilor. La baza stâlpului, la circa 15 cm în fața acestuia și circa 125 cm față de marginea scenei a fost descoperit un alt tub carton (marcat cu nr. 15), posibil element pirotehnic, cu dimensiunile de 11 cm lungime, 2,5 cm diametru interior, utilizat, ce prezintă distrugeri, înnegrit de funingine, fără a se mai putea distinge alte elemente de identificare, fiind ridicat în vederea continuării cercetărilor”.

Așadar, anchetatorii au ridicat din club Colectiv 8 (opt) tuburi de carton, identificate ca fiind posibile elemente pirotehnice: proba 2, probele 4A și 4B, proba 5, probele 11 și 13, proba 14 și proba 15.

De asemenea, din interiorul autoutilitarei care a fost găsită parcată în curtea fostei fabrici Pionerul, autoutilitară aparținând firmei care a montat artificiile în club, S.C. Golden Ideas Fireworks Artists SRL., au fost ridicate mai multe obiecte pirotehnice similare cu cele descoperite în Colectiv, printre care și „o cutie din carton, de culoare albă, ruptă, cu etichetă galbenă cu inscripția Enigma Firework seria ES 3402, iar în interiorul acesteia 2 jeturi tip flacon de culoare neagră cu etichete identice cu cea de pe cutie”.

La începutul lui decembrie 2015, deci după o lună de la ridicarea acestor probe, procurorii au dispus experizarea lor, pentru a se determina dacă în tuburile de artificii ridicate din club mai există urme de substanțe și, în caz afirmativ, dacă aceste substanțe sunt conforme cu compoziția chimică standard a acestui tip de artificii. Probele au fost trimise la laboratorul Institutului Național de Criminalistică al IGPR.

Surse din interiorul anchetei au precizat, în exclusivitate pentru Active News, că la laborator nu au ajuns toate cele 8 (opt) tuburi de carton ridicate din club, ci doar 7 (șapte) dintre ele. Lipsește proba nr. 5, cea despre care în procesul verbal al cercetării de la fața locului se spune că a fost găsită „la 18 cm în spatele stâlpului pasarelei tehnice și 50 de cm față de verticala scenei”. Mai exact, lângă stâlpul metalic unde au fost montate artificiile care, cel mai probabil, au inițiat incendiul din club.

Pentru ca probele să iasă la număr, procurorii au trimis totuși la expertizat și unul dintre tuburile de artificii nefolosite, găsite în autoutilitara din curtea fabricii. Numai că această probă, notată 3B, poate fi considerată doar probă de referință, utilă în stabilirea substanțelor chimice și a modului în care era alcătuit acel material pirotehnic, ea neputându-se substitui, în niciun caz, unui probe ridicate de la locul faptei (incendiului). Așa cum este proba nr.5 care, din motive necunoscute, nu a fost primită, pentru a fi analizată, de către experții criminaliști.

A fost o eroare comisă cu intenție sau din neglijență? E posibil ca acel tub de carton să se afle, uitat, prin vreunul din sertarele anchetatorilor. Atunci când sunt multe, se mai întâmplă și ca probele să se rătăcească, chiar și prin dosarele mari, precum acesta.

Această greșeală uriașă vine însă după ce în clubul incendiat au fost abandonate alte două probe importante: ventilatoarele care evacuau aerul viciat. Analiza lor era extrem de utilă, pentru că ea ar fi putut stabili atât capacitatea lor de funcționare, dar și momentului opririi lor sau cauzele care au determinat această oprire. Ventilatoarele au rămas însă în pereții fabricii Pionierul, pentru că anchetatorii au constatat că o parte din pale sunt arse. Ca și cum numai acele pale ar fi fost importante...

Ȋn aceste condiții, în loc să analizeze probele, așa cum ar fi fost firesc, experții criminaliști au fost nevoiți să analizeze... fotografiile acestora. E ca și cum ai pune un medic legist să-ți stabilească data și cauza decesului, uitându-se doar la poza cadavrului. E mai mult spiritism decât știință.

Ȋn cazul ventilatoarelor lăsate în club n-a fost nicidecum o eroare involuntară. O scăpare, așa cum sper să fie în cazul netrimiterii probei nr.5 la laboratorul de expertiză. Cred în prezumția de nevinovăție. Și, mai mult decât atât, sper ca această eroare, posibil involuntară, să fie îndreptată până la finalizarea anchetei. Pentru că altminteri, ajungem să credem că nu descoperirea adevărului se urmărește, ci doar ascunderea acestuia.

SURSA : http://www.activenews.ro/

3 ani de la #Colectiv. Se putea evita incendiul? Ce s-a schimbat intre 2015 si 2018

Citat:Au trecut trei ani de la dezastrul din clubul Colectiv in care 64 de persoane si-au pierdut viata si alte 186 au fost ranite. Multi cred ca tragedia se poate repeta oricand, parerea generala este ca nimic nu s-a schimbat, iar per ansamblu lucrurile chiar asa stau.

Politicienii si-au exprimat regretele in repetate randuri fara a modifica ceva concret in legislatie. Din 7 initiative in Parlament numai una a reusit sa treaca, iar aceasta prevede obligativitatea afisarii unui panou de avertizare legat de lipsa autorizatiei de securitate la incendiu.

S-a dovedit ca utilizatorii nu dau atentie acestui panou sau il ignora asumandu-si situatia. Singurul lucru bun adus de aceasta lege ar fi ca o parte din cladirile neautorizate se pot identifica mult mai usor in scopul practicarii unor amenzi.

In 2016 a fost emisa o Hotarare de Guvern importanta (H.G. 571/2016) - "pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu" si "Ordinul nr. 129/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea si autorizarea de securitate la incendiu si protectie civila" emis de Ministerul Afacerilor Interne.

Contrar parerii generale, consider ca unele lucruri s-au schimbat in bine, cum ar fi seriozitatea abordarii documentatiilor depuse spre avizare/autorizare si nu numai. Toate partile implicate: proiectanti, verificatori, pompieri, primari, investitori au inceput in ultimii ani sa acorde o importanta deosebita cladirilor care se incadreaza la categoria celor ce necesita aviz si autorizatie ISU.

In privinta capacitatii statului de a reactiona dupa un astfel de eveniment, cu regret trebuie sa spun ca eu consider ca situatia nu este cu nimic mai buna. In cazul unui incendiu major sau al unui cutremur major, situatia s-ar repeta: suntem buni doar in cazul unor exercitii, nu al unor situatii reale.

S-au intensificat controalele in teren ale autoritatilor statului (primarii, ISU, ISC etc.), s-au marit amenzile pentru lipsa avizului/autorizatiei, s-a mers chiar la masuri drastice cum ar fi blocarea activitatii si sigilarea cladirilor, lucru care a obligat o mare parte din investitori sa respecte legile. Cu toate acestea, masurile se aplica doar mediului privat, nu si cladirilor apartinand statului roman.

O mare parte din investitori devin constienti ca trebuie bugetate si asumate costurile cu securitatea utilizatorilor, acestia fiind obligatorii conform legilor in vigoare (de multi... multi ani).

Ce mai este de facut? In primul rand, ar trebui crescut numarul specialistilor din cadrul departamentului avizare/autorizare al ISU in scopul micsorarii timpului de acordare al avizelor si autorizatiilor de securitate la incendiu; la acest moment timpul de emitere este depasit de cateva ori, iar in Bucuresti daca ar fi sa mentinem ritmul cam in 500 de ani am termina cu cladirile existente.

Sa nu uitam ca cele mai multe cladiri functioneaza in tot acest timp fara autorizatie: scoli, gradinite, sedii ale autoritatilor publice, spitale, restaurante si unele chiar cu sali aglomerate sau persoane care nu se pot evacua singure.

Tot statul este cel care face ca in unele situatii sa fie imposibil de atins cerintele in conditii rationale. O serie de normative stau si asteapta de vreo 5 ani in sertarele Ministerului Dezvoltarii. Erori de aplicare sau de legiferare fac de multe ori imposibila autorizarea. Cele mai afectate cladiri sunt chiar cele ale statului roman.

Sigur ca se putea evita incendiul de la Colectiv, daca toate partile implicate nu ar fi avut reminescente din vremea demult apusa si daca sistemul de valori ar urma exemplul din Vest; era altceva daca proprietarii clubului aveau o anumita cultura sau, daca nu puteam sa le cerem acest lucru, macar sa stie de frica unor controale.

Regulile economiei de piata ne spun ca investitorul este orbit de profit si de cele mai multe ori necesita a fi temperat de autoritati, chiar obligat sa nu puna in pericol viata oamenilor. Cu toate acestea, aplicarea discretionara face, de fapt, ca legea sa fie inutila: conteaza cine esti, cu cine te cunosti, din ce partid faci parte sau cat de darnic esti dispus sa fii.

Un parcurs normal (care era valabil si in 2015) trebuia la acel moment sa fie urmatorul:
Beneficiarii erau obligati sa proiecteze amenajarea conform unor reguli clar stabilite care nu ar fi pus in pericol viata cetatenilor;
In baza unor avize si a unui certificat de urbanism (inclusiv aviz ISU) se obtinea autorizatia de construire/schimbare de destinatie din fabrica in club cu sala aglomerata;
Calitatea in constructii trebuia asigurata inclusiv in executie prin diriginti de santier si responsabili tehnici cu executia autorizati de catre ISC;
Autoritatile statului nu ar fi trebuit sa permita executia de lucrari care nu respectau conditiile de siguranta;
Receptia lucrarilor trebuia realizata inclusiv cu primaria, urmand ca investitorii sa se reintoarca la ISU pentru obtinerea autorizatiei de securitate la incendiu;
In baza acestei autorizatii, primaria emitea autorizatia de functionare.

Urmatoarele etape ar fi fost de urmarire in timp a constructiei si mentenanta, inclusiv obligatiile din legea Nr. 307 din 12 iulie 2006 "privind apararea impotriva incendiilor".

"Ultima sansa a ocupantilor", prevazuta in legislatie, era ca ofiterii de control ai ISU Bucuresti si reprezentantii primariei sa aplice legea. Dand dovada de superficialitate maxima (si coruptie la cel mai josnic nivel), acestia nu au luat masuri, desi au vizitat locatia de 3 ori: nu trebuia sa se permita functionarea locatiei, caci abaterile erau colosale.

Nu sunt in masura sa explic ce i-a facut sa calce in picioare legislatia aplicabila, sa ignore orice regula de bun simt si de buna practica. Justitia trebuie sa clarifice urgent gradul de vinovatie a fiecaruia.

Ceva trebuie sa se schimbe, dar acest lucru trebuie sa porneasca in primul rand de la mentalitate.

Arhidect doctor inginer Onutu Lohengrin,
Presedintele Asociatiei pentru Securitatea la Incendiu a Constructiilor (ASIC),
Membru in Comitetul Tehnic National de Standardizare ASRO/CT217- Securitate la incendiu in constructii

Pot posta rechizitoriul anonimizat(cu datele personale cenzurate)ale celor doi ofiteri pompieri ?
Ca sa ne facem o idee despre ce s-a intamplat inainte de tragedie la controalele cu pricina.

Postez mai jos rechizitoriul intocmit de procurori militari in cazul celor doi ofiteri de pompieri care sunt inculpati in dosarul Colectiv.
Atentie insa pana la pronuntarea unei sentinte definitive cei doi se bucura de prezumtia de nevinovatie.
P.S. Datele cu caracter personal ale participantilor din acest dosar sunt cenzurate.
https://docdro.id/PmxrENc

Raed Arafat a fost citat la Parchetul General în dosarul Colectiv

Citat:La patru ani de la tragedia din Colectiv, șeful Departamentului de Urgență, Raed Arafat, va fi audiat de procurori ca martor în dosarul deschis după plângerea părinților victimelor și a supraviețuitorilor incendiului. La audieri va ajunge zilele acestea și Nicolae Bănicioiu
Raed Arafat va fi audiat marți de procurorii Parchetului General în dosarul Colectiv, au precizat surse judiciare pentru G4Media.ro. Audierea are loc în ancheta declanșată după ce, în noiembrie 2016, părinţii victimelor şi supravieţuitori au depus o plângere în care au acuzat de neglijenţă şi ucidere din culpă mai multe persoane din sistemul medical şi din guvern, printre care şi Victor Ponta, şi Nicolae Bănicioiu. De altfel, aceleași surse au precizat că și fostul ministru al Sănătății va fi audiat de procurori săptămâna aceasta.

Context

Parchetul General a extins ancheta în dosarul Colectiv în iunie 2018 şi de atunci investighează modul în care autorităţile au intervenit şi au îngrijit victimele imediat după tragedie. Ancheta a fost extinsă în urma plângerilor penale depuse de părinţi şi victime.

„Plângerile penale au început să fie depuse la câteva luni după tragedie, după ce ne-am îngropat copiii. Au fost multe plângeri, a fost acum un an şi jumătate una mare care a fost semnată de mai multe victime, care zace din noimebrie 2016 la ei. Acum o lună am făcut o altă plângere, la fel, semnată de un număr mare de victime. Şi tot sperăm să se întâmple ceva”, a spus Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv şi tatăl lui Alexandru, un tânăr de 22 de ani care a murit în incendiul din 30 octombrie 2015.

Incendiul din clubul Colectiv, izbucnit în seara zilei de 30 octombrie 2015, a durat, potrivit datelor oficiale, 153 de secunde. În tragedia care zguduit România şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, 27 în incendiul propriu-zis iar restul ulterior, în spitalele din ţară şi din străinătate, iar alte 146 au fost rănite.

Separat de ancheta rămasă la Parchetul General, procesul în derulare la Tribunalul București se judecă tot în prima instanță.

SURSA : https://www.g4media.ro