Acest forum foloseste cookies
Acest site foloseste cookies pentru a personaliza continutul si publicitatea, pentru a analiza traficul si pentru a oferi optiuni social media. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.

pompieri


Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 6 voturi - 5 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Oameni care salvează vieţi / Eroi de profesie
Autor Mesaj
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,623
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #191
RE: Oameni care salvează vieţi / Eroi de profesie
Plutonier major Albu Florin - salvator în timpul liber!

[Imagine: 13346180_1192903720774625_8702800467808178568_o.jpg]

[Imagine: 13256025_1192903727441291_3132717090882418095_n.jpg]

Citat:Aflat în timpul liber în Timișoara, la intersecția dintre strada Mareșal Alexandru Averescu și calea Martirilor, în data de 23.05.2016, în jurul orei 18.15, plutonier major Albu Florin a observat un grup de persoane și un bătrân așezat în poziție laterală. Fiind paramedic SMURD, colegul nostru s-a deplasat lângă persoană, a verificat respirația, pulsul și întrucât nu le avea, a început manevrele de resuscitare cardio pulmonară. După două minute, pulsul bătrânului a revenit și a început să respire, însă au fost continuate manevrele salvatoare de viață până la sosirea ambulanței SAJ. După aproximativ 5 minute a fost predat, cu puls, serviciului județean de ambulanță.
În data de 01.06.2016 subofițerul s-a deplasat la spital pentru a se interesa de starea persoanei. Aceasta este în stare stabilă, urmând a fi externată în zilele ce urmează.
Pentru profesionalismul şi modul exemplar în care a acționat, plutonierul major Albu Florin a fost felicitat de conducerea ISU Timiș, fiind demn de mulțumiri în fața întregului personal al unității.
SURSA : https://www.facebook.com/ISU-TIMIS

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
02-06-2016 05:19 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: maf150 , Doru , Karin
{myadvertisements[zone_3]}
Homefire News Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 7,103
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 7731
Given 7005 thank(s) in 3427 post(s)

Mesaj: #192
RE: Oameni care salvează vieţi / Eroi de profesie
Col .Dorin Oltean - „Îngerul copiilor“ trăieşte la Târgu-Mureş: „Am simţit mânuţa copilului care aştepta parcă de o veşnicie să fie salvat“

[Imagine: ef02de371bf1a2af52b7114cae7fdc5e_w800_h600.jpg]

Citat:Un costum de protecţie, căştile, haine îmbâcsite de fum, mâinile aspre şi faţa transpirată. Un apel de urgenţă şi o misiune de la care nu ai de unde să ştii daca te vei mai întoarce în viaţă. Poţi cunoaşte Raiul, dacă misiunea reuşeşte, dar şi Infernul atunci când un camarad moare în faţa ta sau când nu poţi să-i ajuţi pe cei care au nevoie. Deşi tu faci tot ceea ce este omeneşte posibil.Te stingi puţin câte putin, dar mergi mai departe... Povestea noastră este despre ceea ce înseamnă să fii pompier, despre nopţi nedormite, gânduri care te bântuie după fiecare misiune, dar şi despre bucurii fără margini... Despre salvarea lui Andrei de la Sinteşti, din anul 2007, dar si despre operaţiunea de la Maternitatea Giuleşti, din 2010, am vorbit cu cel care a fost protagonistul principal al acelor zile de nebunie şi disperare. Comandantul Dorin Oltean, supranumit ,,Îngerul copiilor,, (n.r- dumnealui nu-i place să i se spună aşa, deoarece consideră că şi-a facut datoria şi atât ), actualmente şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Mureş (ISU Mures).

„Andrei, te vom salva!“, „Trebuie să vorbim neîncetat cu el, trebuie să-l ţinem treaz!“, „Andrei, fii tare!“.Vocea comandantului Dorin Oltean răsuna- printre lacrimile şi disperarea părinţilor- în curtea casei din Sinteşti-Ilfov. Era prin anul 2007.O ţară întreagă a vibrat atunci când Andrei, un copil în vârstă de un an şi jumătate a fost scos la suprafaţă dintr-un puţ adânc de 10 metri. Au fost peste şase ore de coşmar. Ore în care inima oricărui om din această ţară a bătut ceas de ceas, minut de minut şi secundă de secundă alături de inima lui Andrei. Tensiune, lacrimi, disperare. „Oare l-o salva?“, „O să-l mai vedem crescând?“, „Ce nenorocire!“ spuneau, şuşotind, oamenii adunaţi. Live-urile jurnaliştilor se transmiteau aproape fără încetare. Multe întrebări, puţine răspunsuri...


Când l-am revăzut, iată, după aproape nouă ani, pe comandantul Dorin Oltean- acum inspector-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Mureş - am revăzut instant acel episod. Mi-am amintit- căci la ambele am fost şi eu prezentă în calitate de jurnalist- şi de incendiul de la Maternitatea Giuleşti (2010), operaţiunea de salvare fiind condusă tot de comandantul Oltean. Atunci, a fost prima data - ne povesteşte interlocutorul nostru, cand s-a lucrat în sistem total integrat. Tot atunci, tinând cont de complexitatea situaţiei, deşi încă nu era conceput s-a lucrat ca şi cum ar fi existat un Plan Roşu de Intervenţie. Amintindu-ne şi povestind despre situatiile cu pricina, mi-au apărut în minte frânturi din timpul salvării bebeluşilor. Toată nebunia, ţipetele mămicilor, ale rudelor disperate să ştie ce s-a întâmplat cu micuţii lor, prinşi înăuntru. Am revăzut parcă întreaga desfăşurare de forţe şi pe aceşti oameni, cu căşti şi costume de protecţie, salvatori anonimi, care încercau din răsputeri să salveze, şi purtau în mâini o pălmuţa de om în care bătea încă viaţa.

Misiunile care i-au marcat viaţa comandantului Oltean

Privindu-l aşezat pe scaunul din biroul său, am derulat în minte anii şi, preţ de câteva momente l-am avut în faţă pe acel Dorin Oltean pe care îl întâlneam la intervenţii. Calm, dar prompt. Sigur pe deciziile luate. Scurt la vorbă, dar pus pe fapte. Autoritar în misiuni, dar mereu alături de oamenii pe care îi coordona. Mirosind a fum, cu faţa transpirată şi cu hainele murdare după intervenţii. Avându-l faţă în faţă pe cel pe care l-am admirat atunci pentru felul în care a decis să ia hotărârile - cu un calm, dar în acelaşi timp cu o hotărâre de neclintit- am derulat, alături de comandantul Oltean firul evenimentelor care i-au marcat într-un fel viaţa. Deşi au trecut anii, Dorin Oltean şi-a păstrat acea calmitate, dar în acelaşi timp vorba spusă clar. Răspicat. Profesionist. Vorba aceea care nu lasă loc de dus-intors.

În 2011, a venit la conducerea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Mureş


În 2011, când a venit în fruntea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Mureş, a schimbat puţin macazul. A lăsat, în urmă, perioada nebună- când indiferent de oră sau zi trecea realmente, la propriu, prin foc, alături de echipa sa. Între 2005-2011 a fost comandantul Grupului Special de Salvatori, perioadă despre care spune că a avut cele mai multe satisfacţii.

[Imagine: 3f2a0b10268257a141ae2de896f0c5b1_w800_h600.jpg]

„Am avut privilegiul şi sansa să îmi desfăşor activitatea într-un colectiv de oameni extraordinari. Aici pot să spun că, cele mai multe satisfacţii le-am avut în perioada în care am fost comandantul Grupului Special de Salvatori, între 2005-2011când împreună cu acea echipă de profesionişti extraordinară am avut foarte, foarte multe interventii. Nu puţine au fost reuşitele cu salvări de vieţi. Sunt onorat şi mândru că fac parte din tagma acestor oameni deosebiţi care sunt colegii mei şi anume pompierii, pompierii militari şi sunt convins ca şi în continuare vom face ceea ce depinde de noi să salvam vieţi“, îşi începe povestea comnadantul Oltean.

Meseria de pompier, RAIUL, DAR ŞI INFERNUL

Dăm timpul înapoi şi revenim la ceea ce înseamnă meseria de pompier, acea meserie care i-a adus cele mai multe satisfacţii interlocutorului meu. Prin ea a cunoscut Raiul- atunci când orice misiune se termina cu un final fericit, dar şi Infernul, ori de câte ori ceva nu decurgea conforma planului. Atunci când nu reuşea să salveze o viaţă sau pierdea un camarad. „Munca de pompier este o muncă nobilă. Este o muncă venită în sprijinul cetăţeanului. Noi, ca pompieri salvatori, suntem nişte oameni care trăim de pe urma dumneavoastră, din banii cetăţenilor. Trebuie să oferim servicii de calitate. Sigur că de fiecare dată când ne deplasăm la o intervenţie ne dorim cu tot dinadinsul să facem tot ce depinde de noi pentru a salva vieţi omeneşti, pentru a salva bunurile materiale ale persoanelor“.

Îl întreb care este cheia sucesului în meseria aceasta. Îmi răspunde prompt, fără să mai stea vreo secundă pe gânduri. „De fapt, cheia succesului stă în echipă, în munca în echipă. Un angrenaj funcţionează foarte bine dacă fiecare îşi face treaba“, mărturiseşte franc comandantul Oltean. Îl rog să-mi explice cum funcţionează tot acest mecanism: din momentul în care s-a primit apelul de urgenţă până la sosirea la locul intervenţiei.

„Din momentul în care s-a primit apelul până la sosirea la locul intervenţiei noi putem să intrăm in posesia unor informaţii prin intermediul dispeceratului pentru a avea o imagine de ansamblu asupra a ceea ce găsim la locul intervenţiei. Sigur că în mintea noastră apar tot felul de variante, dar o dată ajunşi la locul intervenţiei, după executatrea recunoaşterii, intrând în posesia informaţiilor de la locul intervenţiei se iau anumite hotărâri. Rezultatul acţiunii depinde de decizia luată.Trebuie să fii foarte calm, să iei în calcul toate elementele, toate riscurile. Eşti singurul om care trebuie să ia cea mai bună deciziei care ulterior poate fi contestată sau pusă la îndoială de 10, 20 sau 30 de specialişti care au la îndemână ore, zile, săptămâni, luni pentru a lua la disecat această decizie.

Şi, mă bucur că deciziile pe care le am luat se pare ca au fost niste decizii înţelepte, hotărâri care au avut ca rezultat salvarea unor vieţi“, povesteşte calm comnadantul Oltean. Îmi repetă şi mă roagă să nu vorbesc prea mult despre el. Spune clar că, în meseria asta, fără echipă, nu se poate nimic. Nu există nimic. Mai spune, cu înţelepciunea omului care a văzut şi cunoaşte multe, că aici, orgoliile nu îşi au sub nicio formă locul. Comandantul Oltean a trăit cât alţi oameni în zece vieţi. A avut parte de bucurii nemărginite atunci când totul era pus la adăpost, iar oamenii şi bunurile lor salvate.

Nicio intervenţie nu este perfectă, nicio intervenţie nu este identică cu una avută anterior

Anii de experienţă şi multele operaţiuni la care a participat l-au făcut însă să guste şi din cupa amară a unor interventii mai puţin reuşite. Cu ochii profesionistului care găseşte mereu resurse de a se ridica, recunoaşte că a învăţat să vadă mereu, atât din cele bune, cât şi din cele rele, partea plină a paharului. ,„Nicio interventie nu este perfectă, nicio intervenţie nu este identică cu una avută anterior. Fiecare intervenţie are particularităţile ei. Sigur că, după fiecare intervenţie mai deosebita se face o evaluare a acesteia, evaluare în care trebuie spuse aspectele pozitive, dar şi unele probleme care au fost identificare în timpul intervenţiei. Pe baza acestor analize trebuie să învăţăm ca pe viitor să încercăm să înlăturam acele nereguli constatate la intervenţie. Nu cred că este bine să ne plafonăm şi trebuie să evoluam“.

Mărturiseşte că îi lipsesc foarte mult intervenţiile de la Bucureşti. La cele mai importante participa personal. Îi lipseşte acea adrenalină care-l făcea să-şi dorească să facă mai mult pentru oameni. Deciziile luate la cald, sub presiune maximă, atunci când toata lumea aşteaptă să fii salvatorul absolut. Să-ţi asumi hotărâri, să reuşesti când nimeni nu mai crede că se poate. Să-ţi mobilizezi oamenii şi să afişezi optimismul atunci când nici macar tu nu mai crezi. Dar, asta nu trebuie să se vada niciodată. Batalia ar fi din start pierdută. Comandantul Oltean nu regreta însă, nicio clipă, hotărârea luată de a veni la conducerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţa Mureş. S-a intors, practic, acasă, cu cei 23 de ani de experienţă acumulaţi. S-a intors acolo de unde a plecat spre aventura vieţii lui...

În cautarea timpului pierdut... din nou acasa...

La Bucureşti, ne spune comandantul Oltean, media intervenţiilor pe o zi de 24 de ore era undeva de 180. ,,Deşi judeţul Mureş este pe locul al doilea după Inspectoratul de Urgenţă Bucureşti-Ilfov, având în vedere că, în anul 2015 am avut 18.747 de intervenţii, îmi lipseşte Bucureştiul, îmi lipsesc intervenţiile de acolo, dar decizia pe care am luat-o a fost o decizie înţeleaptă. Consider că a venit timpul ca să dau şi eu comunităţii din acest judeţ, să dau Cezarului ce-i al Cezarului. M-am născut în acest judeţ, am fost iniţiat pentru această muncă, făcând stagiul militar la pompieri, în această unitate, şi consider că a venit timpul, ca toata experienţa acumulată timp de 23 de ani în Bucureşti să o aduc şi ca o mulţumire pentru comunitatea care m-a redat. Să încerc să fac tot ce depinde de mine pentru a salva cât mai multe vieţi oamenesti şi bunurile acestora“, povesteşte interlocutorul nostru.

Comandantul Oltean, naş pentru băiatul căruia i-a redat viaţa

Ne intoarcem la băieţelul pe care l-a salvat acum nouă ani. Pe Andrei. Cel căruia i-a dăruit a doua viaţă. Dintr-o dată se emoţionează. Ochii aţintiţi în calculator, acolo unde derulează, arătându-mi câteva fotografii din timpul intervenţiei de la Sinteşti, îi tradeaza emoţia puternică. „Sunt şi situaţii în care sufleteşte suntem legaţi de victimele pe care le-am salvat. Un exemplu în acest sens ar fi Andrei de la Sinteşti cu care am rămas în relaţii foarte bune, pentru care am ramas un naş, pentru care ori de câte ori am posibilitatea să ne revedem este un moment de bucurie. Sunt sigur că şi colegii mei gândesc la fel: este important să salvezi persoanele şi nu neaparat să ne facem o imagine“.

În acelaşi timp recunoaste că, oricât de puternic ai fi, eşti om. Un om cu zile şi nopţi nedormite în care gândurile de după fiecare misiune te năvălesc şi îţi invadează mintea. Ore de tăcere în care te apasă gândul dacă ai procedat sau nu corect. Dacă puteai să faci mai mult pentru cineva. Dacă ai greşit cu ceva. Dar, oricât de greu ar fi, gândurile se ascund acolo într-o cămăruţă, când îţi sună telefonul, iar colegii te anunţă că eşti chemat la o altă misiune. Să ştii că, acolo, undeva cineva are nevoie de tine.

Nu suntem perfecţi, suntem oameni şi suferim şi noi

„Suntem oameni şi noi, avem şi noi sentimente. Nu suntem perfecţi, nu suntem nişte maşini şi suferim şi noi alături de cetăţeni, ori de câte ori, sub ochii noştri se stinge o persoană. Suferim si noi, ori de cate ori, nu ajungem la timp şi sunt zile, nopţi nedormite în care îţi trec prin minte tot felul de situaţii, tot felul de ipoteze, tot felul de idei. Te gândeşti şi îţi pui tot felul de intrebaăi: oare nu se putea face mai mult? Oare nu se putea anunţa mai repede? Oare pe timpul deplasării participanţii la trafic nu puteau să fie mai indulgenţi cu noi“, povesteşte calm comandantul Oltean.

Despre sistemul intervenţiilor Situaţiilor de Urgenţă- ţinând cont şi de episodul tragediei de Colectiv, atunci când pompierii au fost şi lăudaţi, dar şi criticaţi- interlocutorul nostru mărturiseşte: ,„nu este perfect, dar este important să realizam că este un un sistem integrat, un sistem care ne permite să intervenim într-un timp relativ scurt la capacitate mare“. Spune însă că cea mai mare mulţumire este încrederea oamenilor de care pompierii se bucură. „Este gura noastră de oxigen“, susţine, vizibil emoţionat, comandantul Dorin Oltean.
Maternitatea Giuleşti, infernul în care au murit şase bebeluşi

Povestea tristă de la Maternitatea Giuleşti a început în seara zilei de 16 august 2010

Povestea tristă de la Maternitatea Giuleşti a început în seara zilei de 16 august 2010, când un incendiu a cuprins salonul de Terapie Intensivă nou-născuţi din cadrul Secţiei de Neonatologie a spitalului. Atunci au fost duşi la Spitalul "Grigore Alexandrescu" opt bebeluşi din secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă a Maternităţii Giuleşti, trei dintre aceştia decedând în zilele următoare, din cauza complicaţiilor. Alţi trei bebeluşi au murit chiar în incendiu. Două perechi de gemeni - doi băieţei şi un băieţel şi o fetiţă - şi o altă fetiţă au fost salvaţi de medicii de la Spitalul "Grigore Alexandrescu“. În acea zi fatală, o instalaţie electrică improvizată a luat foc la Maternitatea Giuleşti. Dorin Oltean era la acea vreme comandantul Grupului Special de Salvatori- I.S.U. “Dealul Spirii” Bucureşti.

„La sosirea la locul intervenţiei maternitatea arăta precum un câmp de luptă. Am luat măsuri de întrerupere a energiei electrice, a gazelor naturale, în paralel cu măsurile de căutare şi salvare. Cu ajutorul colegilor de la intervenţie s-a reuşit scoaterea nou-născuţilor prematuri din salonul de terapie intensivă, aceştia fiind predaţi personalului medical, iar la etajul unu s-a improvizat un punct medical avansat, unde s-a început resuscitarea nou-născuţilor care intraseră în stop“, mărturiseşte comandantul Oltean, retrăind parcă acele momente sufocante.


Ne explică faptul că, din cauza temperaturilor ridicate, precum şi a fumului dens, vizibilitatea era foarte redusă. „Nici lanternele nu se puteau vedea la o distanţă de 10-15 cm, ceea ce a făcut ca identificarea acelor incubatoare să se facă pe pipăite. Pentru ca nou-născuţii să nu fie scăpaţi din mână, în condiţiile în care greutatea lor era de un kilogram şi jumătate, colegii şi-au dat jos mănuşile”.Pe toată durata operaţiunii s-a lucrat în regim total integrat. Mai exact, pompierii, echipajele SMURD, cât şi echipaje de pe Ambulanţă împreună cu colegii de la Poliţia Rutieră au fost într-o continuă colaborare. Toate echipajele care se deplasau la şi de la locul incendiului au fost însoţite de antemergători.

Sinteşti, locul în care Andrei s-a născut a doua oară

O altă misiune care l-a marcat profesional, dar care i-a bucurat cel mai mult sufletul a fost cea de la Sinteşti, din 2007, atunci cand Andrei, un copil de un an şi jumătate a căzut într-un puţ de 24 de cm, adânc de 10 metri. „Momentul în care am simţit mânuţa copilului care aştepta parcă de o veşnicie o mână care să-i salveze viaţa cred că este unul dintre cele mai importante momente din viaţa mea. Operaţiunea a durat şase ore. După şase ore de muncă am reuşit să ies parcă din măruntaiele pământului cu un copil în braţe, lucru pe care nici cei mai optimişti colegi nu l-ar fi crezut. Copilul plângea, de vorbit nu prea vorbea, dar era conştient. După scoaterea lui din puţ, la predarea în ambulanţă, acesta nu mai vroia să mă lase, din braţe.”

[Imagine: 523fe17c6aab3f213028cbc476db49d4_w646_h404.jpg]

Ca să îl ţină în viaţă şi să ajungă la el a fost nevoie de oxigen, de defrişarea mai multor copaci, de două excavatoare, dar şi de munca pompierilor, alpiniştilor, scafandrilor, a jandarmilor, dar şi a altor forţe de intervenţie.

„În anul 2007, într-o seară de vară, în jurul orei 21.00 am fost anunţat de dispecerat că în comuna Sinteşti, un copil de un an jumate a căzut într-un puţ. Întrucât cu o seară înainte în aceeaşi comună o persoană de sex feminin de 54 de ani a fost salvată de către mine şi colegii din cadrul Detaşamentului Special am crezut la început că este o glumă. M-am echipat însă şi am început deplasarea spre Sinteşti. În drumul spre locul intervenţiei, am comunicat colegilor ca să ia măsuri pentru asigurarea alimentării cu oxigen a băiatului. Şi tot pe drum, am solicitat primarului un excavator tocmai pentru a nu pierde timp odată ajunşi acolo. La sosirea la locul intervenţiei am constatat că un copil de un an şi jumătate era căzut într-un puţ cu diametrul de 24 de cm, la o adâncime de aproximativ 10 metri”, povesteşte inspectorul şef.

[Imagine: 4affa785a119b126ac6518cf164b1f93_w646_h404.jpg]

Primul pas: pompierii s-au asigurat că micuţul are oxigen pentru a putea respira. Asigurarea oxigenului s-a făcut cu un dispozitiv- SADAC- o altă problemă reprezentând-o faptul că furtunul cu oxigen trebuia sa ajungă la maxim 30-40 de cm de capul copilului pentru a nu intra in hipotermie. Apoi au fost nevoiţi să defrişeze copaci şi să înlăture un gard, pentru a putea săpa groapa adâncă de 10 metri.

„Până la sosirea utilajului împreună cu colegii s-au luat măsuri de săpare a unei gropi paralele cu puţul respectiv. În paralel, am solicitat un al doilea excavator mai performant. Cu primul excavator am reuşit să ajungem la aproximativ 4 metri şi jumătate. Cu cel de-al doilea excavator am reuşit să ajungem la o adâncime de aproximativ 6 metri şi jumătate. În acel moment am luat decizia de a executa o rampă de aproximativ 2 metri, ceea ce a permis excavatorului să mai coboare şi să sape până la aproximativ 8 metri şi 50 de cm. Groapa avea deja un diametru de aproximativ 5-6 metri. De la această adâncime pământul începea să se surpe, ceea ce m-a determinat ca să iau decizia, ca în continuare săparea să se facă manual cu lopeţile, cazmalele, de către colegii mei. Când am ajuns la adâncimea de 9 metri s-a făcut o fereastră cu ajutorul unui piolet din dotarea alpiniştilor, fereastră făcută în tubul puţului, reuşind astfel să ajung la copil”, explică Dorin Oltean.

Pompierul, salvatorul anonim din spatele costumului de protectie

Vorbim şi despre faptul că, indiferent de complexitatea misiunii, pompierii rămân, de cele mai multe ori, nişte anonimi. Comandantul Oltean spune că aşa şi trebuie să fie, deoarece, susţine domnia-sa, nici el şi nici oamenii săi nu au facut niciodată ceva pentru imaginea lor. „În general salvatorii sunt nişte anonimi şi asa trebuie să rămână. Noi nu facem acest lucru pentru imagine, noi facem acest lucru pentru că asta e meseria noastră. Sunt sute, mii de oameni care au fost salvaţi de colegi de-ai mei şi care nu şi-au cunoscut niciodată salvatorii, eroii aceia anonimi din spatele acelor costume de protecţie şi acelor căşti. Oameni pe care s-ar putea să nu-i cunoşti niciodată...“.

[Imagine: f6e67c9244b6b3c601fd216efd716408_w620_h600.jpg]

Povestea lui Dorin Oltean merge mai departe...Undeva acolo, fie ca vorbim de Mureş sau Bucureşti, există un strigăt de ajutor care are nevoie de oameni precum Dorin Oltean şi echipa lui. Există un mulţumesc sau un „vă datorez viaţa“ pe care aceşti salvatori anonimi le merită cu prisosinţă. Există un Andrei care s-a născut a doua oară... Undeva, la Sinteşti, în 2007... Există mâna salvatoare a unui pompier care ţine delicat un bebeluş... Povestea continuă...
SURSA : http://miscareaderezistenta.ro/

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
27-07-2016 06:41 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: SPGFire , maf150 , Karin , Pompier leneș
{myadvertisements[zone_3]}
Homefire News Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 7,103
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 7731
Given 7005 thank(s) in 3427 post(s)

Mesaj: #193
RE: Oameni care salvează vieţi / Eroi de profesie
Salvatorii de lângă noi

[Imagine: Salvatorii_de_langa_noi_2.jpg]

Citat:Duminică, 18 septembrie a.c., în timpul meciului ACS Poli Timișoara – Steaua, desfășurat pe stadionul "Dan Păltinișanu" unui bărbat aflat în tribune i s-a făcut rău și a căzut jos.

În ajutorul său au sărit 3 bărbați aflați și ei în tribune. Cei trei erau pompieri paramedici. Fără să ezite, au hotărât să acționeze și au transportat persoana pe marginea terenului, unde au făcut rapid o evaluare primară. În urma evaluării primare s-a constatat faptul că persoana, bărbat în vârstă de 65 de ani, a suferit un stop cardio-respirator, cei trei paramedici începând imediat executarea manevrelor de resuscitare, reușind în primă fază, după aproximativ 3 minute, stabilizarea victimei.
Manevrele de resuscitare au fost reluate, după ce victima a intrat din nou în stop cardio-respirator, acestea fiind executate până la sosirea unui echipaj SMURD care a preluat victima pentru a fi transportată la cea mai apropiată unitate de primire urgențe. Din nefericire, pacientul a decedat în noaptea de duminică spre luni în urma unui infarct.
Cei trei bărbați care au intervenit pentru resuscitarea persoanei sunt paramedici în cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență „BANAT” al județului Timiș și „SEMENIC” al județului Caraș-Severin.
Este vorba despre plutonier major BĂLAN MIHAI DAN, din cadrul Detașamentului de Pompieri Lugoj, plutonier major OPREA VASILE ADRIAN, din cadrul Secției de Pompieri Oravița și plutonier major BONA PETRU CLAUDIU, din cadrul Detașamentului de Pompieri Caransebeș.
Ei sunt dovada vie că pompierul/paramedicul este în slujba semenilor 24 de ore din 24. Că indiferentt dacă poartă sau nu uniformă, pompierul este gata să intervină pentru salvarea unei vieți. Respect pentru curajul și operativitatea de care au dat dovadă! Audacia et devotio!
SURSA : http://agendapompierului.ro

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
22-09-2016 06:07 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Pompier leneș
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,623
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #194
RE: Oameni care salvează vieţi / Eroi de profesie
Marius și Răzvan Mihonesc, pompierii hunedoreni salvatori de vieți

[Imagine: premiantii_794x513.jpg]

Citat:Cei doi fraţi pompieri au reuşit salvarea, cu mâinile goale, a doi bărbaţi care au fost victimele unui grav accident de circulaţie pe DN 58A, în judeţul Caraş – Severin, în cursul lunii iulie.

Pentru următoarea ediție a campaniei „Premianții fără premii” vă propunem să ne întâlnim cu doi oameni de toată isprava. Sunt doi pompieri, Marius și Răzvan Mihonesc, doi frați care au reușit să fie declarați pompierii anului 2016.

Premierile anului 2016 în Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Iancu de Hunedoara” al judeţului Hunedoara au stat sub semnul solidarităţii, iar trofeul Pompierul anului 2016 nu putea face excepţie de la această regulă. Această distincţie s-a împărţit frăţeşte între doi fraţi, Marius şi Răzvan Mihonesc care sunt şi camarazi de arme în cadrul Detaşamentului de pompieri Hunedoara.

Cei doi fraţi pompieri au reuşit salvarea, cu mâinile goale, a doi bărbaţi care au fost victimele unui grav accident de circulaţie pe DN 58A, în judeţul Caraş – Severin, în cursul lunii iulie. Fraţii Mihonesc se aflau în timpul liber când au fost martorii accidentului rutier, în care a fost implicat un autoturism izbit violent de peretele unei case, în urma căruia 2 victime au fost grav rănite. Cei doi subofiţeri au reuşit extragerea de urgenţă din maşină a celor 2 răniţi, dintre care unul se afla în stop cardiorespirator. Celălalt bărbat, încarcerat, aflat la volan, pe lângă multiple traumatisme, avea picioarele fracturate şi prinse sub blocul pedalier. Prin aplicarea, aproximativ o jumătate de oră, a compresiilor toracice fraţii Mihonesc au menţinut în viaţă victima, care sângera abundent, până la sosirea echipajului SAJ. Fraţii Mihonesc îşi amintesc că au repornit de 5 sau 6 ori inima bărbatului.
Atât Marius cât şi Răzvan au făcut parte din echipaje de stingere a incendiilor, descarcerare şi prim ajutor participând, împreună, la nenumărate intervenţii dificile. Pentru exemplul său de dăruire, pentru devotamentul în slijba apărării vieților și bunurilor aparținând oamenilor din jurul lor vă propunem să ne întâlnim cu acești oameni sufletiști și să le sunem că le mulțumim pentru ceea ce ne oferă, un model de umanitate.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 1 octombrie 2016, ora 11.00, în centrul Devei, în Piața Victoriei.
SURSa : http://hunedoaralibera.ro/

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
27-09-2016 06:49 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: maf150 , Pompier leneș
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,623
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #195
RE: Oameni care salvează vieţi / Eroi de profesie
Super-eroii Sătmarului! TREI sătmăreni care au salvat VIEȚI

[Imagine: super_eroii_Satmarului_777x437.jpg]

Citat:Județul Satu Mare are super-eroi. La propriu. Este vorba despre oameni care prin pregătirea și dăruirea lor au reușit ca în acest an să salveze viețile unor sătmăreni. Este vorba despre asistenta Jakab Csilla – de la Serviciul Județean de Ambulanță, pompierul militar Olimpiu Moș – de la Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Satu Mare, respectiv medicul Bogdan Duțu – de la Spitalul Județean Satu Mare.

Pompierul militar Olimpiu Moș

[Imagine: olimpiu_mos12.jpg]

Olimpiu Moș a reușit să salveze viața unui sătmărean, care a fost prins sub pământ, după ce s-au surpat pereții unui canal pe care îl săpa. Totul s-a întâmplat în data 15.09.2016, în localitatea Oar. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Someş” al judeţului Satu Mare a fost informat despre faptul că în localitatea Oar, un bărbat, în varstă de 56 de ani, a rămas blocat până la nivelul bazinului într-un şanţ adânc de aproximativ patru metri.

Aflându-se în incapacitatea de a se autoevacua, colegii bărbatului au solicitat intervenţia pompierilor militari. Un echipaj de descarcerare, şi două echipaje SMURD din cadrul Detaşamentului de Pompieri Satu Mare s-au deplasat de urgenţă la locul indicat.

Misiunea de extragere a victimei de sub dărâmături a fost deosebit de dificilă deoarece exista riscul ca pereţii şanţului, deşi consolidaţi temporar de pompieri, să se surpe, punând în pericol şi viaţa salvatorilor. Plutonierul major Moş Olimpiu, după mai mult de trei ore de săpături în jurul victimei, asigurarea pereţilor şi administrare de oxigen prin mască, a reuşit, ajutat desigur de către echipajele de interventie, să iasă la suprafaţă cu victima.

Medicul Bogdan Duțu

[Imagine: medic_bogdan_dutu.jpg]

La Spitalul Județean Satu Mare au fost puse în practică PRIMA angioplastie, procedură nechirurgicală care este folosită pentru a deschide arterele coronare blocate prin introducerea unei teci de plastic. Primele patru proceduri – toate de succes – au fost făcute în premieră – la începutul lunii iulie la Satu Mare de către o echipă de medici condusă de Bogdan Duțu.

Dr. Bogdan Duțu a spus că aparatura de la Satu Mare este de ultimă generație, fapt care înseamnă o șansă în plus la viață pentru sătmăreni!

”Până acum pacienții trebuiau să meargă la servicii din alte orașe pentru astfel de proceduri, unde existau dotări speciale, și anume un angiograf. Care este un aparat extrem de scump, care a costat în jur de 600.000 de euro și a fost adus – la solicitarea Spitalului – printr-un proiect național. Totuși, nu era de ajuns doar de o dotare logistică, ci era nevoie și de medici pregătiți care să pună în practică și să ducă la capăt asemenea proceduri”, a spus Bogdan Duțu.

Asistenta medicală Jakab Csilla

[Imagine: screenshot_340.png]

Jakab Csilla – angajată pe postul de asistentă medicală la Serviciului Județean de Ambulanță (SJA) Satu Mare – a fost premiată în cadrul celei de-a VI-a ediție a Premiilor „Mozes Karoly”, decernare care s-a desfășurat în 18 mai la Oradea. Și asta pentru rezultatele excepționale obținute în câmpul muncii. Jakab Csilla a primit premiul chiar de la secretarul de stat dr. Raed Arafat.

”Premiul asistentei medicale sătmărence Jakab Csilla onorează întreg personalul serviciului de ambulanță și reprezintă o recunoaștere a activității și a eforturilor comune în slujba oamenilor”, a spus conducerea Serviciului Județean de Ambulanță Satu Mare.

Recompensare din partea societății și a mediului de afaceri

Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înființare, conducerea firmei Lebăda și redacția PresaSM.ro anunță că îi va recompensa pe acești super-eroi pe măsură, în cadrul unui eveniment care va avea loc în curând.

”Noi vrem să ne revanșăm față de sătmăreni pentru că au fost partenerii noștri în ultimii 25 de ani. Și cum putem să face mai bine acest lucru dacă nu prin recompensarea acestor oameni deosebiți, care au demonstrat că prin profesionalism și dăruire lucrurile se pot schimba în bine”, a spus directorul de marketing al Lebăda, Cristian Pașca.
SURSA : http://presasm.ro/

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
11-10-2016 06:53 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: maf150 , Pompier leneș
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,623
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #196
RE: Oameni care salvează vieţi / Eroi de profesie
S-a retras un ”gigant” al Aradului! A salvat zeci de mii de vieți, dar a stat mereu în umbră

[Imagine: screenshot_358.png]

Citat:De trei decenii este mereu la dispoziția noastră. La orice oră, că e din zi, sau e din noapte, un simplu apel la 112 (n.m. în trecut 981) îl scoatea mereu confortul său și, în loc de o cafea cu prietenii, sau un somn bun, prefera să fie prezent acolo unde arde, unde arde la propriu, pentru a salva viețile sau bunurile oamenilor, din Arad dar și din localitățile din județ.

Asta și-a dorit să facă mereu. Am putea spune că s-a născut pentru asta și, deși nu a fost prezent în lumina reflectoarelor, deși nu l-am văzut pe scene ținând discursuri, fiind foarte rar prezentat, sau cel mult fotografiat prin anumite articole din presa locală, acest om este un gigant al Aradului. El nu s-a lăudat niciodată cu nimic. Nu s-a considerat niciodată deasupra celorlalți, deși asta a făcut mereu: a stat și a vegheat la siguranța vieții și a bunurilor noastre.

Este Iustin Marșieu, colonelul Iustin Marșieu care a pus capăt unei cariere de 30 de ani de pompier. Un pompier excepțional. Se trage dintr-o familie mare a acestui oraș, bunicul său – tot Iustin Marșieu – fiind primul prefect al Aradului sub administrație românească, după Marea Unire de la 1918. Cei doi poartă exact același nume, iar acest lucru l-a făcut – probabil – pe pompierul Iustin Marșieu să se simtă obligat să participe activ la siguranța acestei urbe.

Am avut ocazia să îl cunosc, avându-l ca „superior” timp de opt luni, când îmi satisfăceam stagiul militar. Era un militar pur sânge. Nu te mângâia pe cap, nu îți șoptea cuvinte frumoase și nu vorbea doar de dragul de a vorbi. Avea o duritate, o severitate, specifică marilor comandanți. Disciplina era cuvântul său de ordine, iar la el ordinele nu putea fi încălcate. A fost mereu în alertă, mereu operativ, mereu pregătit pentru orice intervenție. Dar a fost un profesionist sută la sută.

[Imagine: marsieu_5_700x450.jpg]
FOTO: Fotografia datează din 21 februarie 1997, odată cu liberarea unui contingent de pompieri militari. Pe atunci maior, Iustin Marșieu este cel din mijlocul imaginii, singurul îmbrăcat în haine militare

Epitetul din titlu, „gigant”, poate părea exagerat, pompos, hiperbolic. Pentru astfel de oameni, pentru cei care ne salvează viețile sau agonisirile de o viață, niciun epitet nu poate fi exagerat, niciun atribut nu poate fi de ajuns pentru a ne arăta respectul.

S-a născut în 19 noiembrie 1961 și a urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Pompieri de la București în perioada 1983-1986. Actualmente, acolo funcționează Academia de Poliție.

Timp de 30 de ani a urmat meseria pe care și-a ales-o, iar timp de 23 de ani a fost comandantul subunității de pompieri de la Arad, cea mai mare din județ. A participat la peste 2500 de intervenții în cariera sa, unele dintre ele extrem de dificile, și a instruit peste 3.000 de pompieri militari, sau, mai apoi, după demilitarizare, pompieri profesioniști.

După trei decenii de activitate, colonelul Iustin Marșieu trece în rezervă. El pleacă dintr-o instituție pe care a servit-o 30 de ani, dar rămâne mereu pregătit să se întoarcă, să intervină, să mai salveze o viață, un bun. Mâine va fi prezent, în uniforma de care a fost și este atât de mândru, la predarea Drapelului de luptă pentru pompierii de la ISU Arad. Pentru mulți dintre cei care vor fi prezenți, Iustin Marșieu va trece probabil neobservat. Asta nu schimbă nimic… Mereu a fost așa.

Iustin Marșieu este un gigant al Aradului, este omul care a salvat zeci de mii de vieți sau de bunuri, dar a stat mereu în umbră, așa cum cel mai probabil se va întâmpla și mâine în fața Primăriei din Arad în cadrul ceremoniei.

Se spune cea mai frumoasă recompensă în meseria de pompier este atunci când un om îi spune după intervenție un simplu: mulțumesc!

Mulțumim domnule colonel Iustin Marșieu!
Lucian Dănilă, 14 octombrie 2016
SURSA : http://specialarad.ro/

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
17-10-2016 05:54 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: maf150 , JJAACCKK
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,623
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #197
RE: Oameni care salvează vieţi / Eroi de profesie
Supereroii Sătmarului, RECOMPENSAȚI de sătmăreni! Lebăda și PresaSM.ro le-au RĂSPLĂTIT curajul și dăruirea

[Imagine: supereroii_Satmarului_777x437.jpg]

Citat:Județul Satu Mare are proprii supereroi! Este vorba despre persoane angrenate în servicii de urgență care salvează vieți ori de câte ori au ocazia. Firma sătmăreană Lebăda și cotidianul online PresaSM.ro au ascultat voința sătmărenilor și au decis să îi recompenseze pe acești oameni excepționali.

Este vorba despre asistentul medical al Serviciului Județean de Ambulanță Satu Mare, Jakab Csilla, despre pompierul militar din cadrul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Satu Mare, Olimpiu Moș, respectiv despre medicul Bogdan Duțu, medic specialist în cadrul Spitalului Județean Satu Mare.

Articolul ”Super-eroii Sătmarului! TREI sătmăreni care au salvat VIEȚI în județul Satu Mare”, publicat de PresaSM.ro și susținut de Lebăda, a adunat pe Facebook circa 2.000 de like-uri din partea sătmărenilor, un val de simpatie fără precedent în județul Satu Mare.

Un alt motiv pentru care Lebăda și PresaSM.ro au ascultat dorința sătmărenilor și i-a recompensat pe cei trei supereroi cu diplome de recunoștință și vouchere de cumpărături, asigurate de Lebăda. Intrați în posesia voucherelor, aceștia au declarat că le vor dona instituțiilor în care activează, pentru a acoperi unele lipsuri. Un gest de mare ALTRUISM!

Supereroul Jakab Csilla

[Imagine: screenshot_391.png]

Jakab Csilla – angajată pe postul de asistentă medicală la Serviciul Județean de Ambulanță (SJA) Satu Mare – a fost premiată, în mai 2016, pentru rezultatele excepționale obținute în câmpul muncii chiar de către secretarul de stat dr. Raed Arafat.

Jakab Csilla este de o modestie rară, declarând că tot ce așteaptă de la pacienți este un simplu ”mulțumesc”, pe care îl primește de fiecare dată.

”Munca aceasta presupune, în primul rând, o loialitate față de oamenii pe care îi ajuți zi de zi. Să le vorbești frumos, să dai tot ce poți, atât profesional cât și ca om. Cea mai bună răsplată din partea oamenilor este un singur cuvânt, care spune totul: mulțumesc! Mai mult nici nu ne putem aștepta din partea lor. Este cea mai mare satisfacție pentru noi”, a spus Jakab Csilla.

Jakab Csilla mai spune că toți colegii săi sunt supereroi, pentru dăruirea de care dau dovadă în fiecare zi.

”Toți colegii mei fac același lucru zi de zi, doar că întâmplare a făcut ca acum eu să fiu premiată, eu am fost nominalizată. Poate la anul va fi altcineva care tot așa de bine și cu drag își face meseria ca și mine”, a mai spus Jakab Csilla.

Managerul Serviciului Județean de Ambulanță, dr. Gabriela Opriș, a spus că este, alături de întregul colectiv, extrem de mândră de Jakab Csilla. Dar a ținut să sublinieze angajamentul și profesionalismul tuturor angajaților.

”Este pentru prima dată când de-a lungul anilor în activitatea unui Serviciu de Ambulanță, în speță serviciul nostru, a fost premiat unul din asistenții noștri. Noi suntem foarte mândri. Este unul din asistenții noștri foarte buni. Asta nu înseamnă că nu toți sunt buni. Este cap de listă pe lângă doi-trei asistenți. Csilla a fost nominalizată (pentru premiul acordat de Raed Arafat, n .red.) în urma votului colegilor din Serviciul de Ambulanță. Sper ca la viitoarea gală Serviciul de Ambulanță să fie din nou nominalizat cu unul din asistenții buni”, a spus managerul Serviciului Județean de Ambulanță, Gabriela Opriș

Supereroul Olimpiu Moș

[Imagine: screenshot_392.png]

Subofițerul Olimpiu Moș a reușit să salveze de-a lungul anilor viețile mai multor sătmăreni. S-a remarcat în ochii opiniei publice după ce a salvat viața unui sătmărean, care a fost prins sub pământ, după ce s-au surpat pereții unui canal pe care îl săpa. Totul s-a întâmplat în data 15.09.2016, în localitatea Oar. După o luptă de peste trei ore în condiții extrem de dificile, Olimpiu Moș a reușit să îl salveze pe bărbat.

”Meseria de pompier pentru mine înseamnă totul. Multă lume m-ar acuza, dar pentru mine înseamnă mai mult decât acasă. Sportul m-a ajutat foarte mult în această meserie, care este un crez pentru mine. Mi-a dat curaj, mi-a dat abilitățile necesare pentru a putea interveni în sprijinul oamenilor”, spune Olimpiu Moș.

Întrebat ce a simțit în momentul în care a decis să își riște propria viață pentru a-l ajuta pe sătmăreanul prins sub pământ, Olimpiu Moș a dat un răspuns de adevărat supererou.

”În acele momente adrenalina și-a spus cuvântul. Nu am simțit oboseală. Visul meu cel mai mare a fost atunci să îl văd în viață, salvat, și am reușit. A fost o bucurie foarte mare pentru mine. Chiar trăiesc pentru a ajuta oamenii. Cei care mă cunosc știu acest lucru. Mereu mă implic în situații de criză, chiar și atunci când nu sunt de servici”, a mai spus Olimpiu Moș.

Împuternicitul prim-adjunct la comanda inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Satu Mare, locotenent-colonelul Constantin Ganea, a declarat că Olimpiu Moș nu este la prima intervenție providențială în cariera sa.

”Subofițerul face parte din Detașamanetul de Pompieri Satu Mare. Îi apreciem întreaga activitate pe care o desfășoară, pune mult suflet în cea ce face. Nu este prima intervenție la care se remarcă. Totodată, are rezultate meritorii și la competițiile sportive. Este preocupat în permanență față de tot ce înseamnă nou, proceduri de intervenție și pune mult suflet în ceea ce face ”, a subliniat Constantin Ganea

Recompensare din partea sătmărenilor

Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înființare, conducerea firmei Lebăda și redacția PresaSM.ro i-a recompensat pe acești supereroi. Le-au fost acordate diplome de recunoștință și vouchere de cumpărături.

”Noi vrem să ne revanșăm față de sătmăreni pentru că au fost partenerii noștri în ultimii 25 de ani. Și cum putem să face mai bine acest lucru dacă nu prin recompensarea acestor oameni deosebiți, care au demonstrat că prin profesionalism și dăruire lucrurile se pot schimba în bine. Am început prin sprijinirea tinerilor talentați, iar acum am continuat cu recompensarea acestor profesioniști desăvârșiți. Am ascultat vocea tuturor sătmărenilor și am acționat. Doar împreună putem să devenim mai buni, o familie adevărată!”, a spus directorul de marketing al Lebăda, Cristian Pașca.

Urmează dr. Bogdan Duțu

[Imagine: screenshot_393.png]

Din cauza programului extrem de încărcat, dr. Bogdan Duțu urmează să intre în curând în posesia diplomei și al premiului.

Reamintim că la Spitalul Județean Satu Mare au fost puse în practică PRIMA angioplastie, procedură nechirurgicală care este folosită pentru a deschide arterele coronare blocate prin introducerea unei teci de plastic. Primele patru proceduri – toate de succes – au fost făcute în premieră – la începutul lunii iulie la Satu Mare de către o echipă de medici condusă de Bogdan Duțu.

Dr. Bogdan Duțu a spus că aparatura de la Satu Mare este de ultimă generație, fapt care înseamnă o șansă în plus la viață pentru sătmăreni!
SURSA : http://presasm.ro/

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
11-11-2016 08:35 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,623
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #198
RE: Oameni care salvează vieţi / Eroi de profesie
RealitateaTV Moldova lansează campania „EI SUNT EROI” - Istoriile a ZECE pompieri în zece reportaje.

Povestea pompierului Dumitru Polscin

[Imagine: screenshot_450.png]

Citat:Cu toții suntem vulnerabili în fața flăcărilor, iar în memorie avem întipărită ideea că în caz de incendiu trebuie să sunăm 901, și siguranța că de acolo va veni cineva să ne salveze. Pompierii iubesc și respectă viața. Asta le dă suficientă forță pentru a lupta cu moartea, cu natura și cu timpul. Fiecare dintre cei care au făcut din salvarea vieților o meserie, au o singură frică: cea de a ajunge prea târziu.

O nouă zi, o nouă chemare. Din momentul în care alarma a sunat, pompierii au la dispoziție 20 de secunde pentru a se pregăti de intervenție. Au transformat graba în rutină și nu se mai gândesc că fiecare ieșire poate deveni ultima.

„Nu suntem îngeri, nu suntem eroi, dar câteodată facem lucrul îngerilor cu spirit de erou. Suntem pompieri”, spune Dumitru Polscin, șeful echipei departamentului Salvatori și Pompieri.

Este crezul cu care își începe fiecare dimineață Dumitru Polscin. Pompierul a salvat sute de vieţi, dar nu s-a gândit niciodată să le numere. Nici măcar nu așteaptă recunoștință pentru binele pe care l-a făcut altora. Şi-a făcut meseria aşa cum a ştiut mai bine și a trecut de fiecare dată peste limitele morții pentru a putea privi spre zare cu mândrie.

„Eu cred că pompierul trebuie să se nască pompier. Băieții care vin și pur și simplu cred în ideile frumoase cu eroi, după primele intervenții deja înțeleg. Eu am înțeles că îmi este dat, și că vreau să fac acest lucru când primul om a început să respire în mâinile mele”, a adăugat Dumitru Polscin.

Încă de mic se angaja voluntar în toate proiectele școlare. După ce a decis să se facă pompier, a absolvit Centrul de Instruire cu note maxime, fapt care i-a oferit foarte multă încredere în forțele proprii. Ajungând față în față cu focul însă, a înțeles că de fapt a fi pompier înseamnă mai mult decât două note de 10 obținute la cursuri teoretice.

„Alarma a sunat la ora 2 noaptea. Era un incendiu sporit la Botanica. Acolo au fost trimise toate autospecialele libere din oraș. Ardeau 9 case odată. Când am ieșit din mașină, pompierii bătrâni au sărit în luptă primii, iar eu am rămas singur la mașină. Atunci am înțeles că nu știu absolut nimic despre stingerea incendiilor”, afirmă pompierul.

După atâția ani de luptă intensă cu flăcările, Dumitru recunoaște că în momentele de criză, frica este cea care merge mână în mână cu vitejia. Își amintește de un incendiu care a avut loc la etajul 14 al unui bloc cu locuințe. Rămăsese blocat în cameră cu o femeie imobilizată la pat: „Eram destul de tânăr, și îmi era frică când am văzut că s-a aprins și ușa de la camera în care stăteam. Am înțeles că moartea este foarte aproape. Dar femeia ceea se uita la mine cu speranță. Și eu înțelegeam că sunt ultima ei speranță. Ea vorbea în limba rusă și mi-a spus: ”Sânok, zgorim mî zdesi”. Sigur că mi-a fost frică, dar i-am răspuns sigur: ”Ne sgorim, ia s vami i nikuda ne uhoju”.

Totuși, cele mai memorabile sunt momentele frumoase. Și sunt cele despre care pompierii vorbesc cu plăcere: „Niște momente care sunt mărunte la prima vedere, când salvezi o pisică, și fug copilașii și bat din palme. Asta ne bucură foarte tare”.

Dumitru Polscin este mai mult decât un pompier. Este un om care a învățat să-și transforme meseria în pasiune, și să trăiască cu și din ceea ce face.

„Nu-mi imaginez viața fără pompierie. La mine acasă totul este în stil de pompier. Chiar și bucătăria. Am o colecție de mașini de pompier, am avut și o colecție de căști de pompier. Îmi iubesc profesia și încerc să devin din ce în ce mai bun”.

După ce focul este stins iar nivelul de adrenalină din sânge scade, Dumitru Polscin își lasă straiele de pompier la vestiar. Zâmbește și se îmbracă cu grijă în hainele de soț și de tată. A mai trecut o zi în care a salvat vieți și și-a păstrat-o pe a lui. Urcă în grabă scările. Din momentul în care a închis ușa, nu mai este erou. Acum eroii lui sunt cei care îl așteaptă acasă.


"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
30-11-2016 10:17 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,623
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #199
RE: Oameni care salvează vieţi / Eroi de profesie
„EI SUNT EROI”: Și-a dorit o carieră militară, dar s-a regăsit în meseria de pompier! Artiom Turcu, al doilea protagonist al campaniei Realitatea TV Moldova

Povestea pompierului Artiom Turcu.


[Imagine: screenshot_452.png]

Citat:Are o vârstă la care alți tineri preferă distracțiile și se gândesc mai rar la prețul vieții. Vorbim despre Artiom Turcu, un tânăr de 26 de ani, care știe ce înseamnă impas, pericol și setea de a trăi. Și-a ales meseria de pompier, pentru că o consideră mai mult o vocație decât o profesie. Aceasta însă l-a mai învățat un lucru foarte important - cel al disciplinei și al prieteniilor adevărate.

Artiom Turcu și-a dorit dintotdeauna să urmeze o carieră militară. Spune însă că meseria de pompier îl caracterizează mai bine.

„În multe momente în viață au fost că întotdeauna mă punem pentru cei mai slabi, neajutorați și, cu timpul, am observat că acest serviciu într-adevar mă caracterizează și eu pe parcursul vieții vreau să dau dovadă că sunt un pompier adevărat”, spune Artiom Turcu, cel de-al doilea erou al campaniei „EI SUNT EROI”, lansată de Realitatea TV.

Nu se supără pe oamenii care nu găsesc o vorbă bună după ce au fost salvați. Artiom îi înţelege, deoarece ştie că pentru cei care ajung într-o situație de risc, timpul curge altfel. Pentru el cea mai mare mulțumire este o misiune cu final fericit. Această lecție a învățat-o chiar de la prima sa intervenție.

„Am fost la etajul 9, unde am deblocat un copil și atunci am avut niște sentimente așa... adică niște emoții ceea ce nu pot să exprim prin cuvinte, deoarece atunci știam că viața copilului e în mâinile mele și eu sunt unica lui șansă, și el conta pe mine. Și eu până la urmă am făcut față”, a mărturisit pompierul angajat al Detașamentului Situații Excepționale Botanica.

Tânărul spune că iubește viața, dar nu o pune pe a sa mai sus decât pe cea a oamenilor care îi cer ajutorul. Meseria de pompier l-a mai învățat un lucru important - disciplina și prieteniile adevărate.

„În munca noastră nu poți preconiza că mâine o să se întâmple un incendiu sau accident rutier, sau alunecări de teren, adică-i un serviciu unde întotdeauna trebuie să fii gata pentru a interveni în orice moment, lumea se bazează pe noi. Acest serviciu este anume acel serviciu care se face totul în echipă unde prietenul tău de alături... este cel pe care poți conta în orice secundă, în orice moment”, spune Artiom Turcu.

Tânărul spune că nu are timp să se gândească la frică, pentru că orice moment de ezitare poate costa o viață. Astfel, lasă toate emoțiile acasă, acolo unde le trăiește pe parcursul zilei soția sa, Mihaela. Ea spune că a fi soție de pompier și a trăi cu frica pentru viața lui, este greu. Totuși, recunoaște că nu-și poate imagina o altă viață, decât cea lângă bărbatul ei, curajos și puternic.

„Soția unui pompier cred că... în unele momente este foarte greu pentru că trebuie să retrăiești pentru momente care-s mai complicate dacă cunosc că este la vreo intervenție sau dacă nu... posibil nu le știu, totul merge mai liniștit. Eu știu că el pe mine permanent o să mă susțină, știu că este un bărbat puternic, curajos, câteodată anume partea asta de curaj, asta și mă sperie mai mult, pentru că știu că el se implică în orice problemă”, a relatat soția pompierului, Mihaela Turcu.

Nu se consideră erou, dar crede că meseria de pompier trebuie să fie apreciată. Nu vrea să i se cânte ode, își dorește doar să fie respectat. Este Artiom Turcu, cel care la 26 de ani ai săi a ales să salveze vieți.
SURSa : http://www.realitatea.md/


"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
30-11-2016 10:23 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,623
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #200
RE: Oameni care salvează vieţi / Eroi de profesie
Plt.maj. Buțurcă: ”O decizie luată de capul tău te poate costa cariera”

[Imagine: Catalin_2.jpg]

Citat:Cea mai recentă glumă care se face despre plutonierul major Cătălin Buțurcă, în echipa de pompieri de la Detașamentul Piatra-Neamț unde lucrează, este legată de inaugurarea mall-ului Shopping City, programată pentru 1 decembrie. Colegii îi spun că sigur Delia s-a interesat dacă este el de serviciu, ca să nu riște să-i fie oprit concertul, cum s-a întâmplat cu Carla’s Dreams.

Aventura ”națională” a plutonierului Buțurcă a început cu acel concert, pe care a decis, de unul singur, să-l oprească, după ce și-a imaginat, pentru o secundă, cam ce s-ar fi putut întâmpla dacă oamenii intrau în panică și ar fi ajuns să se calce în picioare unii pe alții.

Pentru câteva zile, Cătălin Buțurcă a fost erou național. S-a scris despre el în presa centrală, s-au dat știri pe televiziunile din Capitală, s-a spus că a evitat ”un nou Colectiv”. La unitate, însă, a fost recompensat cu niște bani în plus la salariu, vreme de 6 luni. N-a fost avansat nici de Ziua Pompierilor, nici de Ziua Națională.

Între timp, dincolo de intervențiile ”obișnuite”, deși are talentul de a se băga unde e pericolul mai mare, pentru că doar acolo se simte cel mai util, a mai punctat o ”ieșire la rampă”, când a decis să oprească accesul în sala cinematografului Dacia Panoramic, la lansarea candidaților PNL (se pare că staff-ul partidului nu s-a interesat dacă este el de serviciu). Nu i-a păsat că era o manifestare politică sau că ar fi putut ieși discuții. În momentul când deja s-a atins capacitatea maximă a sălii a oprit accesul, pur și simplu. Și, din nou, a luat decizia corectă și legală. Bine că n-a fost de tură la balul bobocilor de la Polivalentă, că ar fi fost în stare să urmărească dacă se respectă autorizația și dansează fix 150 de persoane pe teren, în vreme ce nu mai mult de 1.100 stau în tribune.

Dincolo de rigoarea cu care-și face meseria, Cătălin este un om absolut obișnuit, cu bucuriile și cu durerile lui, dar permanent fidel unui principiu pe care nu-l încalcă niciodată. Nu se joacă cu focul! În nicio privință.

– Concertul de la mall a fost evenimentul care ți-a marcat cariera?

Da, pentru că, până atunci, deși trecusem, ca popor, prin experiența ”Colectiv”, nimeni n-a avut curaj să oprească un eveniment. După Carla’s Dreams, au început și alții, prin diverse locuri din țară. Evident, dacă nu cunoști legislația, preferi să lași lucrurile așa, sperând că nu se va întâmpla nimic. Însă asta nu e o atitudine de profesionist. Bineînțeles, atunci, pe loc, când trebuie să iei o astfel de decizie rapid, nu e nimic simplu. Te gândești că, dacă iese ceva prost, te costă cariera. În același timp, te gândești, însă, că viața unor oameni este pusă în pericol cu adevărat.
– De regulă, într-o situație tensionată există, poate bizar pentru cei care n-au trecut prin așa ceva, și momente plăcute. Care a fost momentul frumos din tot ce s-a întâmplat la mall?

Sentimentul nemaipomenit că am lucrat cot la cot cu un șef de instituție: doamna doctor Dorice Albu, șefa Serviciului Județean de Ambulanță. E un om special, care se implică foarte mult în ceea ce face și care a tratat fiecare tânăr leșinat la concert ca și cum ar fi fost propriul ei copil. Iar acolo, în primă fază, n-au fost decât un echipaj de la SAJ, eu și un coleg paramedic. Asta în vreme ce tinerii și copiii cădeau din picioare unul după altul. Dacă se îmbulzea lumea sau se spărgea un geam și începeau să cadă oameni de la etaj, cu siguranță capacitatea de intervenție ar fi fost depășită, iar consecințele… nici nu vreau să mă gândesc.
– Vrei să spui că a fost mai greu la mall decât la incendiul de la piața centrală sau cel de la Vestel?

Cu focul sunt deja obișnuit. Sunt automatisme formate în atâția ani de intervenție, nici nu mai trebuie să gândesc foarte mult mult înainte de a acționa. La mall a fost altceva.
– Dar la cinematograf?

Acolo a fost mai simplu, pentru că am luat decizia când mi-am dat seama că, dacă e nevoie de acces spre căile de evacuare, deja e problematic. Erau mulți oameni în picioare și toate scaunele ocupate. Bineînțeles a fost, iarăși, o decizie proprie. Până raportam, până așteptam să primesc o aprobare, ar fi intrat și cei care erau afară și s-ar fi umplut sala la refuz, încât chiar nu se mai putea trece pe niciun culoar.
– Nu ți-a fost frică pentru cariera ta? Mai ales că era o manifestare politică și aici nu prea știi unde dai și unde crapă?

Eu nu am privit-o ca pe o manifestare politică. Era o aglomerare de persoane la capacitatea maximă a unui spațiu. Legea spune că ai voie să iei decizii în situații fortuite. Evident, răspunzi și dacă le iei, și dacă nu le iei. Se pedepsește și inacțiunea. Dacă la mall nu opream concertul și ar fi murit cineva, aș fi răspuns. Același lucru este valabil și pentru manifestarea politică. Dacă s-ar fi întâmplat ceva și avea de suferit vreo persoană – mai cu seamă una importantă – cu siguranță aș fi fost tras la răspundere că n-am acționat din timp.
– Decizia ta de a te înscrie la concursul pentru funcția de purtător de cuvânt al ISU Neamț, pentru mine, ca om care te știu cât de cât și nu te văd trăind decât la intervenție, a fost surprinzătoare. Așa că-mi permit să te întreb: ce ți-a venit?

Mă gândeam că merg la intervenții ca să dau comunicate, dar mă bag în foc, adică o să fiu omul în plus care să ajute. Nicio clipă nu m-am văzut stând pe margine să fac poze. Dacă nu era un Nomex (costum de protecție împotriva flăcărilor – n.red.) în plus, mi-aș fi cumpărat unul.
– De acord cu tine. Dar purtătorul de cuvânt, când merge la o intervenție, stă pe margine, vorbește la telefon și dă informații ziariștilor, nu se bagă în foc.

[Imagine: Catalin_1.jpg]

– Aș fi fost un purtător de cuvânt atipic.

– Eu nu cred că ești făcut pentru asta. Un om care aude mașina de pompieri trecând pe sub fereastră, se îmbracă în viteză și pleacă după ea să-și ajute colegii, el fiind liber, nu ”spune” deloc că i-ar prinde bine o altfel de viață.

Nu mai fac din astea, m-am vindecat. Am auzit ceva vorbe după incendiul de biserică de la Dochia. Nu știu cine le-a lansat și nici nu mă interesează. Știu doar că era un ger crunt și, la două noaptea, am coborât din mașina mea, în fața blocului, aproape dezbrăcat. Aveam toate hainele ude și tremuram ca un câine. A doua zi cineva și-a pus problema că nu aveam aprobare pentru părăsire de garnizoană. Ieșisem din Piatra-Neamț. Să merg la un incendiu, în timpul meu liber. Și am salvat o icoană. De atunci nu m-am mai dus.
– În afară de regretul că nu ai fost recompensat cu o avansare pe care, ca militar, ți-o dorești foarte mult, mai ai și altele?

Se spune că, dacă ajungi la 45 de ani în meseria asta și ai spatele întreg, se cheamă că n-ai fost pompier. Eu mi l-am stricat de la 27 de ani și acum am 35. Dar nu l-am stricat la intervenții, cât la antrenamentele pentru lotul sportiv. Am participat la 5 competiții la faza regională, pe Moldova, și la 3 la faza națională, pentru că mi s-a promis că voi fi avansat. Am concurat la toate probele, au fost participanți care au concurat doar la două. Eu, de obicei, eram la toate 4 și la toate am obținut rezultate. Și antrenamentele, combinate cu 13 ani de carieră, mi-au făcut rost de 3 vertebre tasate la coloana cervicală și una în zona lombară, care deja promite o hernie de disc. Dar am și o ”mulțumire”, care, din nou, mă face unic: sunt singurul multiplu participant la faza națională care n-am fost avansat.
– E vorba doar despre uzura fizică, nu există și o uzură psihică?

[Imagine: Catalin_3.jpg]

– Fizicul are cel mai mult de suferit. Psihic, te fortifici. Începi să-ți dorești intervenții care să te surprindă. Când am fost la Roznov și ardea fabrica ”Butoiul”, am văzut cerul roșu și mi-am spus ”aici e de mine”. Când am ajuns, am constatat că e o intervenție banală. M-ar surprinde un incendiu la etajul XII al Hotelului Ceahlău sau la Köber, să fugă toată lumea și eu să mă îndrept într-acolo. Mă înscriu perfect în horoscop. Sunt Berbec, zodie de foc. Iar la noi, la intervenție, la pensiunea de două margarete cum glumim între noi, există o atmosferă extraordinară și un spirit de echipă inegalabil. Și, cu siguranță, acest lucru te face să-ți dorești intervenții dificile, în care să arăți că poți. Că se poate! Un camarad se descoperă la intervenție sau pe câmpul de bătălie, nu atunci când stai ușă în ușă cu el.

– Pe plan personal, tot zodie de foc?

Pe plan personal, am parte de o persoană deosebit de frumoasă și deosebit de inteligentă, pe care-mi doresc să o păstrez toată viața lângă mine, pentru că este singura femeie pe care am iubit-o vreodată.
– Vin sărbătorile, ce-ți dorești să-ți aducă Moș Crăciun?

Sincer? Un turbojet pe care să-l donez băieților la spălatul autospecialelor…
SURSa : http://mesagerulneamt.ro/

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
04-12-2016 10:47 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Dacul
{myadvertisements[zone_3]}
Postează răspuns 


Săritură forum:



Bine ai venit, Vizitator!
Trebuie să vă înregistraţi înainte să postaţi aici.


  

Parolă
  





Ultimele subiecte
Machete autospeciale pomp...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Astăzi 07:39 AM
» Mesaje: 150
» Vizualizări: 198
„Nu există pădure fără u...
Ultimul mesaj a fost postat de: Aggressive Firefighter
Ieri 08:43 PM
» Mesaje: 90
» Vizualizări: 10248
Serviciul Mobil de Urgenț...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
Ieri 10:01 AM
» Mesaje: 757
» Vizualizări: 1029849
Ghidul carierei cadrelor ...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Ieri 07:28 AM
» Mesaje: 22
» Vizualizări: 25524
Normativ privind asigurar...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Ieri 06:32 AM
» Mesaje: 2
» Vizualizări: 5357
Volei interarme
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Ieri 06:03 AM
» Mesaje: 0
» Vizualizări: 5
S.P.S.U. Speed Fire Prote...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
27-03-2024 08:06 AM
» Mesaje: 1
» Vizualizări: 1918
S.V.S.U. Voluntari / jud....
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
27-03-2024 08:02 AM
» Mesaje: 4
» Vizualizări: 9443
Avizier posturi scoase la...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
27-03-2024 07:31 AM
» Mesaje: 246
» Vizualizări: 318014
Incendii de pădure
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
27-03-2024 07:17 AM
» Mesaje: 92
» Vizualizări: 145390

Sustinem
semperfidelis.ro
agendapompierului.ro