Acest forum foloseste cookies
Acest site foloseste cookies pentru a personaliza continutul si publicitatea, pentru a analiza traficul si pentru a oferi optiuni social media. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.

pompieri


Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 3 voturi - 5 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Istoria pompierilor din Călărași
Autor Mesaj
pompier_talpas Offline
Moderator
*******

Mesaje: 716
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 1848
Given 1239 thank(s) in 155 post(s)

Mesaj: #1
Istoria pompierilor din Călărași
SCURT ISTORIC AL POMPIERILOR CALARĂŞENI

Citat:Cercetările arheologice au scos la iveală, dovezi ale existenţei pe actualul teritoriu al municipiuluiCălăraşi, încă din neolitic, dar prima atestare documentară datează din vremea domnitorului primei Uniria ţărilor române, Mihai Viteazul, când apare pentru prima oară în documentele aşezarea cu numele deLichireşti, Călăraşii de astăzi.
În evoluţia aşezării, marcante sunt câteva momente:1 ) 2 iunie 1731 când cel mai importrant târg care se organiza în judeţ, pe moşiamânăstirii Colţea (moşie pe care era aşezat Călăraşiul), cel de la Stelnica, care semută din porunca domnitorului Mihail Racoviţă, la Lichireşti.2 ) 18 aprilie 1833 când reşedinţa fostului judeţ Ialomiţa se mută de la Urziceni laCălăraşi.3)24 septembrie 1852 când domnitorul Barbu Ştirbei vine personal la Călăraşi,aducând cu el Hrisovul cu nr. 9 prin care oraşul aşezat pe moşia Epitropiei mânăstiriiColţea, era emancipat.
De acest moment este legată şi întocmirea primului plande sistematizare al oraşului, operă a inginerului Scarlat Popovici, aprobat chiar dedomnitorul Barbu Ştirbei, care l-a analizat cu mare atenţie.Devenit reşedinţă de judeţ la scurtă vreme după ce în temeiul Regulamentului Sfaturilororăşeneşti (1831) Marea Vornicie dispunea ca în toate oraşele ţării să se înfiinţeze instituţia coşarilorcare să se ocupe de curăţirea periodică a coşurilor, pentru a preveni astfel aprinderea lor şi incendiereacaselor şi a oraşului, instituţie care, ca serviciu public era subordonată din punct de vedere financiarmagistratului oraşului (Călăraşiul fiind aşezat pe o moşie particulară nu avea magistrat, fiind condus deo comisie), iar profesional poliţiei oraşului, oraşul Călăraşi n-a putut avea o asemenea instituţie imediat,apariţia acesteia întârziind puţin.
În spiritul celor amintite mai sus, şi la Călăraşi primele măsuri care vizau prevenirea şi stingereaincendiilor au căzut în sarcina poliţiei.Astfel, la 2 octombrie 1843, poliţaiul oraşului K. Nicolaidis cere comisiei oraşului să înfiinţezeîn locurile publice puţuri cu apă, căngi, topoare şi doi coşari publici, pentru că “dintre toate oraşelerezidente numai acest târg Călăraşi nu au întărit trebuincioasă băgare de seamă de foloasele ce se lipsescprin această lipsă”.Doi ani mai târziu, în 1845, se iau şi primele măsuri pe linia prevenirii incendiilor. Comisiaoraşului îi obligă pe locuitori să pună olane pe acoperişurile caselor, în locul stufului, iar coşurile să sefacă din cărămidă. Stingerea incendiilor şi raportarea acestora cădea în sarcina poliţaiului oraşului.
După incendiul din 23 martie 1847, ce a devastat o mare parte din Bucureşti şi Revoluţia de la1848 se organizează şi la Călăraşi o “Comandă de foc”.La 24 septembrie 1850 în lista trimisă de Ocârmuire, Departamentului din Lăuntru sunt trecuteurmătoarele instrumente:-10 căngi vechi care trebuiau reparate,-2 sacale aflate în păstrarea comisiei oraşului, “cu roatele fără şini şi de o făptură proaste”-2 boi-2 slugiCu această ocazie Ocârmuirea cerea Cinstitului Departament din Lăuntru “ a binevoi a pune lacale şi înfiinţarea în acest oraş a unei tulumbe, precum au astăzi toate oraşele din Principat, un asemeneaobiect de mare importanţă la vremi întâmplătoare”.
Într-un proiect privind organizarea “Comenzii de foc” la toate oraşele Principatului ŢaraRomânească din aceeaşi perioadă, comanda de foc de la Călăraşi era încadrată la clasa a III – a, urmândsă fie compusă din una tulumbă mare cu un cal, una mică, trei sacale, 4 doniţe, 4 scări, 5 topoare, 5căngi, 4 cai, un îngrijitor al instrumentelor şi 10 oameni din care:- 6 tulumbagii;- 1 vizitiu şi-3 sacagii.După eliberarea oraşului în septembrie 1852 şi obţinerea dreptului de a avea magistrat,documentele consemnează şi primele cheltuieli în sumă de 344 de lei din Casa magistratului, pentrucumpărarea “instrumentelor trebuincioase Poliţiei la Comanda de foc şi curăţenia oraşului: 90 lei – 10topoare, 140 lei – 10 târnăcoape, 35 lei – 7 sape, 4 lei – 10 târnuri, 36 lei – 2 roţi legate cu fier, 24 lei – 2căşti şi 15 lei – 10 cozi de căngiOdată cu aplicarea legii de organizare a comunelor urbane, din anul 1864, în cadrul PrimărieiCălăraşi va lua fiinţă un serviciu de pompieri civili, încadrat cu 8 persoane din care unul era şef deformaţie, 6 pompieri şi 1 îngrijitor.
Începând din acest an, sumele de bani necesare activităţii erauaprobate de consiliul comunal şi prevăzute în fiecare an în bugetul oraşului .Prin regulamentul de înfiinţare a comenzilor de pompieri din octombrie 1871, primăriileorăşeneşti erau obligate să întreţină din veniturile lor, o comandă de pompieri cu un efectiv de 20-30persoane. După aprobarea regulamentului şi la Călăraşi lua fiinţă, în 1872 o astfel de comandă, având unefectiv de 15 pompieri civili.
Pentru că nu dispunea de un local propriu, comanda de pompieri funcţiona la un loc cu serviciul desalubritate al oraşului, în câteva barăci de lemn, de multe ori pompierii fiind folosiţi la alte activităţi decâtcele pentru care erau angajaţi şi plătiţi.Urmare a unui puternic incendiu produs în anul 1888, care a afectat câteva clădiri din centruloraşului, ameninţând chiar localul primariei nou construit, consiliul local ]ntocmea primul regulament deprevenire şi stingere a incendiilor, obligatoriu în perimetrul oraşului, prevăzându-se, pentru prima dată,sancţiuni pentru cei care nu respectau prevederile acestuia.
Treptat, treptat schema de funcţiuni şi dotarea tehnică a comenzii de pompieri vor cunoaştecreşteri substanţiale astfel că în martie 1894 aceasta era încadrată cu un comandant, în persoana lui D.Rădulescu, un sergent major şi 26 de pompieri,. Iar ca dotare tehnică patru pompe mari trase de cai şidouă mici de mână, plus accesoriile necesare la intervenţii.În urma nenumăratelor demersuri întreprinse de primărie la Ministerul de Interne începând cu 1aprilie 1895 se înfiinţa la Călăraşi o Secţie de pompieri cu comandă militară în subordinea Ministeruluide Război.
Primul comandant militar al acestei secţii a fost Dimitrie Rădulescu, care funcţionase ca şef alcomenzii de pompieri încă din 1885.Cu fondurile puse la dispoziţie de primărie se va cumpăra material de intervenţie nou, iar numărulpompierilor va ajunge în numai 2 ani la 30.Întrucât una din condiţiile puse de Ministerul de Război, când s-a pus problema înfiinţării secţieicu comandă militară a fost aceea de a se asigura localul necesar, în urma intervenţiilor făcute de primăriela Ministerul de Interne în anul 1897 s-a organizat licitaţia publică pentru darea în antrepriză a construiriiCazărmii pompierilor, pe un teren amplasat în spatele terenului pe care se construia Palatul administrativşi judecătoresc, unde funcţionase vechea carantină.
Construcţia cazărmii s-a făcut din împrumutul de un milion de lei contactat de primărie la CasaCentrală de Economii. Construcţia lucrării încredinţată antreprenorului Giusepe Ciconi, care la 15 august1897 începea lucrările, iar pe 15 noiembrie acelasi an se făcea recepţia provizorie a localului. Lucrareaa costat 48.000 lei, a fost realizată după planurile inginerului oraşului Ioan M. Neculcea, şi a fost multăvreme cea mai înaltă construcţie din oraş (18 m).
Începând cu anul următor – 1898 – se ia măsura ca în locul pompierilor temporari să fie încadratepersoane care efectuaseră serviciul militar la batalionul de pompieri militari din Bucureşti.La sfârşitul secolului al XIX – lea, în anul 1900 inventarul Comenzii de pompieri Călăraşicuprindea între altele: un car omnibuz cu următoarele efecte: 2 scări mari lungi, 1 scară mare cu agăţătoride fier, 5 scări mici bune, un otgon (funie), 6 căngi de fier şi 9 topoare de incendiu ; 3 pompe în bunăstare de funcţionare; 10 sacale de apă din care 5 bune şi 5 degradate; 2 turbini mari pentru stropit, etc.Între incendiile la care pompierii călărăşeni s-au distins prin participarea lor până la primulrăzboi mondial amintim câteva.
În şedinţa extraordinară din 28 noiembrie 1894 consiliul comunal luaîn discuţie propunerea primarului Atanase Stoianescu şi a consilierilor Petre Enescu, N. Popescu şi M.Nicolescu de a se acorda o „recompensa corpului pompierilor din localitate pentru energia cu care a lucratasupra incendiului de la magazia cu mărfuri a comerciantului G. Antoniadi, situată în centrul oraşului şicare prin agerimea şi măsurile luate de comandantul focului s-a putut localiza de îndată fără a se întindeşi pe la locuinţele dimprejur”.Un alt mare incendiu a izbucnit în ziua de 7 iunie 1895 producând mari pagube Palatului comunal(Primărie), căreia i-a distrus aproape în totalitate acoperişul şi tavanul.Şi de această dată pagubele au fost limitate prin intervenţia pompierilor, incendiul ameninţând cudistrugerea palatului primăriei inaugurat cu doar câţiva ani înainte.
La 17 septembrie 1901 la casele inginerului oraşului Ion M. Pellianu din strada Bucureştiizbucnea un puternic incendiu. Lupta pompierilor cu flăcările a durat 8 ore, în timpul operaţiunii destingere a focului fiind grav rănit chiar comandantul Mihail Ionescu, care va muri mai târziu din cauzarănilor provocate, fiind decorat post-mortem de regele Carol I.Un puternic incendiu a izbucnit la 25 august 1910 la moara din comuna Roseţi.
Cei 10 pompieri ceau luat parte la stingerea incendiului s-au luptat cu flăcările o noapte întreagă‚ reuşind în cele din urmăsă localizeze focul.Activitatea pompierilor călărăşeni va cunoaşte un recul în timpul primului război mondial,când numărul pompierilor scade simţitor, cei rămaşi fiind obligaţi să presteze o serie de corvezi pentruadministraţia germană care ocupase oraşul, iar capacitatea de intervenţie la incendii scade simţitor.Edificator în acest sens este incendiul din 15 – 16 iulie 1918 care a distrus 24 de case din cartierulVolna, fără ca pompierii să poată localiza focul.
După război activitatea începe să se revigoreze, chiar dacă numărul pompierilor rămâne destul demic (zece), iar dotarea tehnică era destul de precară, 2 pompe de mână cu 2 cai; una cu un cal; un car deunelte; 3 sacale cu un car; una saca de fier pentru un cal; două sacale mari de fier şi o stropitoare, plus alteinstrumente ajutătoare. Tot acum prin ordinul din 1 septembrie 1921, este stabilită şi zona de intervenţiepentru pompierii călărăşeni, în a căror competenţă se află stingerea incendiilor dintr-un număr de 32localităţi rurale, în afara oraşului de reşedinţă.
În anul 1925, urmare a numeroaselor intervenţii făcute de diferite oraşe din ţară către Ministerulde Interne, pentru a se înfiinţa unităţi de pompieri militari, precum şi a faptului că Ministerul de Războisusţinea că funcţionarea pompierilor în subordinea sa ar sustrage serviciului militar un număr însemnatde ofiţeri şi oameni de trupă se admite trecerea comenzilor de pompieri de la Ministerul de Război laMinisterul de Interne, punându-se la dispoziţia acestuia din urmă numărul de oameni necesar pentruînfiinţarea unităţilor de pompieri militari, cu condiţia ca întreţinerea completă a acestora să cadă însarcina comunelor urbane respective.
În ordinul de trecere al pompierilor la Ministerul de Interne se mai menţionează că cea mai micăunitate trebuie să fie de 20 oameni cu un reangajat, care va fi comandantul, iar în oraşele mari numărul seva socoti, un pompier la 1000 locuitori, deoarece se spunea : „sub acest efectiv, o formaţiune de pompierinu poate lucra în condiţiuni satisfăcătoare”.De asemenea, se mai solicita , pe cât era posibil ca în cazarmă să se amenajeze locuinţa pentrucomandant „ştiut fiind că numai incendiile la care se lucrează priceput şi energic din primul moment auşanse de a fi stinse”.
Astfel, în şedinţa de la 14 martie 1925 Comisia interimară a oraşului Călăraşi, JudeţuluiIalomiţa, lua în discuţie militarizarea serviciului de pompieri comunali. În cadrul şedinţei preşedintelecomisiei explică consilierilor că acest serviciu „lasă mult de dorit ca organizare, deşi comuna plăteşte omulţime de lefuri, oamenii nu au nici o pregătire şi ca atare în caz de incendiu nu vor fi de nici un folos.Comisia Interimară având în vedere explicaţiile preşedintelui, precum şi adresa InspectoratuluiPompierilor Militari nr.255 din 24 februarie 1925, prin care comunica condiţiile de instalare şi platăpe care le găsea acceptabile, prin deciziunea cu nr. 3 decidea: „Aprobă înfiinţarea unui post militar depompieri în locul celui actual, cu un efectiv de : 1 comandant , 1 subofiţer, 3 caporali şi 16 soldaţi, cu 10cai în condiţiunile stabilite prin adresa sus menţionată”.
Pentru acest post Primăria va plăti suma de 415.000 lei anual, la care se mai adaugă 12.000 lei,sporul de 30% cuvenit comandantului de unitate, sau în total, 427.000 lei anual.În condiţiile amintite se ajunge ca la 1 iulie 1925, prin ordinul cu nr. 139 al Marelui Stat Major săia fiinţă la Călăraşi o secţie de pompieri militari cu un comandant (sublocotenent Popescu Ioan adus de laRegimentul 41 Artilerie), un sergent, 2 caporali şi 17 soldaţi. Iată ce scria ziarul „Voinţa Ialomiţei” din 1iulie 1925 „ La 1 iulie 1925, s-a instalat în Cazarma Pompierilor din Călăraşi noua secţiune de pompierimilitari, instruiţi în Corpul de pompieri din Bucureşti. Secţiunea cuprinde: 20 de soldaţi, un gradat şi suntcomandaţi de un sublocotenent.
Pompieri civili care erau în număr de zece şi rădeau bugetul comuneizadarnic, au fost concediaţi”.Conform convenţiei încheiată între delegatul primăriei şi colonelul Gheorghe Pohrib din parteaInspectoratului Pompierilor Militari, primăria punea la dispoziţia noului serviciu cazarma şi tot materialulde incendiu cu accesoriile necesare: 9 cai cu harnaşamentul complet, 3 pompe de mână, un car de unelteşi 3 sacale.Prin Deciziunea nr.14 / 14 august 1925, Comisia interimară aprobă deciziunea unui creditextraordinar spre a servi la plata pompierilor de la 1 ianuarie la 31 iulie 1925 şi subvenţia Ministeruluide Război – Inspectoratul Pompierilor Militari pentru secţia militară, care a luat fiinţă cu începere de la1 iulie 1925, până la finele anului financiar, sumă care se va lua de la art. 92, fond pentru deschiderea decredite suplimentare şi extraordinare.
Cum se prezenta noua secţie aflăm din cele constatate de colonel Gheorghe Pohrib, cu ocaziainspecţiei efectuată în zilele de 27 şi 28 iulie 1926: oamenii bine instruiţi în meseria lor; caii bine îngrijiţişi capabili de a corespunde cerinţelor în caz de incendiu; cazarma curată, însă neconfortabilă, fără salăde mese, fără bucătărie. Primăria nu s-a ţinut de angajamentul de a executa toate reparaţiile necesare;Gospodăria bine condusă de comandantul secţiei; materialul de incendiu acelaşi ca la înfiinţare, fără să ise fi adus îmbunătăţiri.În interesul cetăţenilor şi al binelui obştesc, colonel Pohrib recomandă ca primăria să satisfacăintegral solicitările, deoarece „ în starea de astăzi, pompierii din lipsa de aparate convenabile, nu vorputea să-şi facă datoria la foc şi ca urmare, nenorocirile întâmplate în oraşele Mizil, Bacău, CâmpuLungvor sta mereu la pândă şi asupra oraşului Călăraşi”.
La 10 septembrie 1926 Ministerul de Interne comunica primăriei că i s-a adus la cunoştinţărezultatul inspecţiei colonelului Gheorghe Pohrib şi cerea să ia măsurile necesare pentru îmbunătăţireaactivităţii. Primăria răspundea că s-a dat o parte din materiale şi în bugetul viitor va încerca să prevadă osumă care să satisfacă într-o măsură cât mai largă.Încercând să-şi respecte promisiunile, în proiectul de buget pe anul 1927 primăria înscria sumade 575.005,20 lei reprezentând solda comandantului , a sergentului, 3 caporali şi 16 soldaţi, raţia zilnicăa cailor, bani pentru lemne, costul efectelor şi întreţinerea lor, diverse alte cheltuieli, precum şi asigurareapersonalului contra accidentelor la foc – 5.000 lei anual pentru comandant şi câte 300 lei pentru fiecareom din grup.
Bugetul era întocmit pe baza alocaţiilor stabilite de Ministerul de Război.Greutăţile întâmpinate de pompieri la desele incendii ce aveau loc în oraş îl determină pecomandantul secţiei să intervină pe lângă primărie la 17 decembrie 1927 pentru a înscrie în bugetulpe 1928 „sumele necesare instalaţiilor de guri de apă necesare pentru alimentarea pompelor, în specialcartierele centrale şi negustoreşti, apoi instituţiile, stabilimentele, teatrele, fabricile, morile, etc., cel puţindin 100 în 100 m sau 150-150 m.
De asemenea se pot crea bazine în cartiere pentru a avea o sursă sigurăde apă”.Întrucât existau deja 24 guri de incendiu se mai solicita înfiinţarea a încă 15, costul fiind de doar100.000 lei, solicitare întărită şi de Inspectoratul Pompierilor Militari care arăta că în ţările civilizatesunt din 50 în 50 de metri (maxim 75 m.).Dacă sub aspectul numărului de personal se constată o oarecare îmbunătăţire, în bugetul pe 1928fiind prins şi un plutonier major care se ocupa de pregătirea fizică a pompierilor, în privinţa materialuluide incendiu lucrurile nu stăteau deloc bine, fapt confirmat de nenumăratele adrese ale InspectoratuluiPompierilor Militari.
Prin cea din 28 mai 1929 se recomanda din nou primăriei să procure material deincendiu modern, înlocuindu-l pe cel vechi aflat la secţia de pompieri şi care nu mai corespundea nevoilortimpului. „Recomandările ce au fost făcute în repetate rânduri – scrie în adresa I.P.M. – n-au găsit nici osoluţionare şi astfel în ziua de 15 aprilie cu ocazia incendiului din strada Viitor, pompierii au fost puşi lagrele încercări şi aproape în neputinţa de a face faţă nevoilor.”
Pentru remedierea stării de lucruri existentă era necesar să se procure secţiei de pompieri omotopompă cisternă de 3.500 de litri deoarece „în starea actuală serviciul de incendiu cu materialul vechişi demodat cu caii bătrâni şi nevoiaşi şi lipsit complet de accesoriile de specialitate este aproape ca şiinexistent”.Primăria răspundea că în bugetul pe 1928 s-a înscris în buget cumpărarea unei motopompecu tracţiune animală. Întradevăr prin deciziunea nr.10 din 23 octombrie 1929 Comisunea Interimarăaproba rezultatul licitaţiei ţinută în 30 septembrie şi adjudeca furnizarea unei motopompe Magirusmodel „Danubia” de 800 litri debit pe minut pentru Secţia de Pompieri.
Conform procesului verbal derecepţie din 11 februarie 1930 motopompa avea un motor de 26 C.P. şi „supusă la încercări de stropirecu muştiuc de diferite dimensiuni cu unu şi două jeturi, a găsit că funcţionează mulţumitor”. Prinachiziţionarea motopompei Magirus se considera că „s-a făcut primul pas către modernizarea serviciuluide pompieri”.Slaba dotare nu-i împiedica pe pompierii călărăşeni să-şi facă datoria. Acest lucru reiese dintr-o adresă a primarului oraşului Aurel Teodorescu către comandantul pompierilor militari prin care-i făceacunoscut că :”personalul secţiei dotat cu excepţionale aptitudini dă dovadă că şi-a însuşit cunoştinţelenecesare pentru a fi gata în oice moment să intervină pentru salvarea vieţii şi avutului cetăţenilor acestuioraş.
De altfel aceasta a dovedit-o cu prisosinţă în toate cazurile, care în oraşul nostru, deşi rare, nu aucauzat sinistraţilor pagube mari datorită intervenţiei imediate.”Desele incendii care izbucneau în oraş şi zona de competenţă, dar şi greutăţile cu care seconfruntau pompierii în lupta directă cu focul, a determinat comanda secţiei să trimită memorii cătrePrimărie, Prefectură şi conducerea Ministerului de Interne solicitând dotarea cu tehnica necesară. Abiaîn 1936 se va aloca în bugetul primăriei suma de 250.000 lei pentru înzestrarea cu instrumentar nou şi decapacităţi sporite. Tot acum se dotează secţia cu prima maşină MAN, cu dotări speciale pentru intervenţiila incendii.Şi pe linie de personal se fac progrese.
În exerciţiul financiar 1938 – 1939, secţia cuprindea uncomandant, un subofiţer instructor, 2 sergenţi, 2 caporali şi 16 pompieri militari.La 1 aprilie 1938 vine la comanda secţiei de pompeiri Călăraşi, plt. Haralambie Marin, în timpulcăruia secţia va creşte sub toate aspectele. Cu sprijinul primăriei acesta reuşeşte să execute cu sprijinulprimarului Eugen Cialâc reparaţia cazărmii, să construiască un garaj şi o bucătărie pentru trupă.La 22 iunie 1941 secţia de pompieri din Călăraşi avea mobilizat următorul efectiv : 2sergenţi, 2 caporali, 18 soldaţi , iar ca material de incendiu, o autocisternă „ Dedion-Bonton”, omotopompă Magirus, ambele cumpărate de primărie în 1930, o autocisternă „Citroen” – primită dela primăria oraşului Silistra şi una „Chrysler” de la primăria Turtucaia după evacuarea din 1940, omotopompă „Knaust”, 2 pompe de mână”Wolser”, un car de unelte, 2 sacale, ş.a.
În timpul războiului, deşi erau necesari aici, o parte a pompierilor vor fi mobilizaţi şi trimişi pefront. Din acest motiv, dar şi pentru că pompierii mai îndeplineau şi alte sarcini suplimentare ordonatede prefect şi primar, intervenţiile la incendii erau mai puţin eficiente. De ex. la incendiul izbucnit la 8octombrie 1942 la moara Ştefan Vinesiu, incendu care a produs mare panică în cartier, deşi s-a prezentatîntreaga coloană cu autocisternele „Ford”, „Dedion – Bonton” şi motopompa „Magirus” a ars jumătatedin acoperişul morii, silozul cu instalaţiile lui şi instalaţia unde se măcina făina.Pagubele au fost evaluate la 15 milioane de lei.
Un alt incendiu a izbucnit la 11 mai 1943 laLiceul „Ştirbei Vodă”, pus de o mână criminală, a ars acoperişul parţial şi au fost răniţi 2 pompieri. La30 septembrie 1943 la proprietatea lui Marin Gologan din Ciulniţa, unde focul s-a declanşat de la Uzinaelectrică, care lumina moara şi armanul, a fost salvată parţial.La 22 februarie 1942 Comandamentul Pompierilor Militari infornma primăria că în conformitatecu proiectul de organizare al Corpului, aprobat de minister şi Marele Stat Major, secţia de pompieri de laCălăraşi, este înglobată în cadrul secţiilor de tip A, a cărei dotare ar trebui să fie următoarea : 2autopompe cisternă, una autocamionetă, una motopompă, o scară mecanică pe 2 roţi, una motocicletă cuataş, 2 aparate izolante.La 5 martie 1942 primăria răspundea că secţia are următoarea dotare: 2 autopompe cisternă Fordşi Citroen, una motopompă Magirus, una autocisternă fără pompe, numai cu cazan, marca Crysler şi unaparat izolant. Lipseau autocamioneta , scara mecanică pe 2 roţi, motocicleta cu ataş şi un aparat izolant
.Ruga să se dea dispoziţiile legale pentru dotarea ei cu maşinile şi materialele ce-i lipsesc.Mai mult chiar la 15 septembrie 1942 secţia era nevoită să predea către secţia de pompieri militaridin Medgidia autocisterna Citroen, conform Ordinului Ministerului afacerilor interne nr. 29152 din 29august 1942. În ciuda greutăţilor întâmpinate Secţia de pompieri militari Călăraşi era în anul 1945, primulan de după război, cea mai bună secţie din Grupul 2 Bucureşti.După război, la 16 mai 1945 unitatea a lăsat tot armamentul şi muniţia la depozitul de muniţiiJegălia al Corpului 2 Armată şi a început eforturile pentru refacerea efectivului şi a bazei materiale.
Din 24 martie 1949, conform Ordinului 35 al Grupului 6 de pompieri Galaţi, Secţia de la Călăraşiintră în subordinele Grupului 1 Ploieşti, înfiinţat conform Ordinului 1854/1949 al ComandamentuluiPompierilor.Anul 1949 aduce în curtea pompierilor călărăşeni o nouă maşină de incendii marca Skoda, dotareprimită de la Comandamentul Pompierilor Militari.După ce la 20 sepetmbrie 1948 conform Ordinului 9810/1948 al Grupului de Pompieri Galaţi, avealoc predarea clădirii din strada I.C. Frimu nr.1 (azi strada Pompieri, nr.1), între Nicolae Gavrilă, şefulServiciului Bunuri al Primăriei oraşului Călăraşi şi plutonier major Oancea Ion, comandantul Secţiei dePompieri Călăraşi, la 28 decembrie 1949 apărea Decretul nr. 455 al Prezidiului Marii Adunări Naţionalepentru organizarea Pompierilor Militari, care la art. 9, prevedea că :”imobilele proprietatea statului, date înfolosinţă organelor sau instituţiilor de stat întreprinderilor ori organizaţiilor economice ale statului,ocupate de pompierii militari la data intrării în vigoare a prezentului decret trec în folosinţa MinisteruluiAfacerilor Interne cu aceeaşi destinaţie”.
În baza acestui decret şi a Ordinului Circular nr. 12218 din 8 aprilie 1950 al M.A.I.Comandamentul Pompierilor, Comitetul Provizoriu al oraşului Călăraşi emitea Deciziunea nr. 10248 din25 mai 1950, prin care „imobilul din acest oraş din str.I.C. Frimu, nr.1 ocupat de Secţia de Pompieri setrece în folosinţa M.A.I.- Comandamentul Pompierilor cu tot terenul clădit şi neclădit , clădirile ,instalaţiile şi accesoriile fixe de orice fel existente.” În aceeaşi zi aveau loc şi predarea – primirea întrereprezentanţii Primăriei şi Prodănescu Stelian şi comandantul Secţiei Lt. Marinescu Petre.Prin noua lege de organizare teritorială administrativă în anul 1950 în locul fostelor judeţe aparregiunile. Pentru scurtă vreme, în perioada 1950-1952 a fiinţat şi regiunea Ialomiţa cu reşedinţa laCălăraşi, unde în aceeaşi perioadă a funcţionat interimar Grupul Regional P.C.I. Ialomiţa care la 1ianuarie 1951 avea următorul efectiv : Lt. Marinescu Petre – comandant; Plt. Ghimpu Gheorghe –gospodar; sergent major Marinescu Constantin – locţiitor politic ; 4 caporali, 5 fruntaşi şi 8 soldaţi.
După desfiinţarea regiunii Ialomiţa în anul 1952 Grupul regional P.C.I. de la Călăraşi sedesfiinţează, locul său fiind luat de fosta Secţie de Pompieri aflată acum în subordinea Grupului RegionalP.C.I. Bucureşti. În această formă va funcţiona până în mai 1959, când se va transforma în Companie depompieri.După ce în anul 1956 Secţia de Pompieri Călăraşi a fost controlată de o comisie din cadrulDirecţiei P.C.I. şi a obţinut locul I pe Grupul Bucureşti, în anul următor 1957 fost citat prin Ordin de Zipentru rezultatele bune şi foarte bune obţinute.
În anul când devine companie – 1959- ordinea de bătaie era următoarea : comandant – lt.maj. LucaMircea; locţiitor politic – lt.maj. Streche Vasile; ofiţer cu pregătirea de luptă – Lt.maj. DrăghiciConstantin; ajutorul ofiţerului cu pregătirea de luptă – Plt. Tîrpan Marin; şef de garaj – Plt. ScutelnicuGheorghe; gospodar – Plt. Cvasa Anatolie şi un număr de 36 militari în termen.Ca dotare Compania avea : 1 A.P.C. Skoda GA; 1 APC ZILL 150 GA; 1 A.P.C. Praga VictoriaCA; 1 APC IMB rezervă; 1 APC Praga; 2 motopompe, 1 PS 8 şi 1 MW 45.După reorganizarea teritorial-administrativă din anul 1968 se reînfiinţează judeţul Ialomiţa, cureşedinţa la Slobozia, unde se înfiinţează Grupul de Pompieri al jud. Ialomiţa în subordinea căruia trece şiCompania de Pompieri Călăraşi.Controalele efectuate de colectivele Grupului Regional PCI Bucureşti până în anul 1968 au scos înevidenţă faptul că subunitatea se prezenta bine d.p.d.v. aldesfăşurării practice a programului deinstrucţie şi din punct de vedere al întocmirii documentelor de organizare şi planificare a procesului deinstrucţie a efectivelor.
Efectivele Companiei au participat la localizarea şi stingerea unui mare număr de incendii,intervenţiile fiind apreciate ca bune şi foarte bune din partea conducerii Grupului Regional Bucureşti,precum şi de organele locale de partid şi de stat.La 11 noiembrie 1968 în prezenţa Lt.col. Panaite Victor comandantul Grupului de Pompieri al Jud.Ialomiţa avea loc predarea – primirea comenzii Companiei între Cpt. Luca Mircea şi Cpt. Barac Marin,noul comandant al Companiei. Acesta va rămâne în fruntea Companiei până la 22 iulie 1972 când fiindmutat la Grupul de Pompieri al Jud. Ialomiţa, locul său a fost luat de Lt. Neagu Gheorghe, care la 1 martie1979 se reîntoarce la Grupul de Pompieri al Jud. Ialomiţa de unde venise, locul său fiind luat de Lt.Cornăţel Gheorghe.
În anul 1981 se înfiiţează judeţul Călăraşi cu reşedinţa în municipiul Călăraşi. Din acest momentse înfiinţează şi la Călăraşi Grupul de Pompieri al Judeţului Călăraşi, care ulterior va primi numeleDomnitorului „Barbu Ştirbei” eliberatorul judeţului Călăraşi.Toate controalele efectuate în perioada 1969-1980, au apreciat cu calificativele de „BINE”şi „FOARTE BINE”, activitatea Companiei de Pompieri Călăraşi.Atât Compania de Pompieri, cât şi Grupul Judeţean vor funcţiona până în anul 1986 în vecheacazarmă construită în anul 1897, după care se vor muta în actualul sediu construit la marginea de est aoraşului.
În prezent la nivelul Judeţului Călăraşi funcţionează:–Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi, înfiinţat la 15 decembrie 2004 prin unificarea Grupului de Pompieri ”Barbu Ştirbei” al judeţuluiCălăraşi cu Inspectoratul Protecţiei Civile, având subunităţile: Detaşamentul de pompieri Călăraşio Detaşamentul de pompieri Olteniţa, Secţia de pompieri Lehliu – Gară Secţia de pompieri Dragalina, Garda de intervenţie Budeşt, Garda de intervenţie Borcea§Garda de intervenţie ChiseletPe lângă participarea la incendii, inundaţii şi alte calamităţi naturale amintim faptul căîn perioada de după 1990 cel mai important moment trăit de pompierii călărăşeni a fost cel din20 iulie 1996, când s-a înaintat Drapelul de luptă al Grupului de pompieri „Barbu Ştirbei” alJudeţului Călăraşi.
Prof. Nicolae Ţiripan

“Lupta împotriva incendiilor este o ştiinţă care nu se schimbă niciodată. Lucruri care se schimbă sunt utilajele, aparatele,uneltele.“
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 26-09-2014 05:34 PM de Covalciuc Bogdan.)
11-02-2011 11:23 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Covalciuc Bogdan , Doru , superman , FISPA SPG FIRE Agigea
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,265
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4509
Given 11068 thank(s) in 4931 post(s)

Mesaj: #2
RE: Istoria pompierilor din Calarasi
Foisorul de foc/ Casarma Pompierilor - in prezent, Arhivele Nationale ale României - Directia CALARASI

Fosta Cazarma a Pompierilor, construita in anul 1897, in prezent Arhivele Nationale ale României - Directia Calarasi

[Imagine: Show_Image_jukiui_aspx.jpg]

[Imagine: Show_Image_aspx.jpg]

[Imagine: Show_Imageasdadws_aspx.jpg]

[Imagine: Show_Imagessds_aspx.jpg]

[Imagine: Show_Imagessss_aspx.jpg]

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 21-02-2014 01:01 PM de Covalciuc Bogdan.)
21-12-2011 09:03 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,265
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4509
Given 11068 thank(s) in 4931 post(s)

Mesaj: #3
RE: Istoria pompierilor din Calarasi
CALARASI - CAZARMA POMPIERILOR
CALARASI - CAZARMA POMPIERILOR

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 21-02-2014 01:01 PM de Covalciuc Bogdan.)
10-06-2013 06:30 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: superman , FISPA SPG FIRE Agigea
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,265
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4509
Given 11068 thank(s) in 4931 post(s)

Mesaj: #4
RE: Istoria pompierilor din Calarasi

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 21-02-2014 01:02 PM de Covalciuc Bogdan.)
25-08-2013 10:58 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: superman
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,265
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4509
Given 11068 thank(s) in 4931 post(s)

Mesaj: #5
RE: Istoria pompierilor din Calarasi
Cazama pompierilor din Oltenita - anii 40

[Imagine: 12672768583_8ecf27c8c5_z.jpg]

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
21-02-2014 01:05 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: pompier_talpas , ion , FISPA SPG FIRE Agigea
pompier_talpas Offline
Moderator
*******

Mesaje: 716
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 1848
Given 1239 thank(s) in 155 post(s)

Mesaj: #6
RE: Istoria pompierilor din Calarasi

“Lupta împotriva incendiilor este o ştiinţă care nu se schimbă niciodată. Lucruri care se schimbă sunt utilajele, aparatele,uneltele.“
29-04-2014 09:26 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Covalciuc Bogdan , FISPA SPG FIRE Agigea
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,265
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4509
Given 11068 thank(s) in 4931 post(s)

Mesaj: #7
RE: Istoria pompierilor din Calarasi
(10-06-2013 06:30 AM)Covalciuc Bogdan Scris:  CALARASI - CAZARMA POMPIERILOR
CALARASI - CAZARMA POMPIERILOR

[Imagine: Cladirea_Arhivelor_Nationale_Calarasi_2010112412.jpg]

Citat:Cladirea Arhivelor Nationale din Calarasi
situata pe strada Pompierilor nr. 1, Calarasi;
construita in anul 1897, a apartinut fostei Cazarmi a Pompierilor;
declarata monument de arhitectura.

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
29-09-2014 07:06 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: superman , FISPA SPG FIRE Agigea
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,265
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4509
Given 11068 thank(s) in 4931 post(s)

Mesaj: #8
RE: Istoria pompierilor din Călărași
Istoria unitatii de pompieri din Calarasi

[Imagine: thumb_istoric.png]

Citat:Sesizat de numeroase municipalitati asupra precaritatii serviciilor de pompieri civili, la cererea Ministerului de Interne, Ministerul de Razboi împuternicea, în anul 1923, pe Lt.col. Gheorghe Prohib - Inspectorul Pompierilor - sa controleze si sa faca propunerile reorganizarii acestora pe baze militare. Propunerile acestuia s-au concretizat prin înfiiintarea unor sectii de pompieri militari în diferite orase (1923 - Vaslui, Rosiori, Alexandia, Râmnicu Sarat; 1924 - Husi si Falticeni; 1925 - Piatra Neamt, Zimcea, Slatina si Calarasi).
Desi municipalitatea Calarasilor îsi exprimase dorinta înfintarii unei unitati de pompieri militari înca din anul 1895, formalitatile legate de asigurarea fondurilor necesare au facut posibila concretizarea acesteia abia la 1 iulie 1925, când în urma Ordinului Marelui stat Major Nr.139 s-a desfasurat ceremonialul înfiintarii Sectiei de Pompieri Militari Calarasi.

Cu aceste mijloace, depasind greutatile inerente începutului - între care nu au lipsit imixiunile autoritatilor locale obisnuite cu vechiul sistem - sectia si-a început activitatea în conditiile specificului agricol al localitatii, incendii de cosuri, anexe gospodaresti, furaje, fara sa lipseasca si incendiile de proportii la cinematograful "Ileana" (11 octombrie 1931) sau în comuna Saveni (1934) unde focul a mistuit 35 de gospodarii. In aprilie 1938, la comanda Sectiei de Pompieri Militari Calarasi a fost numit plutonierul Marin Haralambie. Fost sergent la Compania Bucuresti, reangajat ca subofiter - instructor la Sectia Bacau unde, pentru interventie la un incendiu izbucnit la Fabrica de Chrestea a fost citat prin Ordinul de zi al Comandantului Pompierilor în annul 1931, a fost trecut în Corpul Subofiterilor activi. Cu o solida pregatire profesionala, bun gospodar, noul comandant a reusit sa stabileasca un climat de colaborare cu autoritatile locale, beneficiind de sprijinul primarului Eugen Cialâc .
Rezultatele nu s-au lasat asteptate: s-au facut reparatii ale cazarmii si materialului de incendiu, s-au cumparat alti cai si, mai ales s-au deschis discutiile asupra modernizarii tehnicii de lupta. în urma acestor discutii, la începutul anului 1940, Sectia de Pompieri Calarasi dispunea de un parc auto compus din 3 autopompe - cisterne (Citroen, Ford si Dion Biuton), o autopompa Chrysler si o motopompa remorcabila Magirus. Toate, piese de cea mai buna calitate, a caror achizitionare de catre municipalitatea unei urbe cu circa 18.000 de locuitori a însemnat un efort demn de relevat.
în perioada premergatoare declansarii razboiului, Sectia de Pompieri a desfasurat o intensa activitate de instruire a autoritatilor locale: învatatori, primari, notari, sefi de post în cunoasterea si aplicarea masurilor de aparare pasiva a oamenilor si localitatilor, prin expuneri, dar mai ales, prin exercitii demonstrative care au cuprins întregul an 1940. Dupa razboi, în cadrul masurilor de reorganizare a Corpului Pompierilor si trecerea în compunerea Ministerului de Interne, subunitatea Calarasi a fost declarata Sectia tip A, efectivul sporind la 3 subofiteri soferi si 34 soldati, continuând sa faca parte din structura Grupului Teritorial Constanta .
O noua modificare în evoulutia unitatii a avut loc la 1 ianuarie 1959, când a fost declarata Companie, cu un efectiv de 3 ofiteri, 6 subofiteri si 34 soldati, facând parte din Grupul de Pompieri Bucuresti. Dotarea tehnica se îmbunatateste cu masini de lupta - în mare masura A.P.C. "Skoda", "Praga" I.M.B., scara monoaxa "Vulcan", motopompe "Sigma". Noua modificare reflecta transformarile social - economice în perioada respectiva, care, la rândul lor, se faceau simtite prin incendiile declansate. Este cazul incendiului declansat la 16 noiembrie 1971, la F.N.C. - uscatorul de porumb. Actionând în conditii specifice: fum, temperatura ridicata si lucru la înaltime, soldatii pompieri au reusit sa localizeze si sa lichideze incendiul în timp util. Pentru reusita interventiei, compania a fost felicitata de autoritatile locale si citata prin Ordinul de Zi al Grupului de Pompieri Ialomita, în compunerea caruia intrase în anul 1968. Ultima modificare în evolutia unitatii de pompieri din Calarasi a avut loc la începutul anului 1981, fiind determinata de transformarile teritorial - administrative ale teritoriului tarii, respectiv înfiintarea judetelor Calarasi si Giurgiu .
între cele mai importante iterventii, merita sa amintim: incendiul declansat în padurea Radu Voda (1 aprilie 1948) care a cuprins circa 10 hectare; în comuna Ciocanesti, unde, din neglijenta unor copii au fost cuprinse în flacari mai multe gospodarii, existând pericolul extinderii incendiului în conditii de vânt puternic si seceta prelungita (10 mai 1948); în comuna Marculesti, la Statiunea Experimentala Agricola (15 februarie 1949). La 16 martie 1957, Sectia Calarasi a fost unul dintre cele mai grele incendii declansat în padurea Varasti - Dorobantu. Declansat tot din neglijenta unor copii, focul a cuprins peste 50 de hectare necesitând concentrarea unor forte în sprijin: circa 200 de militari din garnizoana locala si doua masini de la sectia Oltenita. Pentru modul exemplar în care a actionat, Sectia Calarasi a fost citata prin Ordinul de Zi al Comandamentului, nr. 01151 din 9 mai 1957 .
Ca urmare, la 31 ianuarie 1981, prin Ordinul Ministerului de Interne nr.1 / 04901, a luat fiinta Grupul de Pompieri Calarasi, grup de categoria a II-a, compus din Companiile Calarasi - categoria II-a si Oltenita - categoria a III-a, cu un efectiv de 33 ofiteri, 23 maistri militari si subofiteri, 2 angajati civili si 79 militari în termen. începând cu anul 2004 ca urmare a reorganizarii structurilor de interventie din cadrul M.I.R.A. a luat fiinta, prin unificarea Grupului de Pompieri Calarasi cu, Comandamentul Protectiei Civile Calarasi, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta "Barbu Stirbei" al judetului Calarasi ca structura specializata de interventie în Situatii de Urgenta în subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

Prof. Nicolae TIRIPAN - DIRECTIA ARHIVELOR STATULUI - CALARASI
SURSA : http://www.isucalarasi.ro/

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
31-05-2016 07:06 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Sea Protect Group FIRE Midia , FISPA SPG FIRE Agigea
HomefireNews Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 5,268
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 4460
Given 2866 thank(s) in 1692 post(s)

Mesaj: #9
RE: Istoria pompierilor din Călărași
1 aprilie - 123 de ani de la înfiinţarea primei cazărmi de pompieri din Bărăgan

Citat:Momentul istoric de la 1895

Cel mai important moment din istoria pompierilor călărăşeni, ales pentru a marca „Ziua Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi” este ziua de 1 aprilie 1895, când în urma demersurilor întreprinse de Primăria oraşului Călăraşi pe lângă Ministerul de Interne, a luat fiinţă Secţia de Pompieri, în subordinea Ministerului de Război, primul comandant militar fiind Dimitrie Rădulescu, care funcţionase ca şef al comenzii civile încă din 1885. Pentru ca secţia de pompieri cu comandă militară, aşa cum exista şi în alte oraşe ale României, să poată lua fiinţă, prin ordinul nr. 6718/1894, Ministerul de Război punea condiţia ca Primăria oraşului Călăraşi să asigure fondurile financiare şi localul necesar. Dând curs solicitării, prin hotărârea nr.1 din 03 ianuarie 1894, primăria înscria în bugetul exerciţiului 1894/1895 subvenţia necesară Ministerului de Război pentru o secţie de pompieri cu efectivul de oameni şi numărul de instrumente ca şi cea care funcţiona la Buzău.

3.200 de lei, subvenţie de la Primărie

A doua zi, 4 ianuarie 1894, Primăria comunei Călăraşi comunica Ministerului de Interne că a înscris în bugetul comunei pe 1894 / 1895 suma de 3.200 lei ca subvenţie pentru Ministerul de Război pentru o secţie de pompieri cu efectivul de oameni, cai şi instrumente necesare funcţionării acesteia. Localul solicitat va fi realizat doi ani mai târziu, acesta fiind un alt moment marcant din istoria pompierilor călărăşeni: - 15 noiembrie 1897, ziua când are loc recepţia Cazărmii Pompierilor, local format din parter şi etaj, având şi un turn de observaţie înalt de 18 m.

Chiar dacă secţia avea comandă militară, activitatea pompierilor călărăşeni era totuşi îngreunată de lipsa personalului de specialitate. Încercarea de eliminare a acestei probleme, începând cu anul 1898, prin încadrarea unor persoane care au efectuat serviciul militar la Batalionul de pompieri militari Bucureşti, nu a dat rezultatele scontate.

Din acest motiv, Primăria oraşului Călăraşi, alături de alte primării din ţară, a făcut numeroase intervenţii pentru înfiinţarea unei unităţi de pompieri militari. Acest lucru se va întâmpla în anul 1925, când se admite înfiinţarea secţiei de pompieri militari, subordonată Inspectoratului Pompierilor Militari din cadrul Ministerului de Război, cu condiţia ca întreţinerea acestora să cadă în sarcina comunelor urbane.
SURSA : http://adevarul.ro

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
01-04-2018 07:15 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Covalciuc Bogdan , FISPA SPG FIRE Agigea , maf150
Postează răspuns 


Săritură forum:




Bine ai venit, Vizitator!
Trebuie să vă înregistraţi înainte să postaţi aici.


  

Parolă
  





Publicitate
eMag

Ultimele subiecte
Serviciul Protecţiei Civ...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
Astăzi 08:05 PM
» Mesaje: 186
» Vizualizări: 107376
Raed Arafat
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
Ieri 04:43 PM
» Mesaje: 287
» Vizualizări: 245397
I.S.U. "Delta" al Judetul...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
Ieri 04:04 PM
» Mesaje: 97
» Vizualizări: 58331
S.V.S.U.Gherla / jud.Cluj
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
14-08-2018 06:12 AM
» Mesaje: 19
» Vizualizări: 15512
SMURD Vrancea
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
13-08-2018 11:13 AM
» Mesaje: 39
» Vizualizări: 20138
Cutremurele de pământ
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
11-08-2018 05:36 PM
» Mesaje: 109
» Vizualizări: 88814
Școala de Subofițeri po...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
11-08-2018 04:32 PM
» Mesaje: 18
» Vizualizări: 7738
FLUXURI INFORMAȚIONAL DE...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
08-08-2018 07:57 PM
» Mesaje: 0
» Vizualizări: 188
I.S.U. "Dobrogea" al Jude...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
07-08-2018 06:54 PM
» Mesaje: 950
» Vizualizări: 546709
Intervenţii / Diverse / ...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
07-08-2018 06:42 PM
» Mesaje: 205
» Vizualizări: 98379

Sustinem
semperfidelis.ro
agendapompierului.ro