pompieri

ISU Dobrogea a prezentat bilanțul activităților din 2017. La eveniment a participat și secretarul de stat Raed Arafat

Citat:Luni, 29.01.2018 la sediul prefecturii judetului Constanța începand cu ora 09:00, a avut loc prezentarea activității desfășurate în anul 2017 (bilanțul ISU) de către inspectorat.

La activitate, alături de pompierii constănțeni, au participat șefii structurilor MAI și ministrul secretar de stat dr. Raed Arafat.

Potrivit bilanțului prezentat, la data de 31.12.2017 încadrarea unităţii a fost de 89.5%, în
scădere în comparaţie cu data 31.12.2016. dată la care procentul de încadrare era de 91.5%.
• Completări de personal în cursul anului 2017:
— 10 ofiţeri şi 11 subofiţeri.
• Pierderi de personal în cursul anului 2017:
— 4 ofiteri şi 31 subofiteri.
Înaintarea în grad, la termen:
— 5 ofiţeri (faţă de 4 ofiţeri în 2016):
— 2 maistri militari
— 19 subofiţeri (117 subofiţeri în anul 2016);
Înaintarea în grad înainte de expirarea stagiului minim:
— 7 ofiţeri (7 ofiţeri în anul 2016);
— 3 maiştri militari (1 maistru militar în anul 2016);
—41 subofiţeri (18 subofiţeri în anul 2016).

În anul 2017 s-au aflat in lucru un număr de 57 noi dosare, faţă de 24 in cel precedent, fiind solutionate definitiv 11 dintre acestea, astfel:
—7 plăngeri contravenţionale:
—1 dosar penal in care unitatea a avut calitatea de parte responsabila civilmente:
—3 acţiuni in contencios administrativ
Au fost avizate pentru legalitate un număr de:
— 543 contracte. acte aditionale si comenzi:
- 479 de acte administrative emise de structura de resurse umane (543 in 2016): • Unitatea a fost parte in 2 procese ce au avut ca obiect pretentii pentru plata unor despăgubiri.


Managementul situatiilor de urgentă actiuni complexe ce au impus un management integrat
• Festivalul NEVERSEA:
—au fost angrenaţi cca. 200 de pompieri:
—au fost instalate 2 PMA-uri şi 4 corturi de prim ajutor: — au fost gestionate 567 de cazuri medicale
• Actiunea LITORAL 2017:
—9 puncte temporare de stingere. 6 puncte de prim ajutor pe plajele din staţiuni. 7 puncte de salvare din mediul acvatic:
—au fost asistate la punctele de prim ajutor un număr de 1263 persoane. iar 224 de persoane au fost preluate de echipajele EPA.
• Fenomenele meteorologice din perioada 05.01 — 13.01.2017 şi 16.01 —21.01.2017: — activarea Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei:
— au fost salvate 913 persoane rămase blocate in nămeţi. iar 64 de persoane cu probleme medicale au fost transportate la spitale.

Disfunctionalitati în activitate
• lipsa personalului în structurile de coordonare şi suport de la sediul unităţii. cu precădere ofiţeri specialişti.
• neasigurarea pe autospeciale conform ISU-01 a numărului de persoane în echipaje;
• lipsa conducătorilor ambarcaţiune şi echipajelor de sine stătătoare în statul de organizare pentru ambarcaţiunile TARGA:
• subdimensionarea cu personal a Compartimentului Avizare-Autorizare şi Compartimentului Control şi Activităţi Preventive;
• spaţiile de lucru ale sediului unităţii şi a 2 subunităţi nu asigură condiţii de lucru optime;
• încăperea Dispeceratului comun ISU-SAJ nu asigură confortul pentru o bună gestionare a apelurilor de urgenţă;
• personalul insuficient care a absolvit curs de cercetare şi stabilire cauze de incendiu sau de alpinist;
• ambulanţele SMURD au acumulat o uzură fizică foarte mare
• lipsa spaţiilor de garare a tehnicii primită în ultimii ani. acest aspect conduce la o uzură prematură;
• imposibilitatea amenajării unor puncte de antrenament în fiecare subunitate. astfel pot fi repercusiuni în pregătirea efectivelor pe linie operativă;
[align=left]acestea se menţin pe intervenţie cu costuri foarte mari.

OBIECTIVE 2018
• creşterea gradului de siguranţă pentru cetăţeni;
• menţinerea timpului mediu de răspuns scăzut la toate situaţiile de urgenţă; înfiinţarea unui punct de lucru la Băneasa sau la Crucea;
• întreprinderea demersurilor necesare în vederea încadrării funcţiilor vacante;
• perfecţionarea personalului propriu pe competenţe şi domenii de activitate;
• creşterea gradului de instruire a reprezentanţilor autorităţilor locale în domeniul situaţiilor de urgenţă şi concentrarea efortului pe pregătirea populaţiei şi a salariaţilor;
• înnoirea parcului auto;
• demararea lucrărilor pentru construirea unui nou sediu al inspectoratului şi două subunităţi;
• identificarea unor surse de finanţare extrabugetare pentr. imbunătătirea dotării cu bunuri materiale şi extinderea u clădiri ale inspectoratului.

SURSA : http://www.ziuaconstanta.ro

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) „Dobrogea“ al județului Constanța și-a prezentat astăzi bilanțul pentru anul 2017. Evenimentul a avut loc în sala „Remus Opreanu“ din sediul Palatului Administrativ din Constanța, iar la prezentare au asistat pe lângă prefectul județului Constanța și primarul municipiului Constanța și secretarul de stat în MAI, Raed Arafat.

Citat:Pe lângă linia pe care au tras-o pe anul trecut, pompierii militari anunță noi dotări pentru anul care tocmai a început. Constanța ar urma să primească ambulanțe noi și se prevede și achiziționarea cel puțin unui elicopter de căutare – salvare pentru zona Constanța – Tulcea. Aeronava sau aeronavele vor aparține Inspectoratului de Aviație.

Pompierii militari din toată țara vor beneficia, în 2018, și de 500 de noi autospeciale. Obiectivul acestor achiziții este acela de a înlocui parcul auto vechi, în unele cazuri, și de trei decenii. Costul acestor dotări se ridică la aproximativ 600 de milioane de euro, bani accesați prin fonduri europene.

Conform bilanțului întocmit de cei de la ISU „Dobrogea“, în 2017 au avut loc opt accidente rutiere în care au fost implicate autospeciale ale inspectoratului, cu precizarea că două dintre accidente au fost provocate din vina personalului ISU, după cum au subliniat reprezentanții instituției.

Parcul auto al ISU „Dobrogea“ numără 39 de mașini cu o vechime de peste 10 ani. Acestea au avut parte de 116 revizii și au fost reparate de 107 ori, afirmă inspectorul șef al ISU „Dobrogea“ col. Daniel Popa.

Șeful ISU „Dobrogea“ a mai afirmat că, în prima parte a acestui an, instituția va prelua sediul Stației de Pompieri de la Hârșova, pe baza unui contract de comodat cu Primăria Hârșova.

Vara trecută, paramedicii SMURD au gestionat 567 de cazuri medicale la festivalul Neversea. De asemenea, în 2017, 913 persoane au fost salvate de militarii ISU în timpul fenomenelor meteo severe în lunile ianuarie și februarie.

Pompierii constănțeni au contribuit, în 2017, la stingerea a 531 de incendii, în județul Constanța. Timpul mediu de răspuns în urma unui apel la 112 a fost de 12 minute, iar cel de intervenție de 50 de minute. Din cele 531 de incendii, 434 au fost arderi de vegetație uscată.
Elicopterul SMURD a executat 613 intervenții pe durata anului care s-a încheiat.

Pompierii militari din cadrul ISU „Dobrogea“ sunt susținuți în județul Constanța de 64 de Servicii Voluntare pentru Situații de Urgență. Vestea mai puțin bună este că niciunul dintre aceste posturi de pompieri voluntari nu este avizat. De altfel, în județul Constanța activează 21 de servicii private de pompieri, iar dintre acestea numai două au aviz.

Reprezentanții ISU „Dobrogea“ atrag atenția și asupra faptului că actualul spațiu în care își are sediul inspectoratul nu mai corespunde normelor în vigoare, clădirea fiind construită în 1868.

Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat a precizat astăzi, la Constanța, că Ministerul de Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, lucrează și la conceptul naval pentru pompieri. Acest lucru se traduce și prin încadrarea de personal nou, care să beneficieze și de antrenament și pregătire de specialitate.

Un alt neajuns cu care se confruntă Inspectoratele pentru Situații de Urgență este acela că mulți dintre pompierii încadrați în perioada 2006 – 2007 au acum vârsta de pensionare.

SURSA : http://radioconstanta.ro



ISU „Dobrogea”, la ora bilanţului. Care sunt cele mai mari probleme ale pompierilor

Citat:Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dobrogea" şi-a prezentat, astăzi, bilanţul pe anul 2017, în prezenţa secretarului de stat Raed Arafat. Printre cele mai mari probleme sesizate în cadrul bilanţului au fost lipsa personalului în structurile de coordonare şi suport, lipsa personalului şi, cel mai grav, uzura fizică foarte mare a ambulanţelor SMURD.

Un alt element îngrijorător este modul în care se prezintă sediul central, întrucât acesta nu mai corespunde normelor, fiind necesară modernizarea şi renovarea acestuia. Colonelul Daniel Gheorghe Popa, inspectorul şef al ISU "Dobrogea", a propus înlocuirea autospecialelor cu uzură fizică accentuată, dotarea cu ambarcaţiuni pneumatice adecvate lacurilor şi inundaţilor, dar şi suplimentarea posturilor la subunităţi.

„Eu sper că o să vedem o încadrare mai mare în cursul acestui an, dar și a anilor viitori, cu subofițeri, și cu specialiști. Avem programul de lucru de 24/48 ore pentru a putea ajunge la completarea acestui personal. Din păcate, am avut pensionări mai precoce, în urma legii pensionărilor speciale, avem și un număr de personal angajat prin anii 2006-2007, care urmează să se pensioneze, pentru că nu s-a pus la momentul respectiv o limită de vârstă”, a declarat Raed Arafat.

SURSA : https://www.cugetliber.ro









ISU Dobrogea, la raport! Ce au făcut pompierii constănțeni în 2017

Citat:Luni, 29 ianuarie, în sala „Remus Opreanu” din cladirea Consiliului Judeţean Constanţa s-a desfăşurat evaluarea anuală a activităţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa în anul 2017.

La această activitate au participat prefectul judeţului domnul Ioan Albu, secretarul de stat-şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă domnul dr. Raed Arafat, primarul municipiului Constanţa, domnul Decebal Făgădău, administratorul public al judeţului Constanţa, doamna Mirela Matichescu, dar şi comandanţi ai tuturor structurilor locale ale Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale.

Plecând de la rolul instituțional, acela de factor integrator județean în gestionarea situațiilor de urgență, unitatea și-a stabilit o serie de obiective generale pentru anul 2017, printre care s-au regăsit cele referitoare la menţinerea unei capacităţi optime de răspuns, eficientizarea acţiunilor preventive şi reducerea numărului de incendii, gestionarea cu maximă eficienţă a resurselor şi îmbunătăţirea cooperării şi colaborării interinstituţionale.

Întrucât solicitările venite din partea societăţii civile în general şi a populaţiei în special, sunt numeroase şi diversificate (de la intervenţii pentru stingerea incendiilor, salvarea persoanelor din spaţii ostile vieţii, acordarea primului ajutor medical de urgenţă, până la salvarea animalelor captive în spaţii închise sau deschise şi protejarea mediului în situaţii de poluare accidentală) instituţia noastră este percepută de populație ca fiind o structură specializată, aflată permanent în misiune și în slujba cetăţeanului.

Pentru organizarea, pregătirea şi coordonarea activităţilor de intervenţie de la subunităţile inspectoratului, Centrul Operaţional Judeţean prin compartimentele din subordine, în anul 2017, echipajele de intervenţie s-au deplasat pentru 15.490 acţiuni (4.092 pentru intervenţii şi 11.398 pentru asistenţă medicală SMURD şi descarcerare) iar în anul 2016 pentru 16.341 acţiuni.

Prin urmare, în perioada analizată, echipajele de intervenţie au acţionat la 12.611 intervenţii, în medie 35,55 intervenţii/zi, în timp ce în anul 2016 s-a acţionat la 13.529 intervenţii, în medie 36,96 intervenţii/zi.

În anul 2016, pe teritoriul judeţului Constanţa au avut loc 531 incendii (572 în 2016). Pe timpul acestora au fost salvate 69 persoane (63 adulţi şi 6 copii), s-au înregistrat 31 victime (19 rănite şi 12 decedate). Din totalul de 531 incendii, 334 s-au înregistrat la locuinţe şi anexe gospodăreşti, terenurile din afara gospodăriilor precum şi la mijloacele de transport proprietate.

Tot în perioada analizată s-au înregistrat 434 incendii la vegetaţie uscată şi altele, observându-se o scădere faţă de anul 2016, cand au fost înregistrate 680 incendii.

Serviciile Medicale de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) au acordat asistenţă medicală de urgenţă la 10.935 cazuri (în medie 29,96 /zi) (din care: 10.629 – asistenţă medicală, 38 – descarcerare, 268 – asistenţă persoane).

Activitatea de prevenire a avut ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor şi formelor de manifestare a riscurilor, realizarea, în timp scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unică, a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul apariţiei situaţiilor de urgenţă, în scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor materiale şi protecţia mediului.

Activitatea de control (1504 controale) reprezintă, în general, ponderea în activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă desfăşurate, însă aspectele statistice aferente perioadei analizate precum şi direcţiile de acţiune dispuse de către conducerea ministerului au determinat stabilirea ca prioritate instituţională activitatea de îndrumare a autorităţilor administraţiei publice locale, informarea preventivă a populaţiei asupra riscurilor existente şi desfăşurarea de activităţi specifice, totul având ca obiectiv reducerea numărului de victime şi incendii la gospodăriile populaţiei.

S-au soluţionat un număr total de 2094 de solicitări pe segmentul avizării-autorizării, faţă de 1805 în anul 2016 (cu 16 % mai mult).

Pentru cunoaşterea reală a nivelului de securitate asigurat comunităţilor locale şi a stadiului de gestionare a situaţiilor de urgenţă la nivelul entităţilor locale, instituţiilor şi operatorilor economici, în perioada analizată au fost planificate şi executate 1114 exerciţii de alarmare, evacuare şi intervenţie la locul de muncă în situaţii de urgenţă.

Informarea preventivă a cetăţenilor prin intermediul diferitelor canale (mass-media, puncte de informare, deplasări în localităţi sau obiective etc), s-a desfăşurat în scopul conştientizării cetăţenilor privind riscurile la care s-ar putea expune la un anumit moment şi într-un anumit loc, precum şi privind măsurile de prevenire, protecţie şi comportamentul pe care ar trebui să îl adopte în cazul producerii unei situaţii de urgenţă, având la bază riscurile specifice sezonului cald şi campaniile naţionale de prevenire aflate în derulare, corelate cu prognozele meteorologice, respectiv situaţia operativă.

În scopul realizării condiţiilor tehnice şi operative premergătoare asigurării intervenţiilor, un accent deosebit s-a pus pe efectuarea recunoaşterilor în teren, pentru cunoaşterea de către personalul operativ a itinerariilor de deplasare, a căilor de acces şi surselor de alimentare cu apă a autospecialelor, a riscurilor existente în obiectiv precum şi pentru actualizarea documentelor operative întocmite sau elaborarea de documente noi.

În perioada analizată, la Centrul de Antrenament al Scafandrilor de Intervenţie s-au desfăşurat 12 antrenamente de scufundare cu scafandrii aparţinând I.G.S.U, cu durata de două săptămâni pentru fiecare antrenament în parte, conform Planului de pregătire şi antrenament al scafandrilor de salvare şi intervenţie. Astfel, au fost antrenaţi 87 de scafandri aparţinând unităţilor subordonate I.G.S.U., respectiv 24 de inspectorate pentru situaţii de urgenţă judeţene.

În cadrul Centrului de Formare și Pregătire în Descarcerare și Asistență Medicală de Urgență au fost pregătite 227 cadre militare, civile şi funcţionari publici cu statut special, organizaţi în 16 de serii, pe diferite tipuri de cursuri.

În ceea ce priveşte activitatea specifică sectorului tehnic-utilaj, inspectoratul este înzestrat în proporţie de 75,32%, faţă de prevederile tabelei de înzestrare, însă în mare parte din tehnică are durata normală de exploatare depăşită, prezentând o stare de uzură fizică şi morală avansată, ceea ce impune unităţii eforturi materiale şi financiare deosebite pentru repararea, întreţinerea şi exploatarea acestora.

Gradul de înzestrare cu tehnică pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este de 80,91% (necesar – 107; existent – 87; deficit – 20), dintre acestea 39 autospeciale cu o vechime de peste 10 ani.

Situaţiile de urgenţă înregistrate în anul 2017, ne-au dovedit încă odată că prin amploare și intensitate acestea depăşesc deseori graniţele administrative şi responsabilităţile unei singure instituţii şi sunt într-o dinamică continuă. Aceste caracteristici impun adaptarea permanentă a măsurilor de prevenire pentru reducerea efectelor acestora şi îmbunătăţirea managementului integrat pentru limitarea efectelor asupra populaţiei.

SURSA : http://www.atacdeconstanta.com