Acest forum foloseste cookies
Acest site foloseste cookies pentru a personaliza continutul si publicitatea, pentru a analiza traficul si pentru a oferi optiuni social media. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.

pompieri


Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 5 voturi - 5 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Oameni care salvează vieţi / Eroi de profesie
Autor Mesaj
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,716
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4712
Given 11679 thank(s) in 5305 post(s)

Mesaj: #61
Oameni care salveaza vieti / Eroi de profesie
Cpt. Florin „Pompierul“ Chirea -"Vânătorul de flăcări"

Vânătorul de flăcări

[Imagine: 4f4e45e36d215.jpg]

A căzut prin acoperiş, s-a curentat şi a inhalat de nenumărate ori fum. În patru ani de când se luptă cu focurile, Florin „Pompierul“ Chirea a participat la stingerea celor mai mari incendii din Bucureşti.
Cazul „Maternitatea Giuleşti” a însemnat maturizarea sa profesională.
Interviu de Aura Clara Marinescu

Citat:"Te-ai jucat cu chibriturile în copilărie?”

„Flăcări am văzut doar la grătar, ăsta a fost primul contact cu focul” (râde).

Florin Chirea este, la 27 de ani, căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, fiind avansat în grad după intervenția de la Maternitatea Giuleşti. A învăţat carte ca să ajungă pompier. După facultatea de profil, a ajuns la ISU Bucureşti. Divizia Pieptănari este locul său de muncă. În prima zi a primit botezul: o baie serioasă cu furtunul.

Titulatura de erou nu-i convine, deşi faptele îl indică clar pentru acest statut.
„Nu-mi place să mi se spună erou. Ne facem meseria. Dacă nu am fi noi, ar fi altcineva”, spune Florin Chirea. Focul de la Giuleşti: „Eram de serviciu în acea zi şi am primit un telefon. Când am intrat, temperatura era foarte ridicată şi înăuntru se mai aflau câțiva copii. Pe unul l-am ţinut eu în braţe. 5 au murit şi 6 au fost salvaţi. Nu a fost o intervenţie grea, nu a ars o suprafaţă întinsă. Însă a fost mult fum şi au fost victime. Crunt!”. Prin focuri mai mari a trecut când au ars pieţele Crângaşi şi Reşiţa. „Echipa mea a fost prima acolo. Şi Dragonul Roşu a ars patru zile”. „Încerc să nu mă gândesc foarte mult la incendii, pentru că altfel...” Alte situaţii-limită: „M-am ars când s-a aprins un restaurant pe Iuliu Maniu, m-am curentat de câteva ori”, povesteşte calm. Când a ars un bloc în zona Sfânta Vineri, acoperişul s-a prăbuşit în timp ce Florin era în pod. L-a salvat adrenalina. „Toate simţurile lucrează la autoprotejare”.

În raionul său, Ferentari, căpitanul are parte de excitement şi de scene desprinse din filme. „Un bărbat a dat foc casei fratelui şi ne aştepta ameninţător cu un cuţit într-o mână şi cu toporul în cealaltă, spunând că nu ne lasă să stingem flăcările!”. Pentru că tot a venit vorba de filme, să nu vă închipuiţi că, la apel, servanţii coboară pe bară, precum Bridget Jones. „Nu coborâm pe nicio bară, asta e din filme. Au vrut să implementeze bara într-o subunitate, dar într-o noapte, un ins căscat n-a nimerit-o, a căzut şi şi-a rupt piciorul. Nu ştiu dacă există şi la americani. Colegii belgieni folosesc tunele pentru a ajunge la garaj. Sincer, nu m-aş încumeta la bară”.

Şi pompierii sunt salvaţi! . Într-un service auto l-a întâlnit pe tatăl unuia dintre copiii salvaţi la maternitate. Florin ar fi vrut să afle cum se mai simte cel mic, însă tatăl nici nu l-a salutat. În schimb, noi îi mulțumim.
SURSA : http://www.bewhere.ro

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 10-09-2013 04:57 PM de Covalciuc Bogdan.)
31-03-2012 03:04 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Karin , Coffeeman , pompier_talpas
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,716
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4712
Given 11679 thank(s) in 5305 post(s)

Mesaj: #62
Oameni care salveaza vieti / Eroi de profesie
Ion Brodeală are în grijă garajul pompierilor olteni

[Imagine: 4.jpg]
Ion Brodeală
Lucrează la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Matei Basarab” Olt de peste 20 de ani, având în grijă aproape 50 de autospeciale şi utilaje de intervenţie.

Citat:Era doar un copil când a început să îşi dorească să devină conducător auto. Nu a avut pe nimeni în familie care să aibă această meserie, dar i-au plăcut de mic camioanele, iar de aici până la condus nu a mai fost decât un pas. “Când eram mic mergeam la muncă, la câmp, cu părinţii mei, cu un camion. Îmi era dragă acea maşină, era foarte mare. Astfel au început să mă atragă autovehiculele de acest gen. Apoi, am văzut şi prima autospecială de pompieri. Îmi amintesc că venise în comuna Stoeneşti din Vâlcea, locul unde m-am născut eu, la o intervenţie. Pe toată durata misiunii m-am uitat la maşină, am admirat-o. La scurt timp, la clasa mea a venit un reprezentant al pompierilor care ne-a vorbit despre meseria de militar. Atunci am hotărât ceea ce vreau să fac şi abia aşteptam să cresc ca să devin pompier şi să lucrez pe o autospecială. Cred că aici a fost mâna destinului”, povesteşte Ion Brodeală.

A urmat Şcoala de Maiştri din Slatina, iar din anul 1990 face parte din familia pompierilor olteni. “Am fost repartizat de Centrul Militar Vâlcea să satisfac stagiul militar obligatoriu la pompieri. Pe atunci, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Olt se numea Compania de Pompieri Slatina. Am stat aici un an, după care m-am întors în localitatea natală. Am revenit la scurt timp la pompieri angajat ca militar cu contract, fiind încadrat pe funcţia de conducător auto pe autospeciale. Am fost cel mai fericit că mi-am îndeplinit visul - acela de a lucra pe o autospecială şi de a ajuta oamenii”, mai spune pompierul. Din anul 1990 până în 2001, Brodeală şi-a condus colegii la intervenţii şi chiar a luat parte la acestea.

Pasionat de ciclism

A devenit apoi instructor auto profesionist în cadrul instituţiei, pregătind zeci de militari. Mulţi dintre ei îi sunt acum colegi. În 2001, Ion Brodeală s-a transferat la Inspectoratul “Dealul Spirii” din Bucureşti. După un an a revenit la Slatina, iar de atunci este maistru-şef la garajul auto al unităţii. El întreţine autospecialele şi utilajele de intervenţie ale pompierilor olteni, le repară şi se ocupă de starea tehnică a acestora. “Sunt foarte exigent cu colegii mei pe care îi coordonez, dar în acelaşi timp sunt şi prieten cu ei. Îmi place ca atunci când fac un lucru să îl fac bine, în plus e vorba şi de răspundere, care este foarte mare”, mai spune militarul. Bărbatul este pasionat de ciclism, sport pe care l-a şi practicat un timp. Adoră plimbările cu bicicleta, mai ales când merge la munte. “Îmi place şi fotbalul, ţin cu echipa Craiova. Pescuitul este de asemenea o pasiune penmtru mine, dar nu prea am timp de el”, mărturiseşte pompierul.

Profil

Născut. 13 mai 1970, la Râmnicu Vâlcea
Studii. Şcoala de Maiştri din Slatina
Familie. Căsătorit, are un copil

Ce-i place

Să îmi petrec timpul liber împreună cu familia mea. Îmi place foarte mult să mă plimb, să călătoresc. Ador condusul, mă relaxez când sunt la volan.

Ce nu-i place

Oamenii nesinceri şi cei care nu sunt corecţi. Nu suport să stau degeaba, mă plictisesc foarte tare. Sunt o persoană activă şi îmi place să fac tot timpul câte ceva.

Întrebări şi răspunsuri

Dacă fiul dumneavoastră ar alegea să devină pompier, ce i-aţi spune?

Aş fi foarte mândru de el, l-aş susţine şi l-aş încuraja. Meseria de pompier e foarte frumoasă, dar e şi grea în acelaş timp, presupune foarte multe sacrificii. Dar sunt convins că, dacă ar alege să facă asta, şi fiul meu s-ar dedica acestei meserii la fel de mult ca şi mine.

Aţi regretat vreodată că aţi ales această meserie?

Niciodată. Mi-a plăcut mereu să ajut oamenii şi să conduc. Aici, la pompieri, le-am putut face pe amândouă şi sunt mândru că sunt pompier. Îmi iubesc foarte mult meseria. Nu ştiu, dacă aş fi ales altceva, dacă mi-aş fi făcut treaba cui aceeaşi pasiune şi dăruire.
SURSA : http://www.adevarul.ro

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 10-09-2013 04:26 PM de Covalciuc Bogdan.)
04-05-2012 05:42 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Karin
joohndooe13 Offline
Utilizator nou
*

Mesaje: 9
Alăturat: Feb 2012
Locatie:
Thanks: 0
Given 0 thank(s) in 0 post(s)

Mesaj: #63
RE: Pompierul Marian Fleancu restaurează maşini de epocă in timpul liber
Foarte frumos acest Renault Dauphine.
Felicitari.

Scala 40 gratis
20-05-2012 01:38 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,716
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4712
Given 11679 thank(s) in 5305 post(s)

Mesaj: #64
Col,(r)Gheorghe Labo, colecţionarul istoriei pompierilor
[Imagine: 4.jpg]

Citat:Colonelul în rezervă Gheorghe Labo este unul dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei pompierilor. Fostul şef al ISU Sălaj şi-a prezentat colecţia de insigne şi decoraţii într-o expoziţie la Muzeul Judeţean.
Zălăuan get beget, originar din satul Stâna ce aparţine administrativ de Zalău, Gheorghe Labo a parcurs aproape toate etapele din cariera unui pompier, de la soldat până la colonel, s-a retras din activitate ca şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Porolissum” al judeţului Sălaj. După armată, făcută la „pompieri” în Satu Mare, s-a înscris la Şcoala de Ofiţeri Activi, iar în 1981 devenea locotenent în cadrul „Inspecţiei de Prevenire”. Primul an l-a petrecut departe de casă, tocmai la Drobeta Turnu Severin, iar din 1982 s-a întors în Zalău. Anul trecut, chiar de ziua lui, în 17 martie, a primit ordinul de pensionare, după ce aproape trei ani fusese şef al Inspectoratului.
Istoria pompierilor în medalii şi insigne
Spune că pasiunea pentru lucrurile vechi şi pentru colecţii a apărut încă de timpuriu. În adolescenţă colecţiona timbre, dar cineva i-a furat colecţia şi o vreme a uitat de acest hobby. Prietenia cu colecţionari împătimiţi l-a determinat să înceapă din nou să adune piese vechi. „Prin 1995 am început să-mi formez prima colecţie. Am început cu medalii şi insigne ce ţin de istoria pompierilor. Era ceva mai special, pentru că sunt puţini colecţionari care se ocupă de acest domeniu”, explică Gheorghe Labo.
Dar colecţia fostului pompier s-a îmbogăţit şi cu artefacte care nu ţin neapărat de profesia în care a activat vreme de trei decenii. Monede de diferite epoci, obiecte vechi specifice satului ardelenesc sau artefacte vechi, valoroase, material şi sentimental, pot fi găsite în colecţia lui Gheorghe Labo. „Nu pot să spun care piesă îmi este cea mai dragă. Toate sunt importante pentru mine. Dar am un sentiment special ori de câte ori prezint cuiva un... penar. Respectiva piesă a fost lucrată manual, sculptată în lemn, de un sălăjean deportat în Siberia”, spune colecţionarul zălăuan.
De la pasiune la afacere
Până în luna mai a acestui an colecţia colonelului Labo a stat doar acasă sau în biroul de la sediul Inspectoratului, până la retragerea din activitate. În 14 mai, la solicitarea mai multor prieteni, Gheorghe Labo şi-a prezentat piesele în cadrul unei expoziţii de la Muzeul Judeţean, care a putut fi văzută până zilele trecute. Iar exponatele s-au bucurat de aprecierea publicului, sute de zălăuani fiind prezenţi la vernisaj.
Succesul expoziţiei l-a determinat pe colecţionar să se gândească să facă şi o mică afacere din această pasiune. „Mi-am propus să amenajez o cămăruţă special pentru colecţie. Nu neapărat pentru publicul larg, ci mai ales pentru cunoscători. Iar anumite piese le voi pune şi în vânzare”, adaugă Labo.

Ce-i place?

Fost voleibalist de performanţă şi component al primei echipe zălăuane care a ajuns în Divizia B, în 1974, Gheorghe Labo continuă să rămână un împătimit al sportului: „În fiecare săptămână joc volei cu un grup de prieteni. Încă din adolescenţă am practicat ateltismul, aruncarea discului şi a greutăţii”.

Ce nu-i place?

Nu-i plac indivizii duplicitari, „oameni cu două feţe”, cum îi numeşte el. Din păcate, spune că a avut parte de experienţe neplăcute cu astfel de oameni: „În multe cazuri am cunoscut cu adevărat caracterul unor foşti colaboratori de abia acum, după ce am ieşit la pensie”.

Întrebări şi răspunsuri

Cât de costisitoare este această pasiune?

Colecţionarea de piese vechi poate fi un hobby destul de scump. Cei care deţin piese vechi sunt, de cele mai multe ori, conştienţi de valoarea artefactelor, aşa că şi preţul e pe măsură. Eu nu am investit sume foarte mari pentru că foarte multe piese le-am primit atunci când lucram în sistem.

De unde faceţi rost de piese?

În timpul deplasărilor făcute în interes de serviciu am văzut, adesea, piese care mă interesau. Aşa că pur şi simplu le-am cerut, iar în multe cazuri, cu bunăvoinţa gazdelor le-am şi primit. Sigur, că pe lângă schimburi şi artefacte primite cadou mă duc şi pe la târguri sau mă interesez de ele pe internet.
SURSA : http://www.adevarul.ro

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
24-06-2012 11:18 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: HomefireNews , pompier_talpas , stefanutz
stefanutz Offline
Membru experimentat
***

Mesaje: 111
Alăturat: Dec 2010
Locatie:
Thanks: 96
Given 73 thank(s) in 20 post(s)

Mesaj: #65
RE: Col,(r)Gheorghe Labo, colecţionarul istoriei pompierilor
un OM, in adevaratul sens al cuvantului. Ma pot lauda cu faptul ca am avut placerea si onoarea de a-l avea ca sef, si cred ca pompierii salajeni ma vor aproba cand spun ca, de departe, a fost cel mai capabil IS, ca sa nu vorbim si de latura umana. e normal, cursul vietii, dupa niste ani de cariera a venit momentul pensionarii, dar prin pensionarea domniei-sale ISU Sj a pierdut mult. respectele mele, d-le colonel.

Nu m-am nascut sofer, nu vreau sa mor sofer. vreau sa mor pensionar.
13-07-2012 07:54 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
HomefireNews Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 5,528
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 4910
Given 3125 thank(s) in 1869 post(s)

Mesaj: #66
Oameni care salveaza vieti / Eroi de profesie
Moldovan Alin Dorin, comandantul Detasamentului de Pompieri Fãgãras

[Imagine: 697int.jpg]

Dorin Alin Moldovan, comandantul Subunitãtii de Pompieri Fãgãras, sustine într-un interviu acordat ziarului ,,Monitorul de Fãgãras, cã meseria de pompier este frumoasã si aduce satisfactii
Pe lîngã Armatã si Politie, Pompierii fac parte din institutiile de elitã traditionale ale românilor. Sînt luptãtorii cu focul care la nevoie au pus mîna si pe armã cînd a fost vorba de independenta tãrii noastre. Sacrificiul unitãtii de pompieri din Dealul Spirii în timpul Revolutiei de la 1848 este doar un episod din istoria pompierilor români. În ciuda salariilor mici, acesti profesionisti îsi fac datoria fatã de oameni cu aceeasi abnegatie. Subunitatea de Pompieri din Fãgãras nu face exceptie de la aceastã traditie.
Înfiintatã în anul 1978 a fost permanent în slujba locuitorilor din Tara Fãgãrasului si nu numai. Pompierii fãgãrãseni vorbesc cu modestie despre realizãrile lor tinînd cont de faptul cã aceastã meserie implicã riscuri foarte mari. Moldovan Alin Dorin, comandantul Subunitãtii de Pompieri Fãgãras, a rãspuns întrebãrilor reporterului ziarului ,,Monitorul de Fãgãras" dezvãluind si implicatiile directe ale acestei profesii.


Citat:Reporter: Ce v-a îndemnat sã alegeti aceastã profesie?

Dorin Moldovan: Sincer vã spun cã în primul rînd m-au atras probele pentru examene care au constat în matematicã si fizicã, în al doilea rînd mi-a plãcut sã fiu în slujba cetãtenilor, sã ajut oamenii. Totodatã este si un loc stabil de muncã.

R: Cît este de periculoasã aceastã meserie?

D.M.: Este foarte periculoasã dar dacã îti îndeplinesti atributiile conform regulamentelor este frumoasã si aduce multe satisfactii. La noi foarte importantã este munca în echipã pentru cã depindem unul de celãlalt. Dacã îti faci bine treaba atunci nu-ti pui colegii în pericol. Sincronizarea într-o interventie este foarte importantã.Tocmai de aceea nu am avut accidente pentru cã bãietii nostri acordã maximul de seriozitate în ceea ce priveste orele de pregãtire fizicã. Avem sase ore de pregãtire dintre care douã de educatie fizicã ce include fortã, alergare si mobilitate. Uneori îi pregãtesc si eu personal.

Subofiterii sînt si paramedici

R: Care au fost cele mai dure actiuni care v-au rãmas în minte?

D.M.: Nu vã pot spune una anume pentru cã au fost foarte numeroase si majoritatea au lãsat în sufletul meu urmãri adînci mai ales cînd a fost vorba de copii descarcerati sau înecati. Doar la 60 din aceste actiuni am participat personal si cele mai multe au fost dure pentru cã am avut oameni descarcerati, înecati precum si numeroase incendii. Avem în dotare o masinã SMURD, bine dotatã, cu care intervenim la descarcerãri sau accidente si putem astfel acorda în acelasi timp si primul ajutor. Echipajul face parte direct din cadrul unitãtii. Toti subofiterii nostri din cadrul unitãtii au definitivat cursul de paramedic.

R: Ce ne puteti spune despre recenta misiune din Golul Alpin de la Sebes care a durat mai bine de o sãptãmînã?

D.M.: Înainte de toate vreau sã vã spun cã focul s-a produs din cauza unor ciobani inconstienti care au fost identificati în cele din urmã de cãtre jandarmii montani si si-au recunoscut fapta. Au ars în acest incendiu circa 3-4 ha de pãdure de pini si molizi si 10-12 ha de vegetatie alpinã precum si snepeni. Celelalte institutii abilitate continuã cercetãrile fatã de acesti ciobani. Noi ne-am fãcut treaba noastrã. În ceea ce priveste greutatea actiunii vã pot spune cã am participat personal si am simtit în mod direct conditiile vitrege: lipsa de apã si somnul sub aer liber. Am fãcut niste bariere naturale pentru ca focul sã nu se extindã la pãdurea de brazi. Acestea au constat în benzi late de 5 m si santuri adînci de 40-50 cm. A fost foarte greu.

R: Cît de greu se stabilesc cauzele unui incendiu?

D.M.: Cu experienta pe care o avem se stabilesc usor dacã respecti anumite criterii.

R: Care ar fi aceste criterii?

D.M.: În primul rînd locul initierii accidentului apoi caracteristicile constructive ale zonei în care se produce accidentul, conditiile atmosfere, identificarea cauzelor: naturale sau persoane fizice. Martorii sînt foarte importanti precum si luarea în calcul a directiilor de propagare.

R: Cîti oameni aveti în subordine?

O sutã de pompieri

D.M.: La Fãgãras sînt peste o sutã de profesionisti, iar în ceea ce priveste subunitatea de la Victoria acolo este o conducere proprie.

R: Ce este mai simplu dintre a fi un subordonat avînd un sef sau comandant de unitate?

D.M.: Nu este simplu nici sã fii subordonat si nici sef de unitate dar am remarcat de-a lungul carierei cã eu, în calitatea de comandant, rãspund în mod direct de desfãsurarea tuturor activitãtilor, tehnica de interventii, antrenamente si conducerea interventiilor. Fatã de alte profesii aici greutatea unei misiuni cade direct pe umerii comandantului pentru cã el este principalul coordonator care trebuie sã gãseascã solutiile pentru ca aceasta sã se desfãsoare cu succes.

R: Aveti probleme în ceea ce priveste dotarea?

D.M.: Dotãrile sînt corespunzãtoare si de aceea ne îndeplinim în bune conditii misiunile încredintate.

R: În ce actiuni mai atipice ati fost implicati?

D.M.: În afarã de persoane înecate în rîul Olt sau în lacurile din jur am avut si interventii de salvare a unor animale precum vaci cãzute în Olt, animale cãzute în canale de irigatie chiar si cîini cãzuti în cripte, pe sub morminte.

Un sibian, sef la Fãgãras
Moldovan Dorin Alin s-a nãscut la data de 4.04 1973 în localitatea Cisnãdie de lîngã Sibiu. Este absolvent al Academiei de Politie ,,Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de Pompieri. Este cãsãtorit si are doi copii. Este pasionat de sport, în timpul interviului îsi arunca din cînd privirea asupra rezultatelor olimpicilor români aflati la Londra pe ecranul unui televizor deschis în birou. Dorin Moldovan este ofiter din anul 1995 si comandant al unitãtii de Pompieri din Fãgãras din anul 2005. ,,Toatã experienta în ceea ce priveste munca de pompier am acumulat-o în aceastã unitate“a spus comandantul Moldovan.
SURSA : http://www.monitorfg.ro

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 10-09-2013 02:52 PM de Covalciuc Bogdan.)
08-08-2012 08:25 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Karin , maf150
maf150 Offline
Moderator
*******

Mesaje: 2,848
Alăturat: Apr 2011
Locatie:
Thanks: 2254
Given 1200 thank(s) in 576 post(s)

Mesaj: #67
Oameni care salveaza vieti / Eroi de profesie
Pompierul Luis Ioan Michiduta

Michiduta de Iasi: Dracul sfant care salveaza vieti

[Imagine: Luis_Ioan_Michiduta.jpg]
Citat:
• Credinta populara spune ca acolo unde se intampla o nenorocire, este o mana necurata si ca Michiduta, dracul din focul Iadului, si-a bagat coada • Ca o ironie a sortii, pe Michiduta de Iasi, cunoscut de multi cu numele de Michi, il intalnim tot in mijlocul flacarilor, la cele mai mari nenorociri, insa nu ca sa atate focul si nicidecum ca sa-si bage coada, ci furtunul cu apa pentru a-l stinge si a salva vieti

Michiduta de Iasi are 32 de ani si este pompier, meserie pastrata in familie din tata in fiu. Ca sa-i echilibreze simbolistica numelui, tatal acestuia i-a dat si un nume de sfant, astfel, pompierul iesean a devenit dracul sfant care salveaza oamenii din mijlocul flacarilor: pompierul Luis Ioan Michiduta. Cum a ajuns Michiduta sa se lupte cu flacarile, ne povesteste chiar el. "Tatal meu a fost pompier, mai bine de 30 de ani, drept pentru care eu stiam de mic cu ce se mananca aceasta meserie. Intr-un fel tatal meu voia sa ii calc pe urme, dar pe de alta parte, cunoscand riscurile meseriei, avea o anumita retinere ca orice tata care vrea sa isi stie fiul in siguranta. Eu voiam oricum sa urmez o scoala militara, insa nu eram hotarat daca sa inclin spre politie, jandarmerie sau pompieri. Cand aveam 17 ani, tatal meu a murit si toata lumea imi spunea ca eu am devenit stalpul familiei, motiv pentru care am decis sa aleg o cale care sa-mi asigure un serviciu stabil. Ca sa-mi onorez tatal, m-am decis sa ii calc pe urme si asa am intrat in lupta cu flacarile", a povestit pompierul cu nume de drac.

Numele i s-a potrivit ca o manusa in copilarie

Etimologia cuvantului "michiduta" este cunoscuta de majoritatea romanilor. Inspaimantati de faptul ca atunci cand i se rosteste numele necuratului, acesta isi face simtita prezenta, diavolul a fost "alintat" Michiduta in limbajul popular, un nume hazliu care sa mai taie din spaima credinciosilor. Numele popular al dracului a ajuns astfel sa fie folosit de multi dintre romani ca o porecla ghidusa pentru a descrie un copil mai neastamparat. Pentru pompierul Ioan Michiduta, numele i s-a potrivit ca o manusa in copilarie. "Pe la vreo 20 de ani eram chiar foarte curios de originile acestui nume si am aflat ca de fapt a fost o porecla care a fost transformata si preluata ca nume de familie din partea tatalui. Vechimea numelui este de peste 200 de ani, cel putin pe acolo s-au intrerupt caile cercetarii mele. Culmea e ca, in copilarie, aveam o energie debordanta, pana si noaptea dadeam din picioare, plus ca eram si mai inchis la ten, mai slabut, eram, cum mai spune lumea pe la tara, un «drac de copil», iar numele parea caracteristic. Multi credeau si inca mai cred ca e o porecla", a spus pompierul.

Copil fiind, ca orice tanc cu nume mai ciudat, acesta a avut de suferit de pe urma glumelor si rasetelor starnite in randul celor de seama lui. Inclusiv preotii se fereau sa-i pronunte numele de familie. "Cand eram mic, ca orice copil ce are un nume mai diferit, eram oarecum frustrat pentru ca ceilalti radeau si eram dornic sa imi schimb numele cand voi creste. Chiar si la orele de religie, eram singurul copil din clasa caruia preotul ii spunea dupa numele mic si nu dupa numele de familie", a spus ieseanul care se considera un om religios, contrar numelui pe care il poarta. Cu trecerea anilor, acesta a observat ca mentalitatea adolescentina schimba reactiile la 180 de grade, atunci cand vine vorba de un nume diavolesc, atragand admiratie in randul tinerilor. Treptat, Ioan a renuntat la ideea de a-si schimba numele de familie, insa nu pentru ca adolescentii considerau ca "Michiduta" este un nume "cool", ci pentru ca a invatat din familie ca nu numele face omul. "Dupa ce am mai crescut, tatal meu mi-a spus ca trebuie sa fiu constient de faptul ca e un nume deosebit si, mai mult decat atat, nu numele face omul. Undeva pe la 15 ani, mi-am dat seama ca nu am motive sa-mi schimb numele. Mergand prin oras cu tatal meu, am realizat ca in ciuda semnificatiei este un nume foarte respectat. Intr-adevar, era si usor de retinut, dar mi s-a demonstrat faptul ca ceea ce conteaza e ceea ce faci, nu ce nume porti. Insa sunt convins ca la mijloc este o ironie a sortii faptul ca avand un asemenea nume am ajuns pompier", a povestit Ioan Michiduta.

Michiduta a salvat o biserica

In cei peste 10 ani de activitate, Michiduta a fost la peste o mie de interventii, printre care numeroase incendii. Prima interventie a fost o casa in flacari de la un scurtcircuit electric de unde pompierul cu nume de drac a reusit sa salveze un batran a carui viata era amenintata de limbile de foc. De-a lungul anilor, a salvat sute de persoane din diferite situatii de urgenta. Chiar si la cei 32 de ani, numele lui inca mai trezeste zambete, glume sau teama. "Acum cativa ani am fost la un incendiu la o biserica din municipiu, iar dupa interventie colegii glumeau si subliniau ironia situatiei spunand ca a venit dracul sa stinga flacarile la biserica. Altadata a trebuit sa intervenim pentru scoaterea unei batrane cazute intr-o fantana. In mod normal intram in put ca sa scoatem persoana la suprafata, insa fantana avand diametrul foarte mic, i-am dat indicatii batranicii cum sa faca pentru a o putea scoate de acolo si nu a mai trebuit sa intru dupa ea. La finalul interventiei, colegii imi spuneau razand: «Ai vazut mai, Michi? Batranica a iesit singura la suprafata cand a auzit ca vine Michiduta dupa ea». De multe ori oamenii zambesc cand imi aud numele, altii incearca sa se abtina cat pot sa nu rada si mai sunt unii care se feresc sa dea mana cu mine. Inclusiv de Inviere, in urma cu ceva ani, cand a trebuit sa asigur masurile de protectie la o manastire, cand m-am intalnit cu staretul, acesta a intins mana pentru a se prezenta, moment in care am intins si eu mana si cand mi-am spus numele si-a retras-o imediat, uitandu-se mirat in jurul meu dupa camere de luat vederi. A crezut ca e o farsa la camera ascunsa. Am scos legitimatia, dar tot i-a luat ceva timp sa se convinga de faptul ca acesta e numele meu si ca eu de fapt am venit sa imi fac treaba de pompier intr-o recunoastere preliminara", a completat Ioan Luis Michiduta.

O meserie riscanta

Michiduta are doua fete, una de 9 si cealalta de 5 anisori. Cea mica, mai "baietoasa" dupa cum spune Ioan, este hotarata sa se faca pompier militar, "asa... cum e tata", drept pentru care deseori defileaza cu sapca de pompier prin casa, in pas cadentat cum ii sta bine unui om cu uniforma militara. Desi onorat de intentiile fiicei sale, ca orice tata grijuliu, Ioan Michiduta nu isi doreste ca fiica lui sa intre in breasla pompierilor tocmai din cauza riscurilor pe care le presupune aceasta activitate.
"La un incendiu in Belcesti, proprietarul a sarit la mine cu cutitul. La o alta interventie eram chemati la incendiu de furaje cand de fapt sub capitele in flacari erau ascunse mai multe butelii furate despre care persoana nu ne-a spus temandu-se ca o sa fie amendat. E foarte riscanta meseria, dar in acelasi timp, acel «multumesc» pe care il primesti si faptul ca tu contribui la salvarea unor vieti, iti ofera o satisfactie enorma. Nu imi pare rau ca am ales aceasta cale. Daca ar fi sa o iau de la capat, sub forma de gluma as spune ca m-as face politist doar ca sa-i trag pe dreapta si sa-i amendez pe toti cei care nu se feresc cu masinile din fata autospecialelor de pompieri care se deplaseaza la situatii de urgenta. Vorbim de viata unor oameni drept pentru care conteaza fiecare minut", a spus plutonierul major Michiduta, comandat echipaj Detasamentul 2 si ajutor sef garda interventie in cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Iasi.

SURSA:http://www.bzi.ro/michiduta-de-iasi-drac...eti-309382
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 10-09-2013 02:48 PM de Covalciuc Bogdan.)
23-08-2012 02:54 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: pompier_talpas , Coffeeman , Covalciuc Bogdan , claudiu_clo , Nisipgeorge
maf150 Offline
Moderator
*******

Mesaje: 2,848
Alăturat: Apr 2011
Locatie:
Thanks: 2254
Given 1200 thank(s) in 576 post(s)

Mesaj: #68
Oameni care salveaza vieti / Eroi de profesie
Andrei Bălan

[Imagine: familia_smurd_cluj_e_coordonata_de_cel_mai_tanar.jpg]
Citat:„Familia” SMURD Cluj e coordonată de cel mai tânăr paramedic
Fiecare intervenție de prim-ajutor este contratimp. De rapiditatea și priceperea lor depinde viața celor aflați în situații limită. Pe lângă greutățile acestei meserii, paramedicii SMURD din Cluj au de trecut zilnic un hop în plus în misiunea lor: sistemul pavilionar al clinicilor din cel mai renumit centru medical din afara capitalei.

Andrei Bălan este maramureșean, iar de patru ani se află la Cluj-Napoca. A luat primul concursul pentru intrare în SMURD, din anul II de facultate. Acum sunt zile când e de gardă și câte 24 de ore, iar în același timp reușește să fie printre cei mai buni studenți de la Medicină. Totodată este cel mai tânăr paramedic care coordonează o echipă de 80 de paramedici voluntari SMURD. A câștigat, alături de un echipaj SMURD Cluj, locul I la un concurs de asistență medicală din Germania.

„Suntem ca o mare familie la SMURD. Noi ne facem curățenie, noi ne schimbăm așternuturile, noi ne punem masa și așa mai departe”, descrie Andrei Bălan tot ce înseamnă SMURD Cluj.

Când și cum ți-ai dat seama că asta e ceea ce vrei să faci?
Încă din școala generală și apoi în liceu eram pasionat de acordarea primului ajutor. Am fost voluntar câțiva ani la Crucea Roșie Română. Cam de atunci am realizat că îmi doresc să ajut, cum pot, la salvarea vieților omenești.

Cum a fost prima experiență, când ai îmbrăcat prima dată uniforma SMURD?
Prima experință a fost una de neuitat. Eram foarte emoționat, îmi făceam griji să nu fac vreo prostie. Am intervenit, împreună cu echipajul, la un accident foarte grav cu mai multe victime. Acel accident mi-l amintesc perfect și astăzi. Atunci am știut că pentru a salva viața unui om trebuie să ai, pe lângă îndemănarea necesară manevrelor de urgență, și vastul pachet de cunoștiințe care să-ți permită să intervii în astfel de situații.

Care a fost cea mai dificilă intervenție la care ai participat?
Cea mai dificilă intervenție a fost aceea când am fost solicitați să intervenim pentru o fată de 18 ani care s-a aruncat de la etajul 8. Aceea intervenție a fost dificilă din toate punctele de vedere: medical, fizic dar și psihic.

Ce presupune munca unui paramedic alături de pompieri?
Munca unui paramedic presupune cunoașterea ambulanței până la cel mai mic detaliu: practic trebuie să știm de unde putem lua orice este pus în ambulanțele noastre de Terapie Intensivă Mobilă. De asemenea, trebuie să avem cunoștiințe din medicina de urgență, cunoștiințe pe care le dobândim cu ajutorul medicilor, asistenților și paramedicilor din cadrul UPU-SMURD. Totodată, suntem ca o mare familie la SMURD, noi ne facem curățenie, noi ne schimbăm așternuturile, noi ne punem masa și așa mai departe.

Cât de solicitantă e munca ta, pentru că ești încă la facultatea, mai ai timp și pentru alte pasiuni?
Depinde de perioade. În sesiune nu prea mai am timp. În rest, apuc să merg din când în când la tenis, sau la înot, iar de ieșit în oraș, când am timp, nu îmi refuz prietenii.

Povestește-ne o intervenție la care a fost nevoie de improvizații pentru a duce la capăt misiunea de prim-ajutor?
De departe, cele mai multe improvizații le facem atunci când transportăm pacienți. Suntem solicitați să intervenim la oameni în casă, în grădini, să salvăm oameni căzuți în șanțuri sau în fântâni. Vă dați seama că este nevoie de multă improvizație ca să reușești să intervii în astfel de condiții. Totodată și transporând pacienții prin spitalele sistemului pavilionar din Cluj-Napoca este o adevărată provocare!

Care sunt cele mai grele decizii pe care le-ai luat în situații limită?
Cele mai grele decizii pe care le iau în timpul gărzilor sunt acelea de a distribui sarcini colegilor mei paramedici. Trebuie să mă gândesc foarte bine înainte pentru a fi cât mai rapizi și mai eficienți.

Care sunt atuu-urile prin care echipa SMURD Cluj a fost pe primul loc la competitia de prim-ajutor din Germania?
Cred că cel mai important atuu pe care l-am avut a fost pasiunea cu care ne facem meseria. Odată ce faci un lucru pentru că-ți face plăcere și nu pentru că ești obligat vor veni și satisfacțiile.

Cât de greu e să păstrezi limita între profesie și viață personală?
Sunt câteva cazuri pe care le țin minte și probabil nu le voi uita repede. Câteodată este foarte greu dar dacă ești conștient de încercările care apar în decursul vieții și că de multe ori nu avem ce face în privința lor, reușești să treci peste toate cazurile dificile.

Ce e cel mai greu în a coordona echipa, cum lucrezi cu voluntarii?
Cel mai greu în a coordona o echipă este să încerci să îi mulțumești pe toți. Fiind aproximativ 80 de paramedici voluntari activi, vă dați seama că mentalitățile sunt foarte diferite printre colegi. Și interesul în ultimii ani a crescut foarte mult. La ultima recrutarea de anul acesta s-au înscris 505 studenți ca voluntari.

Cum e ritmul de intervenție pe timp de vară și când e cea mai grea perioadă?
Numărul de intervenții diferă foarte mult de la an la an. De obicei în timpul verii avem mai multe accidente rutiere deoarece este și sezonul motocicletelor. În ceea ce privește victimele caniculei, cele mai multe sunt persoanele vârstnice care nu înțeleg că la o anumită vârstă este mai bine să te ferești decât să fii tratat. Cele mai grele condiții de intervenții sunt însă cele din timpul iernii din cauza frigului, zăpezii și a gheții. Trebuie să fim atenți la fiecare pas pe care îl facem.

Cum reușește un paramedic să salveze vieți, uneori riscându-și propria viață, în fața unor accidente grave?
O calitate pe care trebuie să o aibă fiecare paramedic este acea de a fi altruist. Așa putem face față multor provocări. Totodată SMURD-ul funcționează printr-o strânsă colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, colegii de la pompieri fiind îngerii noștri păzitori. Ei sunt acei oameni care fac tot posibilul ca noi să intervenim în condiții de siguranță.

Ce-ți dorești cel mai mult pe plan profesional? Vrei să rămâi în țară?
În viitorul apropiat îmi doresc să termin cu bine facultatea și să îmi iau la examenul de rezidențiat o specialitate pe care să o pot face cu plăcere și satisfacție cel puțin 10-15 ani. Să plec din țară este o opțiune la care pe zi ce trece mă gândesc tot mai serios.

SURSA:http://citynews.ro/interviu/familia-smur...dic-218746
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 10-09-2013 02:40 PM de Covalciuc Bogdan.)
02-09-2012 04:59 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Covalciuc Bogdan , mihai_cj , pompier_talpas , chrisfire02 , eugen , billy the kid
HomefireNews Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 5,528
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 4910
Given 3125 thank(s) in 1869 post(s)

Mesaj: #69
Plt. Cristian Maliţa si plt. adj. Lascău Florinel - Născuti să fie salvatori
Un sexagenar trăieşte graţie a doi pompieri care l-au salvat deşi nu erau de serviciu. Plt. Cristian Maliţa, de la Staţia de Pompieri Aleşd şi colegul lui, plt. adj. Lascău Florinel, se aflau în 26 august la ştrandul din Aleşd, în afara programului lor de la arme.

[Imagine: 10pompierii_600x450.jpg]

Citat:Maliţa se afla la ştrand unde lucra în timpul liber ca şi salvamar, iar Lascău se relaxa cu familia în ziua lui liberă. În jurul orei 15:15, un tânăr aflat într-un bazin a sesizat că un bărbat respiră foarte greu şi alunecă sub apă. După câteva momente, tânărul a văzut că bărbatul nu mai iese din apă şi a început să strige după ajutor. Cei doi pompieri au sărit imediat în ajutor. De fapt, bărbatul de 62 de ani suferise un infarct şi din acest motiv nu a mai ieşit din apă.
L-au salvat

Maliţa a început să efectueze masajul cardiac iar plutonier adjutant Lascău – respiraţia artificială. Cei doi au rugat cetăţenii din jur să cheme ajutor prin 112. Sosit la faţa locului, echipajul de prim ajutor calificat a preluat manevra de resuscitare dar împreună cu plt. Maliţa, care a continuat masajul cardiac, până când bărbatul şi-a revenit.

Echipajul de paramedici a preluat apoi victima şi a transportat-o până la un punct de întâlnire, de unde pacientul a fost îngrijit de echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD Oradea şi dus la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean.

Gestul celor doi este mai mult decât o ştire de presă: e o viaţă pentru sexagenar, un sentiment de mulţumire pentru cei doi pompieri şi un exemplu de dăruire pentru noi, toţi ceilalţi, tot mai rar întâlnit în zilele noastre.
SURSa : http://www.bihon.ro

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
06-09-2012 01:04 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: pompier_talpas , maf150 , Karin
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,716
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4712
Given 11679 thank(s) in 5305 post(s)

Mesaj: #70
Oameni care salveaza vieti / Eroi de profesie
EROU DE PROFESIE: Dumitru Voica salvează vieţi de şase ani în echipa SMURD Olt

[Imagine: image.jpg]

Citat:Dumitru Voica este unul dintre membrii ce compun cele două echipaje SMURD din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Matei Basarab” Olt. Mai exact, el este membru al echipajului de descarcerare, cea de-a doua echipă fiind specializată strict pe acordarea primului ajutor. Misiunea lui Dumitru Voica: extragerea victimelor prizoniere în autoturisme şi nu numai, în urma producerii unor accidente.

Nea Mitică, cum este cunoscut mai des Dumitru Voica de către colegii de serviciu, dar nu numai, are doar 37 de ani. Are doi fetiţe la care ţine ca la ochii din cap şi, pentru ele, ar fi în stare să-şi dea şi viaţa. De fapt, dacă aceste cuvinte reprezintă pentru cei mai mulţi dintre noi doar o expresie foarte uzitată, pentru nea Mitică înseamnă munca lui de zi cu zi. Practic, el îşi pune în fiecare zi viaţa în pericol pentru a-i salva pe alţii, necunoscuţi ce au avut ghinionul de a fi victime ale unui accident nenorocit pe o şosea uitată de lume sau pe un drum pe care zilnic circulă mii de autovehicule.

Dumitru Voica nici nu mai ştie la câte intervenţii a participat. Este printre primii oameni din judeţ care a intrat de la începuturile SMURD într-un astfel de echipaj. A intrat în echipa salvatorilor de la SMURD în anul 2006, la 11 ani după ce se angajase ca pompier la ISU Olt. De ce a ales o activitate atât de intensă şi solicitantă precum cea de la SMURD şi nu s-a mulţumit cu statutul de pompier?

„Din fire eu sunt o persoană care nu prea obişnuieşte să stea locului. Îmi place mereu să fac câte ceva, să meşteresc la ceva. Apariţia SMURD în judeţ mi s-a părut o ocazie de a trece la o nouă etapă din viaţa mea, ceva plin de neprevăzut. Aveam deja în spate nişte ani buni ca şi pompier (şef Gardă Intervenţie şi Stingere Incendii, n.a.), astfel că trecerea nu a fost una chiar atât de grea cum am crezut iniţial”, spune nea Mitică.

„Cel mai greu mi-a fost la prima mea intervenţie...”

Programul de muncă al unui membru de echipaj SMURD-Descarcerare este 24h cu 72. Dumitru Voica este, acum, datorită experienţei acumulate, comandantul echipajului SMURD-Descarcerare şi, ca şi cum nu ar fi fost suficient, face şi pe şoferul trupei. Oamenii au încredere în el. Seriozitatea la locul de muncă, dar şi în afara acesteia, l-au adus unde este acum. Dar drumul până aici nu a fost unul uşor.

„Cel mai greu mi-a fost la prima mea intervenţie la Descarcerare, în anul 2006. Îmi amintesc că era tot prin octombrie sau noiembrie, oricum – era o ceaţă densă. Noi am fost chemaţi la un accident, atât ni s-a spus. Locul semnalat al accidentului era Lunca Corbului, undeva la graniţa dintre Olt şi Argeş. Când am ajuns acolo am găsit un autoturism marca Peugeot care se răsturnase de câteva ori şi, apoi, se proptise într-un copac, dar într-un mod care ne-a solicitat foarte mult. Era o poziţie foarte grea: maşina era rezemată de un copac de pe marginea drumului, iar şoferul era în capătul îndepărtat de la pământ, fiind prins în centura de siguranţă. A fost o intervenţie dificilă, ne era teamă să nu explodeze maşina. Până la urmă, am tăiat o portieră şi am reuşit să îl scoatem în siguranţă pe şofer, dar emoţii au fost. Ne-au ajutat şi colegii de la Argeş. Atunci mi-a fost cel mai greu. Apoi, totul nu mi s-a mai părut atât de greu”, îşi aminteşte Dumitru Voica.

„Aici trebuie să mergi până la capăt indiferent ce ar fi”

Dar munca într-un echipaj de descarcerare la SMURD nu înseamnă doar accidente nefericite şi oameni răniţi. Nu de puţine ori, unele intervenţii îi amuză şi reuşesc să smulgă zâmbete de pe feţele salvatorilor îmbrpcaţi în roşu. Nea Mitică îşi aminteşte că astfel de cazuri nu sunt deloc atât de rarisime pe cât se poate crede.

„Lumea nu ştie, dar sunt destul de numeroase situaţiile în care suntem solicitaţi să intervenim în cazuri relativ banale. Un astfel de exemplu îmi amintesc că am avut într-un bloc din Slatina, unde a trebuit să spargem o uşă la etajul şapte al unui turn pentru că de la geam ieşea un fum gros. Toată lumea a crezut că este un incendiu. După ce am spart uşa şi am intrat, am constatat că era vorba doar despre o oală cu mâncare lăsată pe aragaz. La puţin timp a venit şi proprietarul care tocmai coborâse să ia ceva de la un magazin din apropiere. Când a văzut că i-am spart uşa ne-a luat la întrebări că cine ne-a dat nouă voie să intrăm la el în casă, cine o să-i plătească lui uşa etc. Cum să reacţionezi în astfel de cazuri ??”, se întreabă, retoric, Dumitru Voica.

Nea Mitică este mândru de meseria lui. Nu ar schimba-o cu nimic. Ştie că face ceea ce i-a fost hărăzit să facă. Ce calităţi trebuie să ai ca să devii membru al unui echipaj SMURD? „Păi, în primul rând, din câte mi-am dat eu seama, îţi trebuie seriozitate. Şi curaj. Nu poţi să te duci la un accident şi să spui: <. Nu merge aşa. Aici trebuie să mergi până la capăt indiferent ce ar fi. Este ceea ce fac, este ceea ce facem cu toţii, noi – cei care lucrăm în astfel de echipe de intervenţie, indiferent că ni se spune pompieri sau ambulanţieri”, mai spune, modest, nea Mitică.
SURSA : http://www.adevarul.ro


[Imagine: image.jpg]

[Imagine: 8_jpgdfasf_F.jpg]

[Imagine: FBGSDGBD.jpg]

[Imagine: fdfgdasf.jpg]

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 10-09-2013 01:50 PM de Covalciuc Bogdan.)
13-10-2012 09:10 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: pompier_talpas , vionora
Postează răspuns 


Săritură forum:




Bine ai venit, Vizitator!
Trebuie să vă înregistraţi înainte să postaţi aici.


  

Parolă
  





Ultimele subiecte
Respect !.....și suntem ...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
Astăzi 03:38 PM
» Mesaje: 169
» Vizualizări: 299940
S.V.S.U. Sacalaz / jud.Ti...
Ultimul mesaj a fost postat de: raoul
Ieri 07:52 PM
» Mesaje: 3
» Vizualizări: 2524
Sfântul Ierarh Iosif cel...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
15-09-2019 06:46 AM
» Mesaje: 15
» Vizualizări: 17436
Pompieri români cazuți ...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
14-09-2019 06:40 PM
» Mesaje: 14
» Vizualizări: 24191
Legea nr. 80/1995-Statutu...
Ultimul mesaj a fost postat de: Pompier02
14-09-2019 06:17 PM
» Mesaje: 77
» Vizualizări: 124168
Scafandri pompieri
Ultimul mesaj a fost postat de: Parvu Florin
13-09-2019 12:20 PM
» Mesaje: 65
» Vizualizări: 57385
Autospeciale pentru stins...
Ultimul mesaj a fost postat de: raoul
12-09-2019 03:16 PM
» Mesaje: 427
» Vizualizări: 398251
Asociaţia Sportivă a Po...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
11-09-2019 06:16 AM
» Mesaje: 399
» Vizualizări: 383799
MANUALUL POMPIERULUI
Ultimul mesaj a fost postat de: raoul
10-09-2019 08:46 PM
» Mesaje: 12
» Vizualizări: 23975
"Feuerwehr Deutschland"
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
10-09-2019 06:17 PM
» Mesaje: 18
» Vizualizări: 15186

Sustinem
semperfidelis.ro
agendapompierului.ro