Acest forum foloseste cookies
Acest site foloseste cookies pentru a personaliza continutul si publicitatea, pentru a analiza traficul si pentru a oferi optiuni social media. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.

pompieri


Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 4 voturi - 5 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Cutremurele de pământ
Autor Mesaj
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,244
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4507
Given 10993 thank(s) in 4904 post(s)

Mesaj: #101
RE: Cutremurele de pământ
Cutremur puternic cu magnitudinea de 6,5 grade in centrul Italiei


[Imagine: 540796_regional.jpg]

[Imagine: screenshot_374.png]
SURSA foto : http://www.emsc-csem.org/

Citat:Un cutremur puternic, cu magnitudinea moment de 6,5 grade, s-a produs in ziua de duminica, 30 octombrie, in centrul Italiei, cu sursa aproximativ in aceeasi zona in care un alt cutremur, cu magnitudinea de 6,1 grade, a mai avut loc in ziua de 26 octombrie.

Seismul a avut loc la ora 6h40min UTC (ora locala 7h40min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul seismului a fost localizat in centrul Italiei, la Sud-Est de Perugia si la 59 km Nord-Vest de L'Aquila. Cutremurul s-a produs la adancimea de 10 km si a avut magnitudinea de 6,5 grade pe scara bazata pe moment seismic. Miscarea seismica a fost urmata de mai multe replici cu magnitudini de pana la 4,8 grade.
Cutremurul a fost resimtit foarte puternic in zona afectata de seismul din 26 octombrie. Mai multe sate au fost distruse, conform relatarilor de la fata locului. De asemenea, orasul Norcia a fost cel mai sever afectat, mai multe cladiri subrezite de miscarea seismica din 26 octombrie fiind acum distruse.
Seismul a fost resimtit pe o arie destul de larga, care a cuprins si partea de Nord a tarii, precum si Slovenia. Seismul a fost resimtit pe o arie destul de larga, care a cuprins si partea de Nord a tarii, precum si Slovenia. Seismul a fost resimtit pe o arie destul de larga, care a cuprins si partea de Nord a tarii, precum si Slovenia. Seismul a fost resimtit pe o arie destul de larga, care a cuprins si partea de Nord a tarii, precum si Slovenia.
Seismul a fost resimtit pe o arie destul de larga, care a cuprins si partea de Nord a tarii, precum si Slovenia. Cutremurul de astazi a fost cel mai puternic seism care a afectat Italia dupa cel produs la 23 noiembrie 1980 in regiunea Irpinia din partea de sud a tarii, eveniment care a afectat inclusiv orasul Neapole. Seismul din 1980 a avut magnitudinea 6,9. Mai recent, la 6 aprilie 2009 un cutremur cu magnitudinea de 6,3 grade a afectat orasul L'Aquila, iar la 24 august 2016 un seism cu magnitudinea de 6,2 grade s-a produs in zona orasului Amatrice din centrul Italiei.
SURSA : http://www.cutremur.net/


Cutremur cu magnitudinea de 6,5 in centrul Italiei. Cladiri, prabusite peste oameni: "S-a deschis pamantul".

[Imagine: screenshot_373.png]

[Imagine: 61843718.jpg]


Citat:Un nou cutremur major a zguduit duminica dimineata centrul Italiei. Seismul a provocat daramarea unor cladiri in centrul Italiei, relateaza Reuters.

Un nou seism puternic a zguduit duminica dimineata Italia. Cutremurul a avut o magnitudine de 6,5 pe scara Richter si a avut epicentrul la sud-est de Perugia. Cutremurul a fost resimtit la Roma. Acest nou seism care s-a produs la o adancime de 10 km si al carui epicentru este situat in centrul Italiei, la sase kilometri la nordul de micul oras Norcia, din provincia Perugia, survine la cateva zile dupa alte doua cutremure cu magnitudinea de 5,6 si 6,1 grade care s-au produs in centrul Italiei.

09:00 Primar din Italia: “S-a deschis pamantul, este fum, un dezastru”

Primarul din localitatea Castelsantangelo (centrul Italiei), Mauro Falcucci, aflata in apropiere de epicentru, a declarat ca in localitatea pe care o administreaza s-au prabusit numeroase cladiri in urma seismului produs duminica, la ora locala 7.41 (8.41 ora Romaniei), in Peninsula, relateaza La Repubblica.
“Eu sunt la Fano, unde locuiesc, dar mi s-a spus ca exista (cladiri – n.r.) prabusite, ca este un dezastru! S-a deschis pamantul, este fum, un dezastru. Sper ca incapatanatii care ramasesera la Santangelo s-au mutat in cursul noptii”, a declarat edilul.
Cutremurul, care a avut epicentrul localizat intre Marche si Umbria, in zona afectata deja de seismele din 24 august si de saptamana aceasta, a fost resimtit in tot centrul Peninsulei, inclusiv la Roma, unde oamenii au iesit in strada.Localitatile cele mai apropiate de epicentru sunt Castelsantangelo, Norcia si Preci.
Presa locala scrie ca seismul a fost resimtit si in Croatia si Bosnia Hertegovina. Cutremurul a fost urmat deja de mai multe replici, dintre care cea mai puternica a avut magnitudinea 4,9.

09:30 Cladiri, prabusite peste oameni
Mai multe cladiri, inclusiv doua biserici, s-au prabusit peste oameni in urma seismului, spun martorii, relateaza La Repubblica.
Locuitori din Tolentino (regiunea Marche) au declarat ca s-a prabusit o biserica in care se aflau circa 30 de credinciosi care asistau la slujba de duminica. La Norcia, s-a prabusit catedrala in care se aflau mai multi calugari, dar si credinciosi.
La Amatrice, cel putin doi oameni au fost scosi de sub daramaturi. “Totul s-a prabusit, vad coloane de fum, este un dezastru", a spus primarul din Ussita, unde centrul istoric a fost evacuat in totalitate.
SURSA : http://stirileprotv.ro/

[Imagine: screenshot_367.png]

[Imagine: screenshot_368.png]

[Imagine: screenshot_369.png]

[Imagine: screenshot_370.png]

[Imagine: screenshot_371.png]

[Imagine: screenshot_372.png]

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
30-10-2016 11:34 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: HomefireNews
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,244
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4507
Given 10993 thank(s) in 4904 post(s)

Mesaj: #102
RE: Cutremurele de pământ
Un cutremur de suprafață cu magnitudinea de 6,5 grade pe Scara Richter s-a produs duminică, la ora 7.40, în regiunea Umbria, fiind simţit puternic în centrul Italiei, inclusiv la Roma.
Citat:Seismul iniţial, care a prăbuşit numeroase clădiri, a fost urmat de cel puţin şase replici cu magnitudini între 4 şi 4,7 grade. Potrivit bilanţului preliminar, zeci de persoane au fost rănite. Șeful Protecției Civile, Fabrizio Curcio, a anunțat că numai în orașul Rieti au fost semnalate circa zece persoane rănite. Călugărițele de la mănăstirea benedictină din Nurcia, oraș unde seismul a distrus numeroase construcții, au declarat că majoritatea populației a rămas blocată în piața din centrul orașului, de teama prăbușirii altor clădiri pe străzile din restul orașului. La Roma, circulaţia metroului a fost suspendată temporar, pe unele tronsoane, iar centrul istoric al oraşului a fost închis pentru verificări, în urma cutremurului, numeroase clădiri din capitală, inclusiv Bazilica San Paolo, suferind daune structurale, informează cotidianul ”Il Messaggero”. Un ascensor s-a prăbuşit într-un bloc rezidenţial situat în zona Bartolomeo Cristofori / Marconi din capitala Italiei. Traficul rutier a fost suspendat în cartierul Clodia, unde două clădiri au suferit daune structurale, zona fiind izolată de poliţie şi carabinieri.

Cutremurul de duminică dimineaţă este cea mai puternică mişcare telurică produsă în Italia în ultimii 36 de ani, afirmă experţi citaţi de cotidianul ”La Repubblica”. Seismul s-a produs la o adâncime de doar 10 kilometri şi a fost urmat până la ora prânzului de 50 de replici cu magnitudini între 2,5 şi 4,7 grade. Sute de clădiri s-au prăbuşit sau au suferit daune semnificative în centrul Italiei. În ultimele trei zile şi jumătate, în centrul Italiei au avut loc 900 de seisme, de la cele de miercuri seară, cu magnitudini de 5,6 şi 6 grade, până la zecile de replici ale cutremurului de duminică. Seismul de duminică este cel mai puternic produs în Italia după anul 1980, fiind mai intens decât cel din provincia L'Aquila (aprilie 2009, 5,9 grade, 309 morţi) şi decât cel din Accumoli (august 2016, 6,2 grade, 298 morţi).
SURSA : http://www.telegrafonline.ro/

[Imagine: citaliaterorizatadeunnouseismzec_1477831407.jpg]

[Imagine: citaliaterorizatadeunnouseismzec_1477831410.jpg]

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
31-10-2016 07:18 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: HomefireNews
Valentin P Offline
Veteran
*****

Mesaje: 1,393
Alăturat: Jun 2011
Locatie:
Thanks: 687
Given 892 thank(s) in 360 post(s)

Mesaj: #103
RE: Cutremurele de pământ
Japonia, tara in care copiii de gradinita stiu ce sa faca in caz de cutremur. Radiografia modelului oferit de niponi



Citat:Exista viata dupa cutremur, lectia japoneza, EPISODUL 1. V-ati intrebat cum veti reactiona in cazul unui cutremur devastator, de 8 sau 9 pe Richter, mai ales daca locuiti intr-un imobil vechi, neconsolidat?

Dar ce veti face in primele ore de la tragedie intr-un oras paralizat de urmari catastrofale? Tocmai de aceea, Stirile Pro TV demareaza campania "Exista viata dupa cutremur - Lectia japoneza", menita sa traga un semnal de alarma in privinta situatiei dezastruoase in care se afla un numar impresionant de imobile din Romania.

Va prezentam, in saptamanile care urmeaza, o radiografie complexa a modelului japonez, stat care demonstreaza ca este cel mai bine pregatit in cazul unui dezastru.

Intreaga natiune nipona a dezvotat o adevarata constiinta seismica. De la copilasii din gradinite, pana la liderii din aparatul de stat, toti stiu cum sa reactioneze in caz de cutremur, dar si in primele trei zile dupa un dezastru. Este momentul sa invatam si noi. Trebuie sa stim ce sa facem in propriile locuinte sau la locul de munca. Si pretindem autoritatilor sa inceapa rapid programe reale, eficiente, prin care romanii sa fie educati si antrenati constant.

"Exista viata dupa cutremur - lectia japoneza!". Stirile Pro TV lanseaza o campanie care trage un semnal de alarma

[Imagine: 61869318.jpg_zps73hn5ntk.png]

Noiembrie 2016, un cutremur de peste 7 pe Richter loveste Japonia. Cateva sute de locuinte afectate si doar noua victime. Japonezii mai fusesera zdruncinati in aprilie, acelasi an, de un seism de 7,3 pe Richter, in sud-vestul tarii. Au cazut multe case vechi, in mediul rural, locuinte din lemn si zidarie portanta. Mii de persoane au scapat din daramaturi pentru ca au invatat cum, iar autoritatile au stiut sa intervina rapid si foarte organizat. Per total, putine pierderi de vieti omenesti, dar o spaima teribila.

Japonia e o tara care demonstreaza ca a invatat sa infrunte cutremurul mare, sa invete din tragedii. La seismul catastrofal din 1995 au avut peste 6.000 de morti.

Au mai avut unul de cosmar in 2011, cand, la peste 9 pe Richter, a miscat axa Pamantului cu 10 centimetri si a provocat un Tsunami cu valuri de 40 de metri. Au fost 2.000 de victime in cladiri prabusite si alte peste 16.000 de la valurile ucigase care au maturat localitatile costiere. Si totusi, in orasele mari, in frunte cu capitala Tokyo, au fost doar 22 de morti. Din care jumatate au facut infarct, de pe urma unor atacuri de panica si a mobilierului prabusit peste ei in locuinte.

La astfel de forte distructive, Romania ar fi fost ingropata in moloz, recunosc toti specialistii nostri. S-a vazut in tari unde modul de construire si de pregatire a natiunii pentru dezastre se asemana mult cu ce gasim la noi.

1999, Turcia, 18.000 de morti - 7,4 Richter
2004, Indonezia, 150.000 de morti - 9,1 Richter
2005, Pakistan, 80.000 de morti - 7,6 Richter
2008, China, 87.000 de morti - 7,9 Richter
2010, Haiti, 222.500 morti - 7,0 Richter


La peste 9 pe Richter, cutremurul japonez din 2011 a fost de 300 de ori mai puternic decat cel din Haiti, in 2010, care este oficial catastrofa cu cele mai multe victime, peste 220.000 la numar, desi seismul a aut doar 7 pe Richter.

In insula indoneziana Sumatra, in 2004, au fost 150.000 de morti, in Pakistan sau China, cutremure de putin peste 7 au facut cladiri praf si pulbere si s-au inregistrat cate 80.000 de decese. In Turcia au fost peste 18.000 de morti, multi in blocuri cu peste 3 etaje care au picat precum castelele de nisip. Doar chilienii, in 2010, la 8,8 magnitudine, au avut mai putin de o mie de victime, si asta datorita faptului ca statul chilian a studiat si copiat la perfectie modelul japonez.

Ar fi posibil ca Romania sa reduca numarul de victime in cazul unui cutremur devastator, daca ar aplica modelul japonez? Ca sa afle raspunsul, o echipa a Stirilor Pro TV a zburat 17.000 de kilometri, pentru a vedea ce inseamna cu adevarat pregatirea unei intregi natiuni pentru un dezastru de proportii.

Care e secretul japonezilor? Cum reusesc ei sa ridice constructii care nu cad la cutremure si ce ar trebui sa invete autoritatile romane de la ei? Cum se pregatesc sa infrunte un seism mare si ce sa faca imediat dupa ce acesta are loc? Veti afla pas cu pas, in cadrul unei campanii a Stirilor Pro TV.

Japonezii sunt mereu in garda, pentru a evita tragedii de proportii. La acest capitol sunt, de departe, natiunea cel mai bine pregatita pentru dezastru. I-am vazut cum se antreneaza de mici, in zeci si sute de exercitii si aplicatii prin scoli si gradinite. Unde, obligatoriu, sunt implicati locatarii riverani. Prezenta membrilor comunitatii e vitala si impusa prin lege.

[Imagine: 61869320.jpg_zps1t70uv43.png]

Autoritatile japoneze au creat un sistem eficient, prin care oamenii sunt informati, educati si practic antrenati zi de zi sa dea piept cu o eventuala tragedie. Terenul de practica - zeci de laboratoare unde localnicii sunt pregatiti pentru a sti la ce sa se astepte si cum sa actioneze.

Paza buna inseamna si tehnici de supravietuire urbana. Omul de la bloc invata sa treaca primejdia rea ajutandu-se chiar si de o banala plasa de cumparaturi.

Sunt pregatiti mental, disciplinati si nu se mai panicheaza in fata unui cutremur serios. Dar au de ce sa se teama. La seismul de peste 9, din 2011, cand la nivelul solului apa nu mai statea in fantanile oraselor, strazile au vuit minute intregi de zgomotul cladirilor greu incercate. Si totusi oamenii nu tipaa, nu se inghesuiau, nu au creat busculade.

Japonezul vede periodic pe pielea si pe buzunarul lui ce inseamna un seism mare. Si invata cum sa-si aranjeze casa, incat sa nu isi puna viata si nici bunurile in pericol. Si la acest capitol sunt permanent informati.

La Stirile Pro TV veti vedea care e diferenta intre cum isi aranjeaza japonezul casa si ce gasim in casele romanesti. Japonia dezvolta o intreaga industrie eficienta, menita sa iti salveze viata in propria locuinta sau la birou.

O uriasa statie de cai ferate tremura, totul in jur se misca, iar un japonez filmeaza calm totul... Stie ca nu i se va intimpla nimic, ca structura e proiectata sa reziste la cutremure de pana la 10 pe Richter.

Am filmat cum arata si cum functioneaza locul din care trebuie gestionata o catastrofa de proportii, atunci cand in oras e haos, pica toate retelele si nu mai functioneaza nici cladirea Guvernului. Campania va prezinta care e rolul multelor tuneluri subterane de la metroul japonez sau cum actioneaza pompierii, armata sau primaria. Specialisti romani scoliti in Japonia vor explica si cat de important este sa fii alertat cu zeci de secunde si chiar cu minute inainte de producerea unui cutremur mare.

Va aratam si de ce in Japonia siesmologii lucreaza impreuna cu matematicieni de top.

[Imagine: 61869317.jpg_zpswwhm7ywx.png]

Built Better Before! - acesta e mesajul pe care ni-l transmit specialistii japonezi in izolare seismica a cladirilor, dupa ce au vazut Bucurestiul si alte orase mari de la noi. La japonezi, tot ce ajunge nou in tara in materie de constructii, trebuie testat, dar nu oricum, la scara larga. Case si blocuri in marime naturala sunt zguduite intens, iar la Stirile Pro TV va prezentam examenul japonez al sigurantei in constructii.

Vom vorbi despre cum se face inspectia in constructii in Japonia, cine sunt cei care monitorizeaza santierele si cine raspunde pentru vicii la imobilele vechi si noi. Legislatia japoneza vorbeste despre garantii si despre un termen de valabilitate la cladiri.

Veti vedea cum arata scoli, spitale si blocuri consolidate inteligent, nu numai pentru a salva vieti, ci, mai mult, pentru a le mentine functionale. Marii profesori din Japonia au vazut cum s-a construit in Turcia, Italia sau alte zone cu tragedii seismice. Cum ar fi Romania, unde intalnesti imobile noi cu etaje amplasate in afara proiectului sau ridicate cu baza mai ingusta decat restul structurii.

Si, au mai aflat japonezii, ca in multe blocuri vechi de la noi romanii au demolat peretii despartitori. "Nu e bine, trebuie sa plecati repede din acele blocuri"- ne sfatuiesc ei.

Japonezii invata din tragedii si fiecare seism major ii face sa isi perfectioneze codurile din constructii. Cercetatori tineri si profesori eminenti au pe mana bugete mai mari ca PIB-ul Romaniei, dar le aloca de fiecare data cu folos, pentru programe, inventii si inovatii care sa protejeze vieti. Turnurile foarte inalte din metropolele japoneze se balanseaza usor, fara ca cineva din interior sa fie in pericol.

"Cel mult e ca la raul de mare… Ma simt mai sigur in cladire decat afara, unde poate sa imi cada ceva in cap", spune un japonez care lucreaza intr-un zgarie nori.

In Japonia, modul cum se construieste e prioritate nationala. Veti vedea blocuri noi, construite rezistent dupa coduri moderne, care au, chiar si asa, extra masuri de siguranta.

Noua campanie a Stirilor Pro TV isi propune sa redeschida un dosar greu, pe care niciun guvern romanesc nu a reusit sa-l rezolve pana acum: siguranta caselor noastre, vechi sau noi, la urmatorul cutremur mare. Cum ne protejam viata, ce inseamna cu adevarat masuri de siguranta si cat de periculoase pot fi imobilele vechi de la noi, sunt subiecte care vor fi readuse pe tapet, la Stirile Pro TV.

E un demers jurnalistic menit sa puna in garda si autoritatile noastre, care trebuie sa inteleaga mai mult ca oricand ca au pe umeri raspunderea a mii de vieti. Se construieste in continuare haotic si necontrolat in Romania, iar un cutremur mare n-am mai avut de 40 de ani. Este exact intervalul de timp scurs intre marile seisme din zona Vrancei. Urmatorul cutremur devastator s-ar putea produce chiar acum.
Sursa:Protv.ro
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 01-03-2017 12:04 AM de Valentin P.)
27-02-2017 10:02 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: HomefireNews , Covalciuc Bogdan
Valentin P Offline
Veteran
*****

Mesaje: 1,393
Alăturat: Jun 2011
Locatie:
Thanks: 687
Given 892 thank(s) in 360 post(s)

Mesaj: #104
RE: Cutremurele de pământ
Ce trebuie sa invatam de la japonezi in privinta cutremurelor. Primele 3 lucruri pe care trebuie sa le facem la un seism



Citat:Exista viata dupa cutremur, lectia japoneza, EPISODUL 2. Stiti care sunt primele 3 lucruri pe care trebuie sa le faceti atunci cand incepe un cutremur major?

In multe cazuri, nu cladirea subreda, ci modul in care reactionati va poate pune viata in pericol. Japonezii stiu asta, pentru ca sunt antrenati sa reactioneze rapid.

Campania Stirilor PRO TV "Exista viata dupa cutremur" continua cu lectia japoneza despre constientizarea pericolului.

Japonezii au un program national anual de pregatire psihologica a cetatenilor, cum nu gasim in nicio alta tara. Japonia are o suprafata de aproape doua ori mai intinsa decat a Romaniei, dar si o populatie de 6 ori mai mare. Sunt in total peste 127 de milioane de locuitori, din care numai capitala Tokyo are aproape cat toata tara noastra: adica peste 16 milioane de locuitori, intr-o aglomerare urbana pe verticala, intinsa pe 24 de districte.

Practic 24 de orase si orasele organizate armonios, unde calitatea vietii e umbrita doar de densitatea uriasa a populatiei si de dimensiunile foarte mici ale spatiilor de locuit.

Lectia japoneza. In caz de cutremur, niponii se simt in siguranta in turnuri, nu afara: "Ar putea sa imi cada ceva in cap"

Si aproape ca nu e an in care Japonia sa nu fie zgaltaita de cel putin un seism de peste 6 pe Richter. Iar cele care provoaca pagube mari vin cam odata la 10 ani. Interval in care, sustin specialistii lor, pana si japonezii au tendinta sa uite repede ce inseamna un cutremur urat.

Aceiasi specialisti spun ca japonezii tind sa ignore in timp pericolul, uita si cum sa actioneze corespunzator. Cum se intampla si la noi, unde frecventa seismelor mari e si mai mica, iar romanii tind sa ignore orice risc.

Isi risca viata in cladiri vechi si subrede si fiecare face cum ii dicteaza constiinta.

Imaginile surprinse imediat dupa cutremurele din China, Pakistan sau mult mai aproape de Romania, in Turcia, arata cladiri prabusite si oameni prinsi intre plafoane si blocuri de beton. Imagini apocaliptice, durere, tragedii la magnitudine de 7.

Asta sa ne astepte si pe noi la primul cutremur mare? O tragedie provocata de legi permisive si lipsa controlului, cum s-a intimplat in Turcia?

Daca seismul ar veni acum, expertii japonezi spun fara retinere ca scenariul turcesc sau cel mai recent, din Italia, se va repeta la noi. Iar japonezii ne arata ca un rol important in evitarea unor dezastre de proportii il are pregatirea sistematica a intregii natiuni.

In Japonia exista viziune, iar autoritatile au prefectionat o pregatire continua pentru iminenta unei tragedii. Tara are sute de locuri special amenajate, unde oamenii testeaza la propriu, forta cutremurelor. Laboratoare, centre ale unor ONG-uri dar si sectii ale pompierilor - toate au plaftorme si camere mobile care te zguduie bine, la intensitatea unor seisme reale.

La o demonstratie la un centru de pregatire al pompierilor din Ikebukuro, cel mai intins district din Tokyo, angajata centrului seteaza un computer sa simuleze undele din 2011, de peste 9 pe Richter. Poti simti cum se zguduie casa cu tine si la etajul 50 al unui zgarie nori izolat seismic, dar si la etajul 5, intr-un bloc vechi, cum se gasesc si la noi.

Refugiul sub masa nu e un gest reflex, ci recomandarea specialistilor japonezi. In fiecare casa din Japonia e religie sa ai o masa extrem de rezistenta, care se transforma in adapost temporar. Insa tot in timpul seismului, japonezii sunt invatati care sunt primele decizii pe care trebuie sa le ia, in conditii de stres real. Iti fuge podeaua de sub picioare, in timp ce specialistii iti spun cum sa actionezi.

Mihai este roman, detine un restaurant in Tokyo, iar fiica lui e studenta in Japonia. Tanara ofera detalii despre atentia cu care, inca din copilarie a aflat ce sa faca, atunci cand cand incep zgaltaielile: "Intai deschizi usa, pentru ca usa se blocheaza in Japonia cateodata si risti sa ramai blocat, apoi dai fuga si inchizi gazele, si apoi te bagi si masa…"

In Japonia CONSTIENTIZAREA PERICOLULUI este prinsa in legislata care tine de siguranta nationala.

Astfel de testari sunt obligatorii o data pe an in Japonia. Iar marile corporatii isi trimit angajatii odata pe trimestru, la fel se intampla cu scolile si gradinitele care ii duc pe elevi sa experimenteze forta unui cutremur. Asa vezi si cum corpurile de mobilier iti pun viata in pericol.

O japoneza a fost filmata de fiul ei, in timpul unui cutremur de peste 7 pe Richter. Locuinta se afla la ultimul etaj al unui bloc din Tokyo, si femeia s-a mutat de curand, dupa o viata intreaga petrecuta la casa, in mediul rural.

Tanarul e calm, mama sa e in stare de soc. Aceasta reactie este data exemplu de catre autoritatile japoneze la capitolul "Asa NU!" si episodul a fost intens analizat la televiziunile japoneze.

Femeia se expune unui pericol mare, incercand sa isi protejeze bunurile din mobilier. Este extrem de panicata, nu inchide gazele, nu deschide usa de la iesire si nici nu se pune la adapost, ci prefera sa isi puna viata in pericol, actionand instinctiv.

Groaza ei este perfect justificata de intensitatea seismului, dar este exact genul de reactie pe care auroritatile japoneze incearca sa il evite, prin demonstratiile bazate pe multe zgaltaieli.

Paradoxal e ca japonezii sunt zguduiti in acest mod artificial, desi au parte de suficienta zgaltaiala de la mama natura.

"Practica, mama invataturii" e principiul prin care autoritatile vor sa-i faca pe cetateni nu numai sa constientizeze permament pericolul dar si sa refuze sa isi mai riste viata in locuinte subrede. De la testarile cu platforme mobile oamenii inteleg ce ar putea pati daca isi demoleaza pereti interiori in propria casa, sau cum sa isi aseze mobilierul, astfel incat sa nu isi puna viata in pericol.

Iar cand unda ii prinde afara, toti se aseaza pe un genunchi, pe mijlocul strazilor, asa cum sunt invatati de mici, de la scoala. Programa scolara japoneza include cursuri de aparare la dezastru, iar elevilor le sunt predate lectii in centre unde urmarile unui dezastru sunt prezentate explicit.

Pare o disciplina de fier, copii si adulti exerseaza si vizualizeaza permanent cutremurul si urmarile lui. Iar apoi, oamenii sunt dispusi sa investeasca pentru consolidarea cladirilor vechi, cu risc seismic, dar si sa se documenteze bine atunci cand isi cumpara o locuinta. Dezvoltatorii si proiectantii se gandesc bine cand incep o constructie, iar cei care asigura inspectia inteleg ca trebuie sa controleze riguros.

O intreaga natiune pare mai constienta ca oricand, ca e predispusa la dezastru. Un cutremur devastator poate veni oricand, exact cum s-ar putea intampla si in Romania.

Doar ca noi traim relaxati, cu speranta ca poate cutremurul nu ne va lovi tocmai pe noi.
Sursa:Protv.ro
28-02-2017 10:17 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: HomefireNews , Covalciuc Bogdan
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,244
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4507
Given 10993 thank(s) in 4904 post(s)

Mesaj: #105
RE: Cutremurele de pământ
40 ani de atunci...

DOCUMENTAR: 40 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977


Citat:În seara de vineri, 4 martie 1977, la ora 21.22, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munții Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul XX produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

[img] https://s6.postimg.org/o7qplxrkh/image_Resize.jpg[/img]
Imagine cu blocul ''Casata'' din București, după cutremurul din 4 martie 1977 (7 martie 1977)

Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbușirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum și avarierea a mii de alte clădiri de locuințe, unități spitalicești, școli și instituții de învățământ superior, grădinițe, creșe de copii, cămine-internat, așezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost Bucureștii, regiunea de sud și cea de est a țării. În urma cutremurului, și-au pierdut viața 1.578 de persoane.

[Imagine: 03032050_1355000702.jpg]
Imagine cu blocul Continental-Colonadelor din București, după cutremurul din 4 martie 1977 (7 martie 1977)


Dintre imobilele prăbușite în București amintim: blocul ''Casata'', blocul ''Continental'', blocul ''Nestor'', blocul ''Dunărea'', blocul aflat lângă hotelul ''Lido'', blocul Wilson, o clădire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Moșilor nr. 135, un imobil din strada Galați, blocul de la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Lizeanu, blocul OD16 din cartierul Militari. S-a prăbușit, de asemenea, clădirea nouă a Centrului de calcul aparținând Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot în București, Spitalul Fundeni și Spitalul de Urgență au suferit avarii importante și a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgență, unda de șoc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezistență dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea de 4 martie.

[Imagine: 03032052_1354853592.jpg]
Imagine din orașul Focșani, județul Vrancea, după cutremurul din 4 martie 1977 (7 martie 1977)

În țară, cele mai afectate județe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploiești, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focșani, Iași, Bârlad, Vaslui și alte localități au suferit avarii grave.

La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul țării. În dimineața de sâmbătă, 5 martie, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit în țară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria.

[Imagine: 03032054_1354750233.jpg]
Imagine cu blocul ''Scala'' din București, după cutremurul din 4 martie 1977 (5 martie 1977)

Pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuințelor și a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor imediate, după cum relata ziarul ''Scânteia'' în ediția din 6 martie 1977. Au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării sinistraților, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a unor institute de învățământ superior și punerea la dispoziția populației sinistrate a căminelor. În București și în alte localități din țară unde s-au produs avarii ale clădirilor și ale rețelei de distribuire a gazelor, a fost oprită, provizoriu, aprovizionarea cu gaze naturale, pentru a se evita producerea unor explozii și incendii. Sub titlul ''Primele mărturii despre proporțiile dezastrului'', ''Scânteia'' relata că în Capitală s-au prăbușit 32 de blocuri de locuințe, alte peste 130 de blocuri au fost grav avariate, iar nouă unități spitalicești au fost scoase din funcțiune. Conform datelor centralizate la Ministerul Sănătății, până în seara de 5 martie, la București au fost internate și tratate 1.773 de persoane, au fost înregistrați 508 morți și peste 2.600 de răniți, iar în restul țării s-au înregistrat 614 răniți și 72 de decese.

[Imagine: 03032056_1354644139.jpg]
Acțiuni de degajare a ruinelor la blocul ''Scala'', în urma cutremurului din 4 martie 1977 (5 martie 1977)

Tot în ediția din 6 martie 1977, ''Scânteia'' informa despre ''caracteristicile cutremurului din 4 martie'': ''Seismul din seara zilei de 4 martie a.c. a avut epicentrul în Vrancea. Focarul cutremurului s-a situat sub scoarța terestră la o adâncime de cca 100 km. Magnitudinea cutremurului după scara Richter a fost estimată la 7,2 — valoare care situează seismul printre cele mai puternice care au avut loc în România. Cutremurul a fost practic simțit pe întreg teritoriul țării, precum și în țările vecine, fiind înregistrat de aproape toate observatoarele seismologice din întreaga lume.(...)''

AGERPRES relatează pe larg, începând din 7 martie 1977, despre acțiunile de salvare de sub ruine a victimelor cutremurului. În toate punctele din București unde s-au prăbușit imobile au acționat ostași, studenți, echipe de specialiști, cascadori, cadre sanitare, dar și simpli cetățeni veniți să ajute la operațiunile de salvare. Mulți dintre aceștia au lucrat fără întrerupere zi și noapte la degajarea ruinelor. ''Alături de medici, în Capitală participă la salvarea vieții răniților și studenții anilor V și VI ai Facultății de medicină generală'', relata și ziarul ''România liberă'' din 7 martie 1977.

[Imagine: 03032058_1354524905.jpg]
Acțiuni de degajare a ruinelor în strada Brezoianu, în urma cutremurului din 4 martie 1977 (5 martie 1977)


''(...) Acolo unde mai există șanse de a se găsi supraviețuitori, se lucrează cu mâna, evitându-se folosirea utilajelor grele. Om lângă om, umăr la umăr, lucrează aici neîntrerupt, ziua și noaptea. Se ia cărămidă cu cărămidă, fiecare bucată de moloz, pentru a evita surparea ruinelor (...)'', se arăta într-o știre AGERPRES din data de 7 martie 1977. ''Munca lor plină de abnegație este răsplătită, nu o dată, de bucuria adânc trăită a salvării unui om. În blocul cofetăriei Casata au fost salvate o femeie și o fetiță de câteva luni. Pe Calea Victoriei, de sub dărâmături și molozuri, au fost scoși 4 supraviețuitori. De sub ruinele imobilului de pe strada Ghica a fost salvată în această dimineață o fetiță de opt ani. Din nefericire, bunica și frățiorul ei nu mai trăiau în momentul în care echipele de intervenții i-au scos de sub dărâmături''.

''Relevând intensitatea distrugătorului cutremur, Agenția France Presse transmite că acesta a lovit România cu o forță echivalentă cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Pagubele materiale provocate la București — arată agenția — sunt mult mai serioase decât s-ar fi putut crede imediat după producerea sinistrului'', notează ziarul ''România liberă'' din 8 martie 1977. Într-o telegramă din Roma, agenția REUTER relata că, ''adresându-se miilor de turiști și pelerini adunați în Piața Sfântul Petru, Papa Paul și-a exprimat durerea în legătură cu cutremurul din România: 'Suntem îndurerați pentru numeroasele victime ale unui atât de vast dezastru, a spus el, și ne alăturăm cu compasiune unei țări care — din atâtea motive — ne este dragă.' '' (''Scânteia'' din 8 martie 1977).

[Imagine: 03032059_1354419921.jpg]
Acțiuni de degajare a ruinelor la blocul din strada Ion Ghica, în urma cutremurului din 4 martie 1977 (5 martie 1977)

Începând cu 8 martie, atât în București cât și în restul țării, întreaga rețea de învățământ și-a reluat activitatea. Prin decret prezidențial, începând cu data de 10 martie 1977, a încetat starea de necesitate instituită pe teritoriul țării, cu excepția municipiului București, precum și a unităților sistemului de telecomunicații și al Radioteleviziunii. Printr-un nou decret prezidențial, începând cu data de 15 martie 1977, starea de necesitate a încetat și în municipiul București, precum și în unitățile sistemului de telecomunicații și al Radioteleviziunii. ''Lucrătorii din transporturi și telecomunicații depun mari eforturi pentru restabilirea cât mai grabnică și integrală a comunicațiilor feroviare, rutiere, precum și pentru funcționarea normală a serviciilor de poștă și telecomunicații'', scria AGERPRES la 9 martie 1977, informând, totodată, că, potrivit Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, ''în prezent circulația feroviară este deschisă pe toate liniile (...)''.

[Imagine: 03032156_1351036061.jpg]
Imagine din orașul Buzău, după cutremurul din 4 martie 1977 (7 martie 1977)

Într-o știre din 9 martie 1977, AGERPRES relata despre analiza primară a caracteristicilor cutremurului din 4 martie a.c., care fusese recent încheiată de Centrul de Fizica Pământului și Seismologie din România, în colaborare cu Institutul de Geologie-Geofizică: ''Concluziile care se desprind demonstrează pregnant că mișcarea tectonică din 4 martie întrunește toate elementele ce caracterizează cutremurele cu epicentrul în Munții Vrancei, seismele de acest gen fiind de mare adâncime, cu șoc foarte puternic în prima sa manifestare. (....) Istoricul seismelor care au avut loc în țara noastră, statistica pe ultimii 500 de ani constituie tot atâtea argumente care atestă permanența acestor caracteristici ale cutremurelor din regiunea Vrancei. În 1802, cutremurul principal, cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, a fost urmat de o serie de replici tot mai slabe. Elemente asemănătoare de manifestare și desfășurare le-a prezentat și seismul din 1940. Șocul principal de magnitudine — 7,4, de la 10 noiembrie 1940, nu s-a mai repetat, replicile care au durat până la sfârșitul lunii nedepășind 5,5 pe scara Richter. Astfel de caracteristici întrunește și cutremurul de vineri seara, de 7,2 grade pe scara Richter, care a fost urmat, la scurt timp, chiar în noaptea de 4 spre 5 martie, de o serie de replici cu o intensitate atât de slabă, magnitudinea lor nedepășind 4, 5 grade, încât nu au fost înregistrate decât de seismografe, nefiind percepute de populație. Asemenea replici de mică intensitate ale cutremurului din 4 martie specifice seismelor de mare adâncime din Vrancea au continuat și în zilele de 5-8 martie, perioadă în care frecvența lor a scăzut progresiv''.

O altă știre, din 10 martie 1977, rememorează activitatea din acele zile a personalului sanitar: ''Directori de spitale suprasolicitați, medici cu ochii înroșiți de nesomn, abia ieșiți din sala de operație ori chemați grabnic pentru alte intervenții, chirurgi lucrând, în primele ore ale catastrofei, la lumina lumânărilor sau a lămpilor petromax (...) În noaptea absurdă din 4-5 martie, ca și în cele care au urmat, medicii au fost cu toții la datorie. Mulți dintre ei s-au prezentat la post după primele momente ce au urmat cataclismului. Ei au primit un ajutor substanțial din partea colegilor din provincie (...), precum și din partea studenților Facultății de Medicină, care au făcut perfuzii, au cărat brancarde (...)''. Imediat după seism și în tot cursul perioadei de necesitate, numeroase persoane din Capitală și din întreaga țară s-au oferit să doneze sânge. ''Pentru a dispune mereu de sânge proaspăt, s-a trecut la programarea eșalonată a recoltărilor. Acțiunea continuă zilnic în strânsă legătură cu nevoile spitalelor, cu capacitatea aparaturii de conservare și cu durata de valabilitate a acestui prețios medicament biologic (....) '', relata AGERPRES, la 14 martie 1977.

Cutremurul din România a stârnit un larg ecou în întreaga lume. ''Guverne, conducători de state, organizații naționale și organizații internaționale, firme și oameni de afaceri, persoane particulare din alte țări își exprimă sentimentele de solidaritate cu poporul român, oferind ajutoare în medicamente, aparatură medicală, alimente, bani, instalații industriale'' (AGERPRES, 10 martie 1977)

[Imagine: 03032158_1350908202.jpg]
Imagine din București, după cutremurul din 4 martie 1977 (8 martie 1977)

Au rămas întipărite atunci în memoria oamenilor episoadele salvării, în condiții adesea dramatice, a unor supraviețuitori: Floarea Iordache, scoasă de sub ruinele blocului ''Scala'' după 65 de ore de la producerea seismului; fetița Gabriela Corduneanu, scoasă de sub ruinele blocului din str. Ion Ghica la 7 martie; Livia Negoescu, salvată din ruinele blocului din str. Arghezi după 130 de ore; Elena Enache, la blocul din str. Al. Sahia, după ce a stat mai bine de 187 de ore sub dărâmături; Sorin Crainic, după ce a stat 253 de ore sub ruinele blocului ''Continental''. Printre cei aflați în primele rânduri la operațiunile de salvare s-au aflat cascadorii, printre aceștia numărându-se Mircea Pascu și Tudor Stavru. Acesta din urmă avea să-și piardă viața la o intervenție de la blocul ''Nestor''.

La 14 martie 1977, AGERPRES informa că ''numărul total al celor decedați până luni 14 martie, ora 18,00, este de 1.541, din care 1.391 în Capitală și 150 în restul țării. Numărul celor decedați în Capitală include și 157 de persoane care au încetat din viață în spitale în urma rănilor și afecțiunilor grave ce le-au fost pricinuite de seism, cu toate îngrijirile deosebite acordate de cadrele medicale pentru a le salva''. Numărul final al persoanelor decedate în urma seismului avea să ajungă, ulterior, la 1.578.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, și-au pierdut viața multe personalități ale vieții culturale, artistice și științifice: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafița, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicianul academician Florin Ciorăscu ș.a.


[Imagine: 16864989_267985293626086_6878654894595662326_n.jpg]

Citat:4 martie 1977: Puternic cutremur de pământ în România (ora 21:23), soldat cu mii de victime (11300 accidentate şi 1570 decedate) şi însemnate pagube materiale (a fost unul dintre cele mai puternice cutremure de pământ înregistrate în secolul al XX-lea în Europa), cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter, cu o durată de aproape 50 de secunde, cu epicentrul în zona Vrancea (la o adâncime de 97 km) şi care s-a resimţit pe întreg teritoriul ţării. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit. Deși cutremurul a fost foarte puternic (unda de șoc simțindu-se aproape în toți Balcanii), replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter. Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 grade pe scara Richter. Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani. Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autoritățile vremii. Un raport amănunțit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicității.În București s-au prăbușit atunci o mulțime de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scala, Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor ș.a. Din cele 33 de clădiri înalte prăbușite atunci, 28 erau construite înainte de 1940. În afară de capitala țării, cele mai afectate județe au fost cele situate în proximitatea Bucureștiului: Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Vaslui, Iași, Galați și Buzău. Orașul Zimnicea a trebuit refăcut în totalitate. Printre personalitățile care și-au pierdut viața atunci, s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei românești; cântăreața de muzică ușoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneț, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafița. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la vârsta de doar 19 ani. Alte personalități ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost: poeta Daniela Caurea; scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu și Viorica Vizante; actrița Eliza Petrăchescu; pianistul și compozitorul Tudor Dumitrescu; lingvistul și istoricul literar Ioan Siadbei; mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu; cântăreața Filofteia Lăcătușu; scenograful Liviu Popa; fizicianul Florin Ciorăscu.Pe lângă pierderile de vieți omenești, cutremurul a produs și dispariția multor monumente de arhitectură. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri considerate incomode, din varii motive.
SURSA : Nicolae Uszkai https://www.facebook.com

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
04-03-2017 08:41 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: HomefireNews
svsuborlesti Offline
Membru junior
**

Mesaje: 45
Alăturat: Feb 2014
Locatie:
Thanks: 16
Given 78 thank(s) in 31 post(s)

Mesaj: #106
RE: Cutremurele de pământ
http://ziarulceahlaul.ro/o-scoala-din-bo...a-japonia/


Bine, de atunci sunt doua scoli cu astfel de dispozitiv.

M-am inspirat de aici:






Apoi am facut mesaje preinregistrate, cu copyright, ca aici:

View My Video


Original Video - More videos at TinyPic

[Imagine: tumblr_n8b1zhurob1sgp55vo1_250.gif]
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 06-03-2017 09:30 PM de Covalciuc Bogdan.)
06-03-2017 01:39 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Covalciuc Bogdan
HomefireNews Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 5,225
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 4423
Given 2854 thank(s) in 1684 post(s)

Mesaj: #107
RE: Cutremurele de pământ
Sistem de monitorizare seismică unic în România, inaugurat la Izvoarele-Schela -jud.Galati

[Imagine: statii-seismice-5-938x535.jpg]

Citat:În premieră la nivel naţional fost inaugurat, luni. 20 noiembrie 2017, sistemul de monitorizare seismică a zonei gălăţene Izvoarele-Schela. Acesta reprezintă de fapt o reţea de 11 microstaţii. Trei, cele de foraj, mai mari şi complexe, fiind rpimele inungurate, iar celelalte opt, mai mici, sunt de ani buni în zonă. Specialiştii spun că rolul sistemului este de a da informaţii mai exacte asupra cutremurelor din zonă, pentru realizarea hărţilor de risc precum şi de a arata autorităţilor locale unde se poate construi şi unde nu. Staţiile se alimentează de la panourile solare. Cea mai mică călcare a podelui este suprinsă de senzorii de suprafaţă . Acum două zile a fost ultimul cutremur observat. Unul de mică intensitate. ”În zona Galaţi s-a instalat o microreţea cu senzori de adâncime în foraj. Este o premieră la nivelul cercetării în România. Nu există un alt sistem similar în România“, a spus Constantin Ionescu, director INCDFP. Investiţia a fost făcută prin Ministerul Cercetării şi Inovării, iar ministrul Lucian Georgescu, ministrul Cercetării şi Inovării, a fost prezent la inugurare şi a apreciat importanţa acesteia şi ca obiectiv necesar penteru cercetare şi ca un obiectiv ce vine cu informaţii în sprijinul autorităţilor locale. Informatiile colectate prin acest nou sistestem vor ajută autorităţile locale să „scaneze” zona pentru a obţine informaţiile necesare realizării hărţilor de risc ale judeţului Galaţi, dar şi în ajutorul primarilor care vor şti cum şi unde să elibereze sau nu autorizaţie de construcţie. ”Aceste staţii de profunzime ajută şi la întocmirea hărţilor de risc pentru că vom avea o radiografie mai clară a structurilor de sol “, a precizat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi. Noua reţea de supraveghere seismică, se speră ca va veni şi în sprijinul avertizării mai rapide a populaţiei. Deocamdată anunţul de la senzori ajunge la INFP cu 20 de secunde înainte, dar se speră ca acest timp să ajungă la 40 de secunde. ”Este indiscutabil că ne vor veni în ajutor aceste microstaţii, mai ales că orice tip de informaţie în acesată zonă este mai mult decât utilă“, a precizat primarul din Slobozia Conachi, Emil Dragomir. Din păcate deocamdată, chiar dacă sătenii din Izvoarele cred că aceste staţii îi vor ajuta să afle despre cutremurte cu mult mai repede, aşa ceva nu se va întâmpla.Cutremurele pornesc din Schela şi Negrea şi s-ar resimţi mai intens în Izvoarele deoarece satul stă pe o ,,patura” de apă şi noroi din cauza izvoarelor subterate obturate care au şi dat numele zonei. ”Şi anul acesta au fost trei secvenţe seismice, dar mai mici, una de 6, de 12 şi una de 26 de cutremure, deci zona este activă“, a precizat Mihai Diaconescu, cercetător INCDFP. În ultimele 48 de ore staţiile au înregistrat un cutremur, dar de mică amplitudine. Staţiile au senzori de adâncime, în foraj, la circa 60 de m, senzori de suprafaţă şi de accelerare. Informnaţiile sunt transmise online către Măgurele. Dacă unii săteni sunt bucuroşi că au noi staţii seismice, alţii cred că acestea nu îi vor ajuta prea mult. ”Nu o să ne ajute la nimica. Degeaba pun ei staţii. Şi acum două zile iar a fost bubuială şi s-au zgălţâit ferestrele“, spunea Sultana Necula, localnică din Izvoarele. Începând cu august 2013, în zona Izvoarele au fost înregistrate aproape 1000 de cutremure.
SURSA : https://www.monitoruldegalati.ro

Prima unitate de cercetare a cutremurelor de suprafaţă din România a fost inaugurată în judeţul Galaţi. Staţiile au fost montate în zona localităţii Izvoarele, unde în urmă cu patru ani s-au produs sute de cutremure misterioase. Unitatea inaugurată la Galaţi a costat aproximativ 400.000 de euro şi este inspirată din sisteme din Japonia şi America. Unitatea a apărut în condiţiile în care, în urmă cu patru ani, sute de cutremure misterioase au fost înregistrate în localitatea Izvoarele. În 2013 şi în 2014 peste 500 de cutremure s-au produs în satul gălăţean.

Citat:Dacă va avea succes, specialiştii români vor solicita finanţare pentru extinderea sistemului în toată ţara. Până atunci, cercetătorii vor încerca să afle ce s-a întâmplat la Izvoarele în urmă cu patru ani.

”În programul de guvernare exista obiectivul de a lega cercetarea de practică... Exact asta se întâmplă astăzi aici. Aceste staţii de observare atât de adâncime, cât şi de suprafaţă, au ca scop construirea de strategii având o bază informativă. Exista riscuri seismice pe care trebuie să le cunoaştem, iar cercetarea are un rol important. Trebuie să ştim cauza şi să găsim soluţii. Este o investiţie strategică, o investiţie importantă pentru cercetare. Sunt trei staţii seismice cu foraje la Izvoarele, Schela şi Negrea, aşezate în formă de triunghi, şi opt staţii de suprafaţă în diferite zone din cele trei localităţi”, a declarat jurnaliştilor ministrul Cercetării şi Inovării, Lucian Georgescu, potrivit Mediafax.

Unitatea de cercetare a cutremurelor de suprafaţă din judeţul Galaţi este construită de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului cu ajutorul autorităţilor locale. Acestea au concesionat terenul şi au oferit utilităţile necesare.

”Zona aceasta a judeţului Galaţi a devenit o zonă seismică drept pentru care, împreună cu cei de la Institutul de Fizica Pământului, am reuşit să punem bazele acestei staţii de monitorizare. Cred ca cercetătorii vor elucida cauza fenomenelor din aceasta zonă greu încercată de-a lungul timpului”, a declarat prefectul judeţului Galaţi, Gabriel Panaitescu.

Cele trei staţii subterane sunt amplasate la opt kilometri distanţă una de cealaltă, iar senzorii au fost îngropaţi la o adâncime de 60 de metri. Aparatele înregistrează mişcările scoarţei terestre şi trimit informaţiile automat la Institutul de Fizica Pământului.

”Este o premieră la nivelul cercetării în România, nu există un alt sistem similar în ţară. Datele se transmit la Bucureşti în tip real, acolo avem un sistem de calcul automat care colectează datele, localizează cutremurul, spune adâncimea, magnitudinea şi trimite informaţiile în timp real către utilizatori, autorităţi, ISU etc. Utilitatea am putea spune că este multiplă: în primul rând informaţiile obţinute de la această staţie sunt utilizate pentru proiectarea în construcţii, pentru alunecările în teren, cutremurul poate fi un generator pentru alunecările de teren. Şi pe partea de alertare, datele pot fi folosite şi transmise către ISU”, a declarat directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu.

De asemenea, staţia seismică din Galaţi va oferi detalii despre structura solului şi va contribui la întocmirea hărţilor de risc.
SURSA : http://evz.ro

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
22-11-2017 01:10 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Covalciuc Bogdan , maf150
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,244
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4507
Given 10993 thank(s) in 4904 post(s)

Mesaj: #108
RE: Cutremurele de pământ
41 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977

4 martie 1977…
Consemnare: Nicolae Tomescu


[Imagine: 646x404-2.jpg]

Citat:4 martie 1977:

Cutremur de pământ în România (ora 21:22:22)

Mii de victime (11.300 de răniți, 1.570 de morți/1578 conform altor surse) şi însemnate pagube materiale (s-au prăbușit aproximativ 35.000 de locuințe)

Unul dintre cele mai puternice seisme înregistrate în secolul al XX-lea, în Europa

Cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter, cu o durată de 56 de secunde/55 conform altor surse, cu epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 97 km, a fost resimţit pe întreg teritoriul ţării





Cutremurul din 1977 s-a produs în ziua de 4 martie, la ora 21:22, cu efecte devastatoare asupra ţării. Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din România, la o adâncime de circa 100 km. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe Scara Richter. În aproximativ 55 de secunde, 1.578 de oameni au trecut la cele veşnice, din care 1.424 numai în Bucureşti; 11.300 de oameni au fost răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit; concentrarea majorităţii pagubelor materiale priveşte Bucureştiul, unde s-au prăbuşit peste 33 de clădiri şi blocuri mari.

În seara de 4 martie 1977, Nicolae Ceauşescu, împreună cu Elena Ceauşescu, participau la banchetul oficial oferit de preşedintele Nigeriei. Potrivit unor surse, după toastul şefului statului african, un secretar al ambasadei noastre a intrat în sală şi l-a informat pe Ceauşescu despre situaţia din România; răspunzând calm (la cuvântare), dictatorul s-a aşezat, anunţându-şi gazda, în particular, de dezastrul survenit; banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu… Ştirile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbindu-se despre un cutremur de gradul 10, despre distrugerea totală a Bucureştiului. Pana de curent din capitala României a făcut imposibilă orice comunicaţie; confuzia autorităţilor locale s-a tradus prin lipsa de măsuri concrete. După restabilirea legăturii, Ceauşescu a cerut un raport sumar al situaţiei, a dat primele ordine de acţiune, a formulat un apel către populaţie, a instituit, prin decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României. În toiul nopţii de 4-5 martie 1977, o aeronavă a readus, pe teritoriu românesc, delegaţia dictatorului. Nicolae Ceauşescu, însoţit, uneori, de soţia sa, a făcut vizite în Bucureşti pentru a evalua pagubele şi pentru a calma populaţia; a dat ordine ferme să fie continuată salvarea victimelor, chiar peste termenul considerat ca limită de supravieţuire; primind ajutoare de la Crucea Roşie (îndeosebi câini, dresaţi special pentru astfel de cazuri), cascadorii şi pompierii au făcut eforturi supraomeneşti pentru a salva cât mai multe vieţi. Cu toată reacţia palidă a autorităţilor (în primele ore), solidaritatea a oferit un impuls la îndepărtarea dărâmăturilor şi în privinţa salvării victimelor. Scurt timp după aşa-numitul apel prezidenţial, s-a trecut la „sporirea producţiei de alimente primare”, pentru a asigura necesarul populaţiei, la restabilirea reţelelor utilitare (apă, gaz, telefoane, energie electrică). Mulţi oameni au lucrat ore în şir fără să se odihnească, acoperind mai multe schimburi; au fost trimise ajutoare, din toată ţara către zonele afectate.

Printre victimele cutremurului s-au numărat personalităţi marcante precum Toma Caragiu, A.E. Baconski, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Alexandru Bocăneţ, Doina Badea…

Desigur, cutremurul a afectat monumente de arhitectură. Din nefericire, regimul Ceauşescu a folosit „pretextul cutremurului” pentru a demola o serie de clădiri „incomode”, dintr-un motiv sau altul. Fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez), aflat pe strada Sevastopol, a căzut victimă acţiunii criminale care s-a extins asupra colecţiilor şi colecţionarilor. Sub pretextul „punerii la adăpost”, colecţiile particulare şi casele memoriale au fost văduvite de lucrări aflate în patrimoniul lor, izvorând ideea care s-a desăvârşit, mai târziu, a Muzeului Colecţiilor – cazul casei memoriale „Muzeul Gheorghe Tatarescu”, din care au fost însuşite, „în siguranţă”, opere remarcabile; după multe presiuni făcute de Georgeta Wertheimer, lucrările s-au reîntors în casa memorială…





Alex Aciobăniței a adunat, în propria lui colecție, mai multe fotografii care vorbesc despre consecințele seismului (cum s-a manifestat cutremurul în orașul Iași)

[Imagine: Cutremur-1977-2.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-_Independentei.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-_Independentei-3.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-_Independentei-4.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-langa-_Gara-_Centrala.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-langa-_Gara-_Centrala-2.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-langa-_Gara-_Centrala-3.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-langa-_Gara-_Centrala-4.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-langa-_Palatul-_Culturii.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-langa-_Palatul-_Culturii-2.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-langa-_Palatul-_Culturii-2.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-langa-_Palatul-_Culturii-5.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-langa-_Palatul-_Culturii-6.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-langa-_Palatul-_Culturii-7.jpg]

[Imagine: Cutremur-1977-_Pacurari.jpg]

[Imagine: Cutremurul-1977-_Str.-_Zugravi.jpg]

[Imagine: Cutremurul-1977-_Str.-_Zugravi-2.jpg]



SURSA : http://radioiasi.ro

Un cineast din Focşani prezintă imagini în premieră după dezastrul provocat de cutremurul din 4 martie 1977

[Imagine: 646x404.jpg]

[Imagine: 646x404_1.jpg]

[Imagine: 646x404_2.jpg]

[Imagine: 646x404_3.jpg]

[Imagine: 646x404_4.jpg]

[Imagine: 646x404_5.jpg]

Citat:În urmă cu 41 de ani, zona seismică Vrancea a produs unul dintre cele mai distrugătoare cutremure care au existat în România, cu peste 1500 de morţi la nivel naţional.

Omul de televiziune Constantin Balaci, din Focşani, care în ultima perioadă a scos din arhiva personală mai multe filmuleţe document realizate de el înainte de 1989, ne propune, la 41 de ani de la devastatorul cutremur din 4 martie 1977, imagini în premieră cu dezastrul care s-a abătut asupra României.





Imaginile au fost filmate în Focşani şi acestea suprind mobilizarea oamenilor pentru a înlătura efectele devastatoare ale seismului.

În imagini apar şi câteva instituţii reprezentative care au fost afectate, precum Teatrul Municipal.

"La 41 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, vă prezint imagini-document referitoare la cel mai devastator cutremur din istoria recentă a României,imagini care nu au ajuns pînă acum la publicul larg. Prin Decretul Prezidenţial din 4 martie 1977, Nicolae Ceauşescu instituia starea de necesitate pe teritoriul Republicii Socialiste România. La articolul 10, acesta stipula că: „întreaga populaţie aptă de muncă este obligată să participe la toate acţiunile organizate pentru înlăturarea consecinţelor cutremurului“. Ziarul „Milcovul“ a lucrat pentru realizarea de afişe cu Decretul Prezidenţial,ele fiind afişate în tot oraşul Focşani în dimineaţa zilei de 5 martie.Aşadar,camera de luat vederi a surprins imagini imediat dupa seism şi documentează clădiri avariate din Municipiul Focşani ,dar şi mobilizarea spontană a focşănenilor din noaptea cutremurului.Solidaritatea unui oraş care ne arată că există viaţă după cutremur", scrie Constantin Balaci pe pagina personală de Facebook.

Cel mai mult a avut de suferit de pe urma cutremurului a avut Capitala ţării, acolo unde au murit aproximativ 1500 de oameni.

Statisticile mai indică faptul că s-au înregistrat alţi 113.000 răniţi, 32.900 locuinţe s-au prăbuşit sau au fost grav avariate, iar 35.000 familii au rămas fără adăpost.

Vrancea a scăpat mai ieftin din seism, cu toate că sute de clădiri au fost afectate grav de pe urma cutremurului. În acea noapte de martie şi-au pierdut viaţa două persoane din judeţ, o femeie din Focşani fiind lovită de o cărămidă în cap, iar un bărbat din Odobeşti a decedat după ce a intrat în comă ca urmare a problemelor cardiace.

Tot din cauza cutremurului, 23 de persoane au fost accidentate, iar alte 246 au primit asistenţă medicală de specialitate.

"Au mai fost între 20 şi 30 de persoane grav rănite , 59 de locuinţe prăbuşite total sau parţial. Amintim aici cele mai importante : Cofetăria Macul Roşu , Centrul de Librării , Cooperativa Prestarea, Magazinul Dunărea , Hotelul Vrâncioaia, Unitatea CEC din str Republicii etc . In timpul seismului, 613 familii au rămas fără adăpost, pagubele constatate s-au ridicat la 13 000 000 lei şi peste 5000 de locuinţe particulare în întreg judeţul au fost avariate", precizează Florin Dîrdală, instoric la Arhivele Naţionale Vrancea.
SURSA : http://adevarul.ro


Cum n-au învăţat românii nimic după 4 martie 1977, cumplitul cutremur care a ucis 1.500 de oameni. „Un seism similar ar provoca pagube de trei ori mai mari“

Citat:Cât de pregătiţi sunt românii şi autorităţile pentru a face faţă unui nou seism de aceeaşi mărime? Consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat se face superficial: în ritmul actual lucrările vor fi gata în 80-85 de ani. Experţii cred că dacă seimul din 1977 s-ar repeta acum, pagubele ar depăşi 6 miliarde de euro.

Duminică, 4 martie 2018, se împlinesc 41 de ani de la cel mai devastator cutremur din istoria modernă a României: seismul de 7,2 grade pe scara Richter din 1977. Urmările au fost devastatoare: peste 1.500 de morţi, 11.300 de răniţi şi aproape 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit.

Cele mai multe pagube materiale s-au înregistrat în Bucureşti, unde au fost puse la pământ peste 30 de clădiri şi blocuri. Şi judeţele Galaţi şi Brăila au fost grav afectate de cutremur, dar şi alte localităţi din sudul şi estul ţării şi chiar unele ţări vecine, precum Bulgaria şi Iugoslavia.

Însă dincolo de drame şi cifre rămâne întrebarea crucială dacă românii – şi în mod special autorităţile – au învăţat ceva folositor din lecţia dură „predată” de cutremurul devastator din 4 martie 1977. Cum stau, de fapt, lucrurile vom încerca să desluşim în articolul de faţă.

IGSU CITEAZĂ DIN CĂRŢI
Atunci când vine vorba despre protejarea populaţiei în situaţii de castrofă, prima instituţie abilitată de lege să prevină, să educe şi să salveze este Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), prin structurile sale teritoriale. Însă, dacă pe partea de prevenire şi stingere a incendiilor aminta instituţie excelează, în ceea ce priveşte seismele lucrurile stau cu totul altfel.

De altfel, pe tot site-ul IGSU nu am găsit niciun material propriu, în versiune simplificată prin intermediul unor desene (aşa cum au toate statele care se respectă) legată de cum ar trebui să se comporte populaţia în timpul unui sinistru şi nici despre ceea ce ar trebui să facă oamenii pentru a reduce riscurile.

Singura informare în acest sens este o compilaţie după o carte scrisă de profesorul Emil Sever Georgescu („Managementul Riscului Seismic – 2005). „În SUA, Japonia, ca şi în alte ţări, toate cursurile, manualele şi tehnicile de supravieţuire la cutremur încep cu recomandarea deja clasică: „duck, cover and hold“ (sau „drop, cover and hold on”), adică: în caz de cutremur respectaţi trei faze: vă ghemuiţi, vă acoperiţi / protejaţi şi vă susţineţi (sau vă aruncaţi la pământ, vă acoperiţi / protejaţi şi vă ţineţi de ceva), fiind vorba de ghemuirea sau aşezarea cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme, acoperirea capului cu braţele şi palmele, protecţia sub o banca de clasă, masă solidă sau birou, cadrul uşii etc., după caz apucând cu mâinile piciorul mesei, biroului sau băncii”, explică profesorul Georgescu elementele esenţiale pentru supravieţuire în caz de cutremur.

Dincolo de această teorie eficientă, însă, instrucţiunile clare pentru populaţie pentru caz de cutremur nu există nicăieri în spaţiile publice. O simplă vizită în instituţiile publice care lucrează cu publicul din Galaţi, făcută în ziua de 1 martie 2018, ne-a relevat că nicăieri nu există afişate instrucţiuni specifice pentru momentul producerii unui seism. Există doar planul de evacuare în caz de incendii (şi acela discutabil), cu instrucţiunile aferente.

Surprinzător, cel mai bun tabel de instrucţiuni în caz de cutremur nu l-am găsit la IGSU, ci pe site-ul ISU Dâmboviţa, care reuşeşte, în doar 10-12 fraze, să sintetizeze totul, pe înţelesul tuturor.

CINE-I ÎNVAŢĂ PE OAMENI SĂ EVITE RISCURILE?
Literatura de specialitate (cartea la care făceam referire mai înainte este un bune exemplu) arată că măsurile din timpul unui cutremur pot fi inutile în lipsa unor măsuri preventive eficiente. Singura problemă este că aceste măsuri preventive nu sunt transmise populaţiei. De fapt, autorităţile nu au dezvoltat niciun fel de mecanism în acest sens, oamenii fiind lăsaţi să se informeze cum pot, dacă pot.

„În principiu, cei de la Situaţii de Urgenţă ar trebuie să facă publice, într-un limbaj simplificat şi susţinut cu desene – aşa cum fac japonezii şi americanii – măsurile preventive legate de ancorarea mobilierului, de sistemele de închidere sigure ale uşilor şi ferestrelor, despre locurile sigure şi cele vulnerabile din clădiri şi altele. Faptul că nu se face asta este regretabil“, spune profesorul Iulian Toma, din Galaţi.

VIAŢA ÎNTR-O CASĂ CU „BULINĂ ROŞIE”
În principiu, conform legilor în vigoare (cum ar fi Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 1094 din 24 noiembrie 2004), autorităţile sunt obligate să asigure atât protecţia populaţiei cât şi informarea şi pregătirea ei în scop preventiv. Însă asta nu se întâmplă.

[Imagine: 646x404_6.jpg]

Un exemplu la îndemână este legat de faptul că autorităţile permit activităţi umane în clădirile cu risc seismic ridicat (aşa zisele imobile cu „bulină roşie”) deşi este evident că viaţa acelor oameni este în pericol iminent în caz de cutremur.

Familia Grigorescu locuieşte într-un astfel de imobil din Galaţi, unul dintre sutele expertizate ca fiind cu risc seismic ridicat în partea centrală a oraşului. Cei şase membri ai familiei (trei adulţi şi trei copii) ocupă două camere, o bucătărie şi o baie dintr-o clădire cu două niveluri în care mai locuiesc încă trei familii. Casa, proprietate a Primăriei, este într-o stare deplorabilă şi este evident – chiar şi fără o expertiză (deşi aceasta există) – că un cutremur de peste 6 grade o pune jos. Şi totuşi, nimeni nu face nimic.

„Am fost la Primărie să le spun că mă tem să nu se dărâme casa pe noi, dar mi-au zis să am răbdare, că sunt multe de făcut şi că trebuie să aşteptăm. Eu bani nu am. Şi chiar dacă aş avea, nu am voie să fac consolidare de capul meu“, spune Ion Grigorescu.

Viaţa în casa cu bulină roşie e complicată. „Se mişcă şi când trece câte un autobuz. Când au fost cutremurele alea de la Izvoarele (N.R.: acum trei ani, localitatea aflată la circa 25 de kilometri de oraşul Galaţi a fost zguduită de peste 300 de seisme în doar câteva luni) am dormit cu groază. Ne venea să dormim în curte de frică“, povesteşte bărbatul.

SE FACE CÂT O PICĂTURĂ ÎNTR-UN OCEAN
În teorie, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Admnistraţiei Publice este cel desemnat să intervină pentru consolidarea clădirilor care pun în pericol siguranţa publică în caz de cutremur. În realitatea, însă activitatea sa este un fel de picătură de speranţă într-un ocean de pericol.

Bunăoară, în 2017 (date extrase de pe site-ul instituţiei), au fost începute lucrări de consolidare la doar 30 de imobile din Bucureşti, două din Tulcea şi câte unul din Câmpina şi SF. Gheorghe. De asemenea, s-au făcut proiectări pentru consolidare la alte 53 de imobile (30 din Bucureşti, restul din Bacău, Câmpina, Tg. Mureş, Iaşi, Ploieşti şi Suceava).

Asta înseamnă, însă, doar în listele cu clădirile expertizate cu risc prezentate pe site-ul aceluiaşi minister (liste vechi – atenţie! – de mai bine de un deceniu) figurează peste 2.500 de imobile. Aşadar, ritmul actual e clar: cu puţin noroc, consolidările s-ar putea încheia 80-85 de ani.

1977 VERSUS 2018: DE TREI ORI MAI MULTE PAGUBE
Ce-ar însemna în 2018 un cutremur similar cu cel din 4 martie 1977 explică profesorul Emil Sever Georgescu, unul dintre cei mai importanţi experţi români în siguranţa construcţiilor.

[Imagine: 646x404_7.jpg]

„În România, stăm bine la nivel de legislaţie şi coduri, dar implementarea şi controlul măsurilor sunt deficitare. Populaţia încă are nevoie de cunostinţe corect transmise şi să fie sprijinită în reducerea riscurilor. Un cutremur similar cu cel din 1977 ar provoca pagube de 6 miliarde de euro, la nivelul întregii ţări, adică de trei ori mai mari decât acum 41 de ani“, a declarat profesorul Georgescu pentru XprimmTV.

„Paradoxal, am intrat în UE cu acest risc, insuficient cuantificat, şi mulţi au speranţa că Europa ne va ajuta să facem faţă situaţiilor şi stărilor de urgenţă care se vor produce. Pe termen imediat post-seism, poate că aşa va fi. Un mare cutremur de Vrancea va afecta direct peste jumătate de ţară, însă nu doar România, ci şi Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina, etc., care vor solicita şi ele ajutoare europene. Consecinţe colaterale: împrumuturi externe pe termen lung, incapacitate de plată, stoparea dezvoltării durabile“, a adăugat expertul.
SURSA : http://stiriklumea.net

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
04-03-2018 07:30 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: maf150
Postează răspuns 


Săritură forum:




Bine ai venit, Vizitator!
Trebuie să vă înregistraţi înainte să postaţi aici.


  

Parolă
  





Publicitate
eMag

Ultimele subiecte
Pensii militare
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Astăzi 06:43 AM
» Mesaje: 138
» Vizualizări: 133616
13 Septembrie - Ziua Pomp...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Astăzi 06:37 AM
» Mesaje: 66
» Vizualizări: 54443
Istoria prevenirii și st...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Astăzi 06:21 AM
» Mesaje: 56
» Vizualizări: 24180
Cum arată o statie de po...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Ieri 08:22 PM
» Mesaje: 7
» Vizualizări: 7205
Serviciul Protecţiei Civ...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Ieri 10:07 AM
» Mesaje: 184
» Vizualizări: 105346
Ore suplimentare
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
22-06-2018 06:50 PM
» Mesaje: 375
» Vizualizări: 247020
S.M.U.R.D. SIBIU
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
22-06-2018 06:23 PM
» Mesaje: 47
» Vizualizări: 36554
Asociaţia Sportivă a Po...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
22-06-2018 06:15 PM
» Mesaje: 389
» Vizualizări: 334688
Topic despre bancuri (in ...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
22-06-2018 06:52 AM
» Mesaje: 318
» Vizualizări: 143050
Istoria pompierilor din ...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
20-06-2018 08:41 PM
» Mesaje: 127
» Vizualizări: 60959

Sustinem
semperfidelis.ro
agendapompierului.ro