Acest forum foloseste cookies
Acest site foloseste cookies pentru a personaliza continutul si publicitatea, pentru a analiza traficul si pentru a oferi optiuni social media. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.

pompieri


Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 8 voturi - 4.63 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Raed Arafat
Autor Mesaj
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 11,793
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4364
Given 10365 thank(s) in 4573 post(s)

Mesaj: #11
RE: Raed Arafat
Interviu: dr. Raed Arafat – Despre Excelenta
Interviu realizat de Razvan Pascu pe www razvanpascu.ro

Citat:Dupa cateva discutii pe mobil, am ajuns in biroul Raed1lui Raed Arafat din cladirea Ministerului Sanatatii intr-o seara pe la ora 6. Raed Arafat, fondatorul SMURD in Romania, este subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii inca din guvernarea trecuta, semn ca oamenii capabili rezista totusi schimbarilor politice. Este un om impunator si cu toate acestea cald, iar firea sa impunatoare lasa usor in urma masivitatea biroului de cel putin 3 metri inaltime. Ii place sa glumeasca, dar este un om ferm, deschis si direct. Timpul sau e calculat la minut, iar jumatate din el este dat peste cap de sedinte neprevazute sau telefoane neasteptate.
L-am cunoscut pe Raed Arafat acum mai bine de 2 ani, iar in restul timpului i-am urmarit activitatea cu ajutorul presei. Este unul dintre putinii oameni din Romania pe care ii apreciez foarte mult si carora le sunt recunoscator pentru ca stiu si simt ca fac ceva pentru noi toti, inclusiv pentru mine. Iar discutia amicala pe care am avut-o, mi-a aratat inca o data ca, desi se spune ca oamenii nu sunt perfecti, unii oameni sunt totusi foarte aproape de ceea ce se numeste Excelenta.
Razvan Pascu: Cine este Raed Arafat?
Raed Arafat: Un nebun care crede in ce face si care si-a facut din munca un stil de viata, care este intr-adevar o nebunie, pentru ca foarte putina lume face din munca un stil de viata.

Razvan Pascu: Stiu ca v-ati nascut la Damasc…
Raed Arafat: Asa este, da.

Razvan Pascu: Ce va mintiti din copilaria dumneavoastra in Damasc?
Raed Arafat: Nu in Damasc. Eu am trait intr-un oras din Cisiordania, in orasul Nablus, care actualmente este in Palestina. Inainte era in zona Teritoriilor Ocupate (cum erau numite). Pana ce am ajuns in Romania, acolo am trait, in Nablus. La Damasc doar m-am nascut si am trait trei zile dupa nastere, asa cel putin mi-a spus mama. In Nablus am facut inclusiv liceul. Ce imi aduc aminte ca am facut si ce imi place foarte mult ca am facut, pe langa, bineinteles familia, prietenii, este si inceputul activitatii de voluntariat in urgenta. La 14 ani mergeam in spital la serviciul de urgenta, la pompieri, tineam chiar cursuri de prim ajutor de baza pentru colegii de clasa.
[Imagine: raed3.jpg]
Razvan Pascu: Stiati din timp ce vreti sa faceti. Erati hotarat de mic.
Raed Arafat: Eram hotarat bine. Smile

Razvan Pascu: Se face scoala acolo?
Raed Arafat: Da, scoala era foarte buna acolo si trebuia sa iei bacalaureatul, care era stiintific si literar. Eu eram bineinteles la cel stiintific. Si dupa ce terminai bacalaureatul puteai sa aplici la universitati.

Razvan Pascu: In strainatate sau acolo?
Raed Arafat: Si acolo puteai dar nu era facultate de medicina in Teritoriile Ocupate si sa te duci sa inveti medicina in Israel era aproape imposibil, iar in Iordania era imposibil din cauza lipsei de locuri.

Razvan Pascu: In Israel de ce nu?
Raed Arafat: Situatia de atunci nu iti permitea ca cetatean din teritoriile ocupate sa obtii un loc intr-o universitate Israeliana. Putea sa fie ceva extrem de rar sa se intample, eu nu am auzit oricum sa se fi intamplat vreodata.

Razvan Pascu: Probabil ca nici acum nu s-a schimbat situatia, nu?
Raed Arafat: Mmm, da. Sunt unii care pot sa aiba acces printr-o bursa sau ceva, nu stiu, nu pot spune asta. Iar in Iordania locurile erau putine. Plus ca am avut nebunia ca am vrut sa plec, sa vad cum este in alta parte. Si asa am ajuns in Siria, unde am stat foarte putin, si unde mi-a venit acceptul din Romania, si am venit in Romania. Bineinteles, contrar dorintei tatalui meu care nu vroia ca eu sa fac medicina, el vroia ca eu sa fiu inginer. Si eu am venit in ideea ca devin inginer, si cand am ajuns aici am schimbat pe Medicina.

Razvan Pascu: Dar era o traditie in familie?
Raed Arafat: El era inginer. Pe partea mamei mele era traditia de farmacisti si medici. Familia mamei mele era toata de farmacisti si medici.

Razvan Pascu: Si ati ajuns in Romania, pur si simplu dintr-un noroc pentru noi… Smile
Raed Arafat: Nu stiu pentru cine era norocul. Smile Ideea este ca am venit in Romania pentru ca aici am fost acceptat. Nu era o perioada usoara in Romania. Am ajuns chiar in perioada cand incepusera sa faca economie, reduceri la multe lucruri. Taiat de curent noaptea in camin, ulei si zahar la cartela.

Razvan Pascu: A, deci aveti amintiri frumoase din studentie… Smile
Raed Arafat: Am fost la Pitesti pentru anul pregatitor de limba romana si am slabit in doua luni de zile vreo 16-17 kilograme. Cand m-am intors acasa mama mea nu m-a recunoscut. Nu aveam voie sa cumpar mancare de la alimentara, trebuia numai mancare de la cantina.
[Imagine: arafat2_07704300.jpeg]
Razvan Pascu: Familia dumneavoastra este bogata?
Raed Arafat: Nu, am o familie obisnuita. Da, tatal a fost cineva, a avut bani, dar nu pot sa zic ca s-a situat printre cei mai bogati, dar nici printre saracii zonei. In limita clasei medii de sus sa zicem.
Razvan Pascu: Despre studentie ce va amintiti?
Raed Arafat: Ei, multe. Cand am ajuns la Cluj pentru Medicina am fost surprins. Clujul era mult mai relaxat decat Pitesti. De abia atunci mi-am dat seama ca la Pitesti vroia cineva sa obtina o lauda pe spatele studentilor de acolo, ca s-a facut economie mai mare acolo. La Cluj intr-adevar era situatia mai buna. Aveai acces mai usor la anumite lucruri. Catre sfarsitul facultatii, situatia insa s-a inrautatit cu economiile, cu curentul, deci inainte de revolutie. Ce imi amintesc este legat de colegi, de viata de acolo. La Cluj a fost o chestie care era mai ciudata pentru ca nu prea puteai avea usor relatii cu colegii romani. Era totul monitorizat. Strainii erau pusi in grupuri, camine separate. Ce imi aduc aminte este ca la un moment dat am luat chiar la gazda, ceea ce era ilegal, dar am hotarat sa merg la gazda cu doi colegi de la Facultatea de Medicina. Si la mijlocul sesiunii a venit militia si ne-a scos de la gazda si ne-a dus la camin inapoi.

Razvan Pascu: Cum erati dumneavoastra? Ca un soricel de biblioteca care citea mult sau erati mai jovial? Smile
Raed Arafat: Eram mai mult din acela care citea zilnic. Smile Plus ca imi placea foarte mult ca aduceam cartile mele din afara, in engleza, ultimele pe fiecare chestie. Am avut probleme din cauza asta. Am avut profesori cu care am lucrat foarte bine dar si profesori care se suparau ca nu inveti din cursul lui si inveti dintr-o carte anume. Totusi, amintirile sunt foarte placute de la Facultatea de Medicina. In anul trei am inceput sa fiu intr-adevar foarte multumit, pentru ca de atunci am inceput sa lucrez la clinica de chirurgie. Cu prof Kaufmann, care atunci era seful clinicii si care a fost, sa spunem, mentorul meu pe medicina pentru urmatoarea perioada. Tot atunci am fost acceptat intr-o echipa de urgenta care era chemata de acasa cand este o interventie de chirurgie vasculara. Am ajuns sa lucrez cu el mana a treia, mana a doua. Cam asta a fost cea mai frumoasa amintire din facultate.

Razvan Pascu: Deci tot legat de munca….
Raed Arafat: Da, tot legat, pentru ca asa cum am mai spus, pentru mine, medicina nu este neaparat o munca. E o chestie pe care o iubesc si nu pot sa o separ. Nu ma vad nefacand medicina. Nu ma vad stand numai intr-un birou. Si acuma, ca sunt subsecretar de stat, cand ma duc la Mures fac, daca pot, cate o garda, ceva. Imi place sa ma duc sa fac garda si sa lucrez, inclusiv de Revelion, de Craciun si consider ca este foarte important sa nu se piarda legatura cu medicina sub nicio forma. In final, daca pierzi legatura cu medicina, situatia va fi mult mai rea inclusiv pentru functia pe care o am, pentru ca daca aici te rupi de realitate, atunci orice faci este departe de realitate.

Razvan Pascu: De unde nebunia de a face SMURD-ul? A fost o idee, nu? De aici a pornit?
Raed Arafat: Nu e numai o idée, este mai mult o idée combinata cu o convingere totala pentru o chestie ca e bine si important de facut.

Razvan Pascu: Ati vazut-o in strainatate?
Raed Arafat: Primul lucru care m-a atras catre medicina de urgenta a fost un film pe care il vedeam in copilarie, curaed3 paramedici. Si din care nu puteam sa pierd un episod, indiferent ce se intampla. De acolo cred ca a fost imprimata chestia asta cu urgenta. Am mai vazut una alta, dupa care, cand am ajuns sa ma duc la spital cu vecinul nostru care era directorul spitalului celui mai mare din oras, si am intrat in sala de operatie, si am vazut, am ramas fixat clar, de la varsta de 14 ani ca vreau medicina, nu altceva. Pentru mine era o pasiune. Alti colegi mergeau in vacante sa se joace in strada, sa mearga undeva, sa faca altceva, pentru mine vacanta insemna de dimineata pana seara la spital, la 14 ani.

Razvan Pascu: Bun, si in Romania nu aveam medicina de urgenta? Nu era suficient de buna? De ce a trebuit sa mai facem altceva? Smile
Raed Arafat: Nu, in Romania, ca si in multe tari din fostul bloc de Est, medicina de urgenta era inca destul de raed2rudimentara, am putea spune, in 1989. Nu s-a investit in ea, organizatoric avea probleme majore, si inca mai lucram la acest lucru, chiar si dupa 20 de ani, putea atunci sa o ia in orice directie. Se practica urgenta, la diferite specialitati, dar nu la modul in care se practica in alte tari care deja dezvoltasera sisteme mai avansate. Prima incercare a fost cu o masina de terapie intensiva care sa plece din spital. O masina cu medic care sa mearga la urgente. La Cluj a esuat modelul.

Razvan Pascu: Dar cum erau ambulantele inainte? Erau doar cu asistenti?
Raed Arafat: Nu, unele ambulante aveau si medici de medicina generala, dar fara pregatire in medicia de urgenta. Dupa care s-a facut partea de spital (sa iesim din spital la urgente) - asta a fost prima incercare in Mures. Ulterior s-a combinat cu pompierii, nereusindu-se la momentul respectiv sa se colaboreze cu serviciul de ambulanta sau cu alte structuri (s-a incercat inclusiv cu Crucea Rosie, dar nu s-a reusit in ‘90). Si atunci am mers pe lucrul cu Pompierii care a devenit o traditie.

Razvan Pascu: Pompierii tineau de Ministerul de Interne, nu?
Raed Arafat: Da, si care erau si sunt structura militara. Dupa care am dezvoltat sistemul si la Oradea,in ‘93 si la Sibiu in ‘94, tot la insistenta pompierilor. Ei au ajutat foarte mult acest lucru. Si bineinteles s-au gasit colegi medici si asistenti care sa vrea sa se implice in treaba asta.

Razvan Pascu: Si finantare?
Raed Arafat: La inceput totul era prin voluntariat. Inclusiv masina am cumparat-o eu, am primit donatii din afara, pentru echipament. Totul era pe baza de voluntariat. Dupa aceea, in ‘93 am creat prima camera de resuscitare dupa un model vestic in spitalul Mures. In ‘94 am creat prima unitate de primiri urgente – dupa conceptul modern al medicinei de urgenta, contrar tuturor rezistentelor care au fost si luptei foarte mare care a fost. Incet-incet, in ‘97 am reusit sa multiplicam modelul cu camera de resuscitare si cu SMURD la Timisoara si Craiova. La Constanta am reusit sa pornim camera de resuscitare, dar nu SMURD; de abia anul trecut am reusit sa pornim si SMURD-ul.
Razvan Pascu: Imi spuneati de piedici care v-au fost puse. De ce? Pentru ca oamenii nu intelegeau?
Raed Arafat: Piedici erau din cauza mentalitatii, dar nu neaparat pentru ca nu intelegeau. Unii au inteles foarte bine ceea ce se va intampla. Nu intotdeauna piedicile se pun pentru ca nu se intelege. Uneori se intelege foarte bine si se stie ca lezeaza anumite situatii si interese. Normal ca aparitia unui sistem modern poate leza anumite interese care nu erau neaparat in favoarea pacientului.

Razvan Pascu: In momentul acesta se poate pune problema desfiintarii Ambulantei?
Raed Arafat: Niciodata nu s-a pus o astfel de problema, numai ca a fost folosit foarte mult acest argument impotriva dezvoltarii SMURD-ului de catre anumite grupuri, ca “vedeti ca asta o va desfiinteze, o sa va distruga”. S-a folosit aceasta sintagma, chiar daca SMURD-ul nu are cum sa inlocuiasca Ambulanta. In primul rand sunt activitati ale Ambulantei pe care SMURD-ul nu le face deloc si sunt activitati ale SMURD-ului pe care Ambulanta nu le face. Sunt servicii complementare, nu sunt servicii egale. Competentele sunt diferite, modul de interventie, domeniile de interventie sunt diferite. Ambulanta face foarte mult consultatii, transport, diferite tipuri de cazuri la care SMURD-ul nu se deplaseaza. SMURD-ul intervine in cazuri de calamitati, de dezastre, de accidente colective. Fara el ai simti lipsa unui sistem de interventie complex. Aceste lucruri s-au observat in ultima perioada. La accidentul de la Petrila, la diferite accidente care au fost, in diferite situatii in care s-au mobilizat echipamente si resurse pe care altfel nu le aveai si pe care le regasesti acum in structura SMURD. Plus combinarea cu partea de descarcerare a SMURD-ului, partea propriu-zisa de salvare, nu partea medicala de salvare. Partea de operatiuni de salvare, descarcerare, aviatie, tot – astea toate sunt structuri care cu SMURD-ul au reusit sa aduca asistenta de urgenta, complementar serviciului de Ambulanta, la un nivel mult mai ridicat.

Razvan Pascu: Am vazut ca SMURD-ul s-a extins destul de mult acum…
Raed Arafat: Da, si ne vom extinde conform programului de guvernare si conform normalului. Nu poti sa ai o jumatate de tara intr-un fel si o jumatate in alt fel. Noi acum extindem sistemul sa fie aproape standard si identic in toata tara. Numai in urmatoarele doua luni vom mai avea inca 8 judete in care va porni SMURD-ul. Singura diferenta este ca nu putem avea peste tot echipaje de terapie intensiva mobile din lipsa de medici. Asta inseamna ca vom avea peste tot echipaje de prim ajutor si acolo unde putem deschidem si echipaje de terapie intensiva.

Razvan Pascu: Asta inseamna fonduri…

Raed Arafat: Indiferent, noi trebuie sa dezvoltam sistemul de urgenta si sunt doua modalitati. Fie dezvoltam pe structura sistemului de Ambulanta, ceea ce inseamna ca serviciul de ambulanta trebuie expansionat si costurile sunt mult mai mari decat daca as face asta pe structura Pompierilor. De ce? Pentru ca pe structura Pompierilor as avea un pompier care este polivalent, este si pompier, dar si paramedic, ceea ce inseamna ca il pot folosi la mai multe lucruri. Si pe structura Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta intr-o unitate de pompieri, paramedicul de pe masina SMURD-ului va putea fi folosit si ca pompier in alta situatie. La Ambulanta, daca angajez personal suplimentar, asta va fi pentru toata viata. Nu are alte activitati pe care le desfasoara. Luam exemplul Bucuresti: pana in 15 mai 2008, Pompierii Bucuresti aveau un anumit numar de interventii, 18-20 de interventii/24 ore, interventii majore. De cand a pornit SMURD-ul, au sarit de 200 de interventii. Este o eficientizare a unei structuri, fara costuri exorbitante. Daca ar fi sa iau de la 18 interventii si sa le multiplic pana la 200 costurile, va dati seama ce ar insemna asta? Da, sunt costuri suplimentare: combustibil (pe care il preia Ministerul de Interne), materiale (pe care le preia sistemul sanitar), dar totusi am crescut de la 18 la 200 de interventii.

Razvan Pascu: Si pe oameni cine ii plateste?

Raed Arafat: Oamenii oricum erau angajati ca pompieri, noi doar i-am instruit in sistemul de paramedici. Au capatat o competenta in plus. Ei chiar daca sunt pe masina de incendiu, sunt foatre utili pentru ca si pe masina de incendiu am pus echipamente de prim ajutor si pot acorda primul ajutor. E un model care exista in foarte multe tari din lume. Exista in Franta, in Germania, in SUA, in Canada, in Finlanda, inclusiv in tarile din Orientul Mijlociu, in Iordania spre exemplu, unde combinatia activitatii de pompier cu activitatea de personal paramedical si de personal de asistenta medicala de urgenta si prim ajutor este ceva standard. Si noua ne-a trebuit aici mai mult timp pentru ca a trebuit sa schimbam mentalitatea oamenilor, pentru ca toata lumea spunea “Ce sa caute pompierul?” Si nimeni nu intelegea ca pompierul daca il instruiesti poate sa faca mult mai multe decat doar sa stea sa astepte sa iasa la un incendiu sau la un accident, poate sa fie folosit eficient sa salveze vieti si in alte situatii, fara sa triplezi sau sa cvadruplezi costurile.
Razvan Pascu: Cui doriti sa multumiti pentru sprijin?

Raed Arafat: Multora, daca stam sa enumaram, nu i-am termina. Smile De la colegi care au ajutat, la oameni care au inteles. Dar eu spun totusi ca au fost oameni care au avut viziunea de a accepta. Prof Mircea Chiorean, seful de la terapie intensiva de la Mures, care a acceptat sa sprijine acest sistem de la inceput si care a suportat multe lovituri in cap, pentru ca l-a sprijinit in prima faza. Colonelul Nicu Liviu de la Mures care a acceptat sa adopte SMURD chiar fara sa fie act legislativ in acest sens (si va dati seama ce greu era sa faci asta intr-o unitate militara, sa faci ceva neprevazut in lege), generalului Craciun Ionel, care era seful structurii de Pompieri pe toata tara si care a dat acordul. Pot sa multumesc foarte mult si celor care au sprijinit la nivel guvernametal. Am avut oameni care au sprijinit la nivelul fiecarui Guvern. Poti sa o iei asa: noi nu am avut guverne impotriva si guverne "pentru", am avut oameni impotriva si oameni "pentru". Am avut oameni care au sprijinit, in anul ‘93, spre exemplu, am avut noroc cu prof Oproiu, care era atunci secretar de stat in Ministerul Sanatatii si care ne-a sprijinit cu aducerea cladirii, cu tot ce am facut. La nivelul Ministerului de Interne, mai multi ministrii au sprijinit. Dar pot sa mentionez inclusiv Ioan Rus si secretarul de stat Toma Zaharia, fara ei nu am fi rezolvat in primul rand partea de aviatie a SMURD-ului si nu am fi evoluat la nivelul la care suntem acum, pentru ca au impins lucrurile. Sau fostul ministru de interne Dudu Ionescu. La nivelul Ministerului Sanatatii iarasi, am avut pe Haidu Gabor. Trebuie recunoscut si rolul fostului ministru al sanatatii Eugen Nicolaescu, pentru ca intr-adevar in sistemul de urgenta a avut o viziune si a sprijinit atat SMURD-ul cat si sistemul de Ambulanta si unitatile de primiri urgente. Si actualul ministru pentru ca lucrurile astea continua. Si se dovedeste ca daca este o chestie care functioneaza bine, continua. Daca actualul ministru nu vroia, putea sa blocheze foarte mult lucrurile, si totusi evoluam. Si astea sunt doar exemple ce v-am dat. Trebuie sa mentionam si autoritatile locale, de diferite culori politice. Dar poate ca un aspect care trebuie subliniat este mass media, care a avut un rol extrem de important si populatia, pentru ca oamenii intr-adevar au sprijinit. Daca ne uitam, numai in ‘97-’98, faptul ca am reusit in Mures, sa colectam prin cheta publica 183000 marci adica 100000 de dolari in doar trei luni si sa cumparam prima masina nou-nouta de reanimare adevarata SMURD-ului, si asta numai mergand de la casa la casa si colectand bani in strada, si numai prin voluntari si elevi de la scoli, asta zice foarte mult.

Razvan Pascu: Si daca nu era Raed Arafat?
Raed Arafat: Bine, iti trebuie un catalizator. Nu era numai doctorul Raed Arafat, mai erau cu mine inca cativa colegi care daca nu erau cu mine tot timpul la inceput si nu lucrau ca voluntar (unii dintre ei inca mai sunt cu noi si lucreaza in structura SMURD-ului, medici, asistente, poate si pompieri) poate nu eram acum unde suntem. Putea doctorul Arafat sa porneasca totul, dar nu putea sa duca mai departe singur, asta este cert. Trebuia sa vina si altii.
[Imagine: c2bced40df3b097a2ef112aae3bdc79d.jpg]
Razvan Pascu: Ma gandeam ca se pregatesc investitii majore in turism si contracte cu tour-operatori straini. Sunt interesat cum vedeti dvs. evolutia serviciilor medicale pentru turistii straini?

Raed Arafat: Turismul este foarte important pentru Romania, iar turismul pentru turistii straini, intotdeauna naste o intrebare: Ce se intampla cu ranitii? Care este nivelul sistemului de urgenta, cum functioneaza? Dezvoltarea sistemului de urgenta este o premisa de a incuraja turismul intr-o tara. Si de a atrage turisti de un anumit nivel. Pentru ca pe turistii tineri, care vin cu rucsacul in spate nu-i intereseaza, vin. Turistii care vin cu mai multe fonduri de cheltuit, de regula firmele care ii aduc sunt interesate de aceste aspecte. Si atunci, daca vrei sa aduci turisti straini, de un anumit nivel, trebuie sa ii asiguri ca ai si serviciile de urgenta si tot ce le trebuie.

Razvan Pascu: Cum este o zi din viata dvs.?
Raed Arafat: Ca astazi, de dimineata pana seara. Este o zi plina. Cand sunt la minister este plina de sedinte, dar si de raed4activitati paralele de a rezolva diverse lucruri pentru unii si pentru altii, lucru care nu este normal pentru sistemul nostru, sa stai sa rezolvi pentru unii si pentru altii problemele lor.

Razvan Pascu: Adica oamenilor le este frica sa ia decizii?
Raed Arafat: Nu neaparat. Inca sistemul nu functioneaza atat de bine incat sa functioneze singur fara sa mai ajunga la decizii la nivel de sus. Si asa se ajunge la discutii pentru cazuri care trebuie transferate intre spitale, internate si care nu sunt preluate si asa mai departe.

Razvan Pascu: Dar dvs delegati munca?
Raed Arafat: Da, ce se poate delega. Si acesta este un alt aspect, pentru ca daca ma suna pe mine nu se rezolva asa cum se rezolva daca suna pe altcineva. Si aici poti delega multe aspecte, dar sunt si aspecte pe care daca nu le rezolvi cu mana ta, nu le rezolvi deloc, nici daca le delegi. Si asta este iarasi o anomalie a sistemului.

Razvan Pascu: De cand v-am cunoscut prima data acum peste 2 ani, de fiecare data cand va intalnesc telefonul va suna continuu. Bateria la telefon la cat timp o schimbati? Smile

Raed Arafat: Smile Am un telefon foarte bun, dar uneori il mai incarc o data in timpul zilei. Smile

Razvan Pascu: Ce faceti in timpul liber?
Raed Arafat: Garda. Este altceva cand faci din munca ta un hobby. Atunci nu mai e o problema. Smile

Razvan Pascu: Daca ati avea 1 milion de euro, ce ati face cu ei?
Raed Arafat: Tot ceva pentru sistemul de urgenta, cred. Mai pastrez ceva, un pic asa. Smile

Razvan Pascu: Un spital privat? Nu v-a tentat niciodata?
Raed Arafat: Nu, pentru ca urgenta nu poate sa fie o practica corecta intr-un sistem privat. Daca sistemul privat este unul comercial.

Razvan Pascu: Dar ati vazut ca au aparut o multime de firme private…

Raed Arafat: Nu comentez aici, pentru ca am intra intr-o discutie pe care nu am termina-o nici maine. Ca si concept, urgenta este o medicina sociala, pentru toata lumea. Nu exista medicina de urgenta pentru cei care platesc si pentru cei care nu platesc. In momentul in care o tara face asa ceva, tara respectiva a facut o greseala majora in sistemul sanitar. Sistemul de urgenta este un sistem egal pentru toti.

Razvan Pascu: Din ce ati vazut pana acum, ce tara va place cel mai mult?
Raed Arafat: Nu este o tara perfecta, dar ca si organizare de sistem de urgenta, poate in proportie de 70-80% ca in Franta, cu mici modificari adaptate si de la alte tari: englezi, americani, nemti, ca sa ajungi sa ai sistemul intr-adevar cat mai aprope de perfectiune. Dar sistemul care este poate cel mai complet din punct de vedere al acordarii asistentei de urgenta, la momentul actual si care este cel mai aproape de cetatean, este cel francez.

Razvan Pascu: Concediu va luati? Ati avut vreodata concediu? Asa … sa mergeti la o agentie de turism sa spuneti ca vreti 7 zile all inclusive? Smile

Raed Arafat: Nu, asa ceva nu. Smile

Razvan Pascu: V-ati plictisi intr-un astfel de concediu, nu?
Raed Arafat: Cred ca in primele doua zile. Smile

Razvan Pascu: Si oricum factura la Roaming ar fi prea costisitoare. Smile

Raed Arafat: Asta asa este. Smile

Razvan Pascu: Multumesc pentru interviu!

SURSA :www razvanpascu.ro

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 05-02-2011 08:21 PM de Covalciuc Bogdan.)
05-02-2011 08:08 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Karin , HomefireNews , vionora , Artistsalvator , pompier_talpas
Nimeni Offline
Veteran
*****

Mesaje: 774
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 441
Given 353 thank(s) in 54 post(s)

Mesaj: #12
RE: Raed Arafat
Un mare profesionist !
Pacat ca nu avem multi oameni ca el , un adevarat lider !
Felicitari domnule Raed Arafat pentru tot ce a-ti facut si mult succes in ceea ce doriti sa faceti !
Bv-Bv !!!
05-02-2011 08:25 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: HomefireNews
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 11,793
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4364
Given 10365 thank(s) in 4573 post(s)

Mesaj: #13
RE: Raed Arafat
[Imagine: logo.png?1286451662]

Profesioniştii - Dr. Raed Arafat

















SURSA : www.eugeniavoda.ro

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
07-02-2011 01:43 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: HomefireNews
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 11,793
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4364
Given 10365 thank(s) in 4573 post(s)

Mesaj: #14
RE: Raed Arafat
Un arab pentru România !

Citat:Absolut firesc, subiectul care a încins media a fost tragedia de la Maternitatea Giuleşti. Ce s-a întâmplat acolo, cine sunt cei răspunzători de uciderea pruncilor nou născuţi, aspectele etice pe care le ridică mizeria de nedescris din sistemul sanitar românesc sau plecarea în exil a medicilor noştri sunt chestiuni care au creat deja o dezbatere-paradigmă, care se va prelungi mult de-acum încolo. Până când va fi umbrită de o alta, la fel de oripilantă, şi va eşua în uitarea colectivă. S-au declanşat anchete complexe. Politicienii au început să-şi tragă spuza pe propriile turte. Sunt semnele sigure că nenorocirea din Giuleşti va muri la reanimare. Altceva însă mi-a oferit un prilej de reflecţie. În orice catastrofă, provocată sau naturală, cel mai mare pericol îl reprezintă panica. Provocată de surpriză, de disperare şi derută, de neştiinţă sau de neputinţă, de îmbulzeală şi de pripeală, de lipsa informaţiilor. Atunci este nevoie de o minte calmă, lucidă şi autoritară care să preia gestionarea situaţiei. În Giuleşti, totul s-a orânduit, aproape de la sine, în jurul unui tip chelios, cu burtică, care purta o cămaşă cu mânecă scurtă şi care vorbea continuu la telefonul mobil. Nu am remarcat dacă a avut răgazul să dea indicaţii sau ordine, dar era clar că simpla sa prezenţă a fost suficientă pentru ca operaţiunile de urgenţă să se fluidizeze şi să capete coerenţă. Medicul specialist ATI Raed Arafat. Inventatorul şi coordonatorul SMURD- Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare. Numit de premierul Tăriceanu subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii Publice. Decorat cu Ordinul Naţional “Pentru Merit” în grad de Cavaler, de Iliescu, şi cu acelaşi ordin, în grad de Ofiţer, de Băsescu. Din 1998, cetăţean român de origine palestiniană. Un personaj uluitor, dar discret. Un puşti născut în Damascul unde Saul a devenit Apostol, care a avut de mic o pasiune stranie-medicina de urgenţă-şi care, prin acordul dintre Allah-ul domniei sale şi Dumnezeul nostru, a ajuns să studieze medicina la Cluj: a depus un dosar, iar România a fost prima ţară care l-a acceptat la studii. Eminent absolvent al unui număr impresionant de cursuri speciale de pretutindeni. În 1990, şi-a cumpărat o maşină mică de medic de urgenţă, dotată cu echipament specific şi, sub sprijinul unei clinici de terapie intensivă, s-a apucat, de capul lui, să salveze vieţi. Habar n-am cum a reuşit să transforme o iniţiativă privată într-un “serviciu public integrat fără personalitate juridică”. Nici cum i-a sedus pe mai marii de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, pe cei de la Ministerul Sănătăţii sau pe cei ai Pompierilor de la Interne, pe voluntarii de prin Norvegia, Anglia, Germania, Olanda, Statele Unite sau de aiurea. Nu pot pricepe nici cum, în 1998, a organizat în judeţul Mureş o colectă publică şi a reuşit să strângă 182.000 de mărci germane, cu care a cumpărat cea mai modernă ambulanţă de reanimare din România. Foarte probabil, cu ajutorul carismei sale şi al iubirii sale aproape fanatice pentru meserie. Nu mă interesează dacă are pasiuni, simpatii sau interese politice. Nici dacă e băgat în vreo combinaţie financiară dubioasă. Chiar nu contează. Cert este că, până astăzi, a reuşit să-şi extindă opera în aproape toate judeţele ţării. Aşa încât, pentru români SMURD a devenit sinonim cu speranţa. Un musulman care a salvat până acum de la moarte mii de creştini. Cu asta se ocupă. Pot să afirm fără să clipesc, că este unul dintre puţinii inşi din ţara asta, dacă nu singurul, care îşi merită cu adevărat situarea într-o demnitate publică. Pentru că, în ultimii 20 de ani, este singurul om care a constuit un mecanism senzaţional pus în slujba sănătăţii publice din România, în vreme ce totul se năruieşte împrejur sub un jaf barbar. Pentru că ar putea să plece oricând, oriunde, să ne lase baltă în indolenţa noastră şi să fie paşă, dar nu o face. Pentru că, leat cu mine, a creat, în acelaşi timp, atâta cât eu nu o voi putea face drum de câteva destine. Tot scrisul meu trudnic de până azi nu poate avea greutatea unui gest pe care mi-l închipui: Raed Arafat întinzându-i unei mame de la Giuleşti pruncul şi zicând: “Femeie, iată fiul tău! Trăieşte!”. Iată cum se scrie “brand de ţară” în limba arabă, doamnă Udrea: ابد اعامة اتجارية.
Este o construcţie grafică infinit mai reuşită decât frunzuliţa care vă ţine umbră!
Sursa articol :www.certitudinea.ro Data publicarii: 08.03.2011

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
10-03-2011 09:07 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 11,793
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4364
Given 10365 thank(s) in 4573 post(s)

Mesaj: #15
RE: Raed Arafat
Secretul SMURD: încrederea oamenilor !
Raed Arafat / Interviu
www.revista22.ro
[Imagine: rarafat.jpg]

Citat:De ce aţi ales medicina de urgenţă?
Este pasiunea mea. Medicina de urgenţă este un domeniu care m-a atras de mult şi despre care simt că nu este o muncă, ci mai mult o plăcere.

Pe la jumătatea anilor 90, cred că 1994 sau 1995, am început să văd la televizor, tot mai des, o persoană îmbrăcată în combinezon roşu, în locurile în care se întâmplau accidente. Pentru mine aşa a început SMURD. Pentru dumneavoastră cum a început?
A început printr-o iniţiativă, pentru care am avut oameni care m-au sprijinit, la Mureş. Vorbim de oameni cum ar fi profesorul Mircea Chioreanu, fostul şef al Clinicii de Terapie Intensivă, colonel Liviu Micu, fostul comandant al pompierilor, şi mulţi colegi care au acceptat să lucreze ca voluntari şi să facă ceva care era, mai întâi, o idee, apoi ceva care a reuşit să trăiască şi să evolueze. SMURD a început în 1990, a continuat să funcţioneze şi să evolueze până în ziua de astăzi. Încă putem să zicem că este în evoluţie. E adevărat că, în ultimii 3-4 ani, este mult mai evident şi mai vizibil pe plan naţional.

Dar mi-aduc aminte că, în vremea respectivă, se spunea că sunteţi spion, că veniţi să destabilizaţi România. Cum aţi reuşit? Pentru că se ştie cât de greu se întâmplă un lucru în ţară la noi.
Eu cred că este foarte important dacă ştii că faci ceva corect. Perseverezi. Perseverenţa este cheia succesului. Şi al doilea lucru: eu cred că nu ai cum să păcăleşti populaţia atâta timp, în sensul în care să faci ceva care nu este pentru oameni şi care să nu îi intereseze. Aici, populaţia a fost factorul cel mai important: când a văzut că SMURD e un lucru pentru oameni, lucrurile au mers şi s-au găsit şi oameni la nivel politic care au înţeles acest lucru, pentru că fără ei nu puteam nici să începem dezvoltarea SMURD pe plan naţional, nici să continuăm. E foarte important acest lucru. Faptul că mai sunt aici şi continuu înseamnă că cineva doreşte ca acest proiect să meargă mai departe.

Iniţial, spuneaţi mai devreme, lucraţi cu foarte mulţi voluntari.
Am lucrat cu mulţi voluntari. Şi acum lucrăm cu foarte mulţi, inclusiv angajaţi din rândul Ministerului de Interne, din rândul Ministerului Sănătăţii. SMURD nu este singur suficient. Trebuie să se înţeleagă că SMURD este o parte a unui sistem. Noi am lucrat în ultimii ani să dezvoltăm sistemul. Vorbim de un sistem de urgenţă, care include SMURD, include Serviciul de Ambulanţă, include unităţile de primiri urgenţe, include absolut toate componentele care îngrijesc bolnavul în urgenţă, din momentul în care se întâmplă accidentul, şi, în mod normal, include şi spitalele de urgenţă, care trebuie să asigure asistenţă de urgenţă, până ce este externat bonavul şi redat societăţii. Deci, când dezvolţi un sistem, componentele lui trebuie să funcţioneze foarte bine. Într-adevăr, SMURD are un lucru special al lui: un mod de a aduce mai multe instituţii să colaboreze împreună, modul integrat, fie că e parte din Ministerul de Interne, din Ministerul Sănătăţii, autorităţile publice locale. Deci este un sistem care a evoluat pe baza unui sprijin şi al unei colaborări între mai multe instituţii: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Pompierii, spitalele. De exemplu, dacă luăm Bucureştiul, vorbim de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, Spitalul Floreasca, cu care operează împreună SMURD şi, operativ răspunde de SMURD Ministerul de Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Dar un jucător important, pe lângă SMURD, rămâne Serviciul de Ambulanţă şi rămân, bineînţeles, spitalele şi unităţile de primiri urgenţe care primesc bolnavii.

Şi totuşi, este distinctă această entitate numită SMURD. Sunt uniforme speciale, sunt maşini speciale. Populaţia identifică o situaţie de urgenţă prin prezenţa SMURD.
Sunt multe situaţii în care ajutorul, chiar dacă SMURD se vede şi este acolo, vine şi de la celelalte instituţii. Sunt situaţii în care se evidenţiază mai mult SMURD decât alte instituţii, dar aici depinde de caz. Dacă luăm, de exemplu, situaţia care a fost recent, incendiul tragic de la Maternitatea Giuleşti, acolo a fost şi SMURD, şi Serviciul de Ambulanţă. Numai că, acolo, într-adevăr, s-au folosit echipamente speciale: maşinile de transport multiple-victime, care sunt specific ale SMURD, ale pompierilor şi ale SMURD pentru accidentele colective – aceste maşini mari, pătrăţoase au patru locuri şi în ele pot intra pacienţii pe targă sau au mai multe locuri pentru pacieţii care stau în poziţie şezândă, cu echipament special. A venit şi maşina pentru intervenţii colective şi calamităţi, care are în ea corturile, care nu a trebuit să fie utilizată atunci, dar are în ea toate materialele care sunt necesare, dacă e nevoie pentru mai mulţi accidentaţi. Pe lângă acestea, bineînţeles, alte echipamente care sunt specifice, dar ambulanţele pe care le foloseşte SMURD, cu mici diferenţe, sunt după standardul asistenţei publice, la noi. Este un standard care este stabilit prin lege şi care nu diferă de Serviciul de Ambulanţă. Diferă nivelul de utilizare şi modul de utilizare a lor.

Cine face parte din SMURD? Cine este personalul? Cum este selectat?
Personalul SMURD provine din mai multe părţi. De la Ministerul Administraţiei şi Internelor, de la pompieri, este personal angajat de la pompieri şi instruit special. Avem personal medical de la spitalele care conlucrează cu pompierii, cum e Spitalul Floreasca, cum e Spitalul Judeţean Mureş, cum e orice spital judeţean unde este SMURD şi acolo unde avem destui medici şi asistenţii de la spital. Asta pentru maşinile de terapie intensivă. Selecţia se face pe baza pregătirii, pe baza aptitudinilor. Este o selecţie standard.

Cine face selecţia?
Pentru fiecare instituţie, selecţia este făcută de instituţiile angajatoare. De exemplu, la pompieri, Ministerul de Interne face selecţia.

Şi la spital?
Spitalul face selecţia personalului, însă după asta personalul nu se angajează pe SMURD. Se angajează pe unitatea de primiri urgenţă. Din unitatea de primiri urgenţă se mai face o selecţie pentru cei care ies pe maşinile SMURD. Şi, de regulă, sunt oameni care au o pregătire foarte bine pusă la punct pentru problemele de terapie intensivă şi problemele de asistenţă de urgenţă. Este un personal cu un nivel foarte înalt de calificare.

Insist asupra acestui lucru, pentru că se vede o diferenţă între acest personal de pe SMURD şi restul.
Nu ştiu dacă este o diferenţă...

Ba da. Acest personal pare că are omenie faţă de omul aflat în suferinţă. Apoi se vede un soi de mândrie a apartenenţei la un anume grup de elită.
Asta este poate adevărat, dar este un fenomen psihologic normal. Când aparţii unui grup care este apreciat şi este văzut bine, atunci automat ai şi tu sentimentul că eşti important, pentru că faci parte dintr-un grup de acest gen. Deci, este un lucru normal. De fapt, în toate ţările lumii care au sisteme evoluate de intervenţie, se dezvoltă acest simţ în rândul personalului: este mândru de locul în care lucrează şi atent cu cei cu care lucrează – adică pacienţii. La noi, cred că, cel puţin pe linia SMURD, este. Pot să zic că acest lucru nu este exclus şi în celelalte părţi. Cred că şi în celelalte părţi există mândria că lucrezi în sistemul de urgenţă. Deci nu e neapărat numai la SMURD. E adevărat că SMURD şi mai ales echipele de paramedici înseamnă o chestiune de lucru în echipe foarte bine sudate, care lucrează împreună foarte bine şi care sunt instruite să crească împreună. Lucru pe care şi serviciul de ambulanţă, încet-încet, prin modul în care am insistat în legislaţia recent apărută, îl face: echipe fixe, care să nu mai schimbe echipajele. Începem să găsim şi la Serviciul de Ambulanţă echipe care sunt sudate şi care evoluează şi lucrează împreună. Şi acolo, într-adevăr, creşte un sentiment de mândrie, de echipă, de lucru în echipă. Comportamentul se schimbă total faţă de situaţia în care se lucrează individual. Este o politică, hai să zicem, a serviciului şi, de când s-a înfiinţat, s-a concentrat foarte mult pe latura umană. Paramedicii nu sunt personal medical, personal, de pildă, paramedical. Sunt pompieri cu o pregătire pentru a acorda un prim ajutor calificat. Poate că sunt mai atenţi, fiind mai aproape de omul de rând. Înţeleg mai bine omul de rând. Nu ştiu. Nu am o explicaţie clară la ce observaţi dumneavoastră, dar poate că, într-adevăr, există anumite aspecte care trebuie analizate.

În programul acesta de instructaj al celor care urmează să lucreze în acest sistem integrat există şi o pregătire etică?
Medicii, asistenţii fac această treabă în pregătirea lor. Şi la pompieri există o parte de pregătire, există un modul de pregătire în manualele lor care se referă la aspectele de corelare cu pacientul, de corelare cu familia pacientului. Normal că aceste chestiuni de etică se predau.

Cât câştigă un medic care lucrează la SMURD?
Medicii au exact acelaşi câştig ca în sistemul public. Nu există nicio diferenţă. Trebuie să se înţeleagă că şi sistemul SMURD, şi Ambulanţa, şi unităţile de primiri urgenţă, totul are acelaşi sistem de salarizare. Nu există alt sistem de salarizare pentru personalul care lucrează în SMURD.

Ceea ce este în plus este mândria de a aparţine acestei caste.
Da. Este o mândrie, să o recunoaştem, în rândul personalului, dar şi în rândul voluntarilor, nu numai al celor plătiţi pentru aceasta.

Ştiţi că anul acesta, când s-a pus problema declaraţiilor de venit, toată redacţia noastră a direcţionat cei 2% către SMURD.
Da, şi eu vă garantez că au fost folosiţi şi foarte, foarte corect şi banii nu sunt încă cheltuiţi integral.

Multă lume este convinsă de acest lucru.
SMURD face parte dintr-o mare entitate care se bucură de o mare încredere din partea populaţiei. SMURD este parte a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi, împreună, au o rată de încredere de peste 90%. Şi poate că un motiv este că acest grup de oameni, acest sistem de intervenţie este văzut de cetăţeni, într-adevăr, când ei sunt la limită, între viaţă şi moarte, şi când au nevoie de ajutor. Şi cred că acest aspect contează. Nu suntem unici. Lumea vine şi spune: ce mare lucru aţi făcut. În alte ţări, asemenea sisteme există de mult, se dezvoltă şi se dezvoltă bine. Şi cel mai important lucru este ca populaţia să aibă încredere. Să aibă încredere în cine o deserveşte, să aibă încredere în sistem, lucru la care încă lucrăm şi la sistemul sanitar. Să aibă populaţia încredere mai mare în sistemul public medical, nu numai în sistemul sanitar sau în intervenţia de urgenţă. Deci, trebuie să dezvolţi încrederea populaţiei, pentru că populaţia are dreptul să fie sigură de ce se întâmplă cu ea şi de faptul că, la nevoie, mai ales, se găseşte cineva care să o sprijine sau să o ajute. Ce poate fi mai rău pentru un om de rând decât să rămână descoperit când are nevoie, mai ales pe aspectele medicale şi mai ales pe aspectele de urgenţă? Pentru că, dacă nu eşti sigur când dai telefon la 112 că îţi vine un răspuns prompt, calificat, care poate să te ajute, nu este un rău mai mare. Acum, multe lucruri, dezvoltate de noi în acest sistem, încă reprezintă aspecte de controversă în sistem. Mulţi vociferează că personalul paramedical este puţin instruit. Dar primim vizite şi oaspeţii vor să vadă modelul nostru de instruire a personalului paramedical, care este exact modelul francez, dezvoltat împreună cu Ministerul de Interne din Franţa. În instruirea acestui personal am fost sprijiniţi şi de Ambasada SUA, când am spus că ne trebuie instruire, cu expertiză de la dânşii. Deci, toate aceste aspecte, întreaga dezvoltare a sistemului s-a făcut luând modele şi experienţe şi pozitive, şi negative din alte ţări: ce să copiem, ce să adaptăm şi ce să nu luăm deloc. Sunt chestiuni diferite la care trebuie să te uiţi când dezvolţi un sistem, ca să-l dezvolţi corect. În ultima perioadă, avem vizite din alte ţări – fie din Orientul Mijlociu, fie din Europa – cu scopul de a urmări cum s-a dezvoltat modelul de intervenţie de urgenţă din România, modelul de specializare integrată, care, de exemplu, în judeţul Mureş, e foarte evoluat; cum a ajuns 112 să ocupe locul de frunte ca număr de urgenţă, schimbând numerele vechi. Gândiţi-vă că încă sunt ţări cu tradiţie în UE care nu au reuşit să desfiinţeze numerele lor vechi şi să impună numai 112. România a reuşit să o facă, prin existenţa unei viziuni comune a Ministerului Sănătăţii, a Ministerului de Interne şi STS. Omul de rând trebuie să ştie un singur număr la care să apeleze, nu 3, 4, 5, 10 numere. Aceste aspecte cred că trebuie luate în considerare şi trebuie să înţelegem că România este în curs de dezvoltare a sistemului de urgenţă. Nu putem să zicem că deja avem un sistem dezvoltat. Avem un sistem în curs de dezvoltare şi care începe să arate aspectele lui pozitive. Dar încă putem face mult mai mult ca ţară şi ca sistem.

Un indice pentru sistemul acesta este timpul de intervenţie.
Timpul de intervenţie, în România, se calculează din momentul în care a sunat telefonul până la momentul în care ajunge primul echipaj la bolnav. În Bucureşti, dacă vedem cum era acum 2 ani, 3 ani, când timpul de intervenţie era în zeci de minute în unele situaţii, pentru că Serviciul de Ambulanţă era depăşit, acum avem un timp de sosire care a scăzut la 7, 9, 10 minute de la apel. Deci, deja am scăzut foarte mult. E lege la noi. Până în 2014, sunt prevăzuţi anumiţi parametri, timp de sosire pentru echipe în zona urbană şi zona rurală şi timp de sosire pentru echipajele de urgenţă cu asistent sau medic în zona urbană şi în zona rurală. În unele judeţe deja le-am atins, în altele suntem aproape de ele şi în altele suntem departe de ele. Sistemul este în curs de dezvoltare.

Din punctul acesta de vedere, intervenţia de la Maternitatea Giuleşti cum a fost?
A fost exact ca la carte din punct de vedere al intervenţiei. Au fost anumite aspecte pe care noi, bineînţeles, le analizăm. Căci noi analizăm fiecare intervenţie şi vedem ce mai trebuie îmbunătăţit în ea.

Ce vi se pare că nu a mers acolo?
Eu vă spun foarte deschis: relaţia cu anumiţi ziarişti. Pompierii au primit apelul, din start, fiind un dispozitiv cu risc, un spital, au trimis mai multe ambulanţe, mai multe echipaje de pompieri şi de SMURD de prim ajutor; a fost alertată echipa medicală, a fost alertat Serviciul de Ambulanţă. Serviciul de Ambulanţă a reţinut garda de zi ca să înlocuiască echipajele SMURD, blocate pentru acest caz, aşa încât să nu se simtă în Bucureşti lipsa acestor echipaje. La faţa locului au fost mai multe echipaje SMURD, un număr de echipaje de la Ambulanţă, care în mod foarte organizat au făcut evacuarea. Au fost chemaţi un număr de medici şi asistenţi de la SMURD Bucureşti, de la Floreasca, de acasă. Toate aceste mişcări nu s-au văzut nicăieri, dar aceşti oameni au făcut, de fapt, să funcţioneze partea de intervenţie. Au venit echipajele. Erau mai mulţi medici. Au venit medici din maternitate, neonatologi de acasă, fără să fie chemaţi. Au venit acolo neonatologi din alte spitale, pe care nu i-am chemat.

În schimb, cei care erau în spital şi care aveau celebra cartelă prin care ar fi putut fi deschisă uşa nu au fost de găsit.
Nu comentez nimic despre ce s-a întâmplat până la incendiu. Dar de la incendiu, de când am sosit eu, colegii de la spital, de acolo, lucrau să-i stabilizeze pe copii, după ce i-au scos din salonul incendiat. Colegii de la SMURD au colaborat cu ei şi au dus copiii la „Grigore Alexandrescu“, după care au fost transportate femei care erau în travaliu, aproape de naştere, pentru că nu mai aveau condiţii. Au fost transportate în maşinile mari, însoţite de ginecologi de la Matenritatea Giuleşti, după care a fost transferat restul persoanelor stabile – mame, copii -, toţi au fost transportaţi către diferite maternităţi. Deci au fost mai multe etape: etapa de evacuare a celor mai grav afectaţi – aceştia erau cei 8 nou-născuţi arşi, în stare gravă –, după care a fost evacuarea femeilor în travaliu într-un mod foarte controlat şi chiar dacă ar fi fost să nască în maşină puteau să fie asistate; din fericire, niciuna nu a născut în maşină şi au născut la maternitate, la Filantropia, după ce au ajuns. După care a urmat evacuarea celor care aveau cele mai uşoare probleme, dar pentru care spitalul nu mai oferea condiţii în care să stea. La locul intervenţiei s-a colaborat foarte bine.

Cine a coordonat toată acţiunea de acolo?
Fiecare a coordonat pe domeniul lui. Au fost pompierii, a fost poliţia, au fost de la primărie, am fost eu din partea ministerului, dar şi doctorul Opriţă, care răspundea de echipele SMURD. A fost o chestiune de echipă acolo, echipă care a făcut să funcţioneze totul bine în baza unor planuri. Aţi văzut: pleca ambulanţa, poliţia în faţa ei. Aştepta şi o aducea cât mai repede înapoi. Nu am avut nicio secundă lipsă de ambulanţe sau de personal. În 2 ore şi un sfert, 2 ore şi jumătate am evacuat 114 persoane, dintre care numai 60 de adulţi, restul, toţi copii. Şi au fost evacuaţi şi copii care erau în stare critică. Deci toate acestea s-au făcut. Ca intervenţie, pot să spun – şi păcat că a trebuit să testăm acest lucru – că a funcţionat exact cum se prevede să funcţioneze o asemenea intervenţie. Unde a fost o problemă, însă? O parte dintre familii era afară, cu o parte dintre gravide. A durat un pic până ce le-am reintrodus în spital, când s-a terminat intervenţia, ca să-i spunem fiecăruia unde a fost trimisă ruda lui, copilul lui. Şi trebuie să spun că – nu pot să generalizez –, dar cu o parte din mass-media nu a fost un parteneriat, nu a lucrat neutru; dimpotrivă, noi am fost sub o presiune foarte mare. Nu am să menţionez o anumită persoană, dar o anumită reprezentantă a mass-media era chiar extrem de agresivă în timpul în care noi lucram la evacuarea pacienţilor. Ea insista că trebuie să vină cineva şi să-i dea toate informaţiile, informaţii pe care noi încă nu le aveam. Deci, eu atât vreau să spun: logic şi normal, nu pot să ies să dau informaţii câţi copii răniţi, câţi copii decedaţi, până ce nu ştiu câţi copii sunt şi ai cui sunt. Insistenţa de a afla o ştire de senzaţie – câţi au murit, câţi au ars – putea să pună foarte multe familii în situaţia în care, în momentul în care anunţi că au fost decedaţi, normal că toate familiile ar putea să se gândească dacă nu cumva e copilul lor. Deci, a trebuit să aşteptăm un pic, să avem informaţiile corecte şi, apoi, să ieşim. Puteam să ieşim şi să spunem că avem atâţia decedaţi şi să fie mai puţini sau să fie mai mulţi. Nu ştiam identitatea lor. După ce s-au stabilit toate aceste lucruri, am ieşit şi am dat aceste informaţii. Cred că, la aceste intervenţii, nu avem o cultură de a înţelege că în timpul intervenţiei trebuie să respectăm faptul că se intervine. Poate că data viitoare – şi am învăţat un lucru din această situaţie – trebuie să emitem un act clar, normativ, prin care să fie stabilit modul de acces în zonele de intervenţie: cine are acces în zonele de intervenţie şi până unde are acces în zonele de intervenţie. Mass-media au dreptul la informare şi să transmită mesajul, dar nu în detrimentul intervenţiei. Deci, intervenţia rămâne suverană. Ce facem acolo rămâne suveran. Informarea poate să fie obţinută, dar respectând faptul că se face o intervenţie. Cu mulţi ne-am înţeles foarte bine şi au înţeles ce facem, dar au fost câteva persoane care nu au înţeles ce facem; ele au creat presiune inclusiv asupra familiilor, pentru că stăteau împreună cu familiile şi când urlau la noi, urlau şi familiile la noi. Apărea ceva, care, la locul unei intervenţii, este ultimul lucru de care ai nevoie: în loc să te ocupi de intervenţie trebuie să te ocupi să linişteşti spiritele care sunt agitate de către cineva. Şi încă o dată, repet şi insist: nu generalizez: am colaborat cu unii ziarişti foarte bine. Cred că cine citeşte va înţelege foarte bine când vorbesc despre cine şi ce vorbesc. Nu este normal să insişti atât de mult asupra unor oameni care încearcă să rezolve o problemă acolo, numai şi numai pentru că tu vrei informaţii.

În anii 90, undeva, în provincie, o femeie, însoţită de un bărbat, şi-a dat foc în piaţa publică. A fost răvăşitor, pentru că un canal de televiziune, Antena 1, a transmis în direct acest lucru, iar cameramanul, în loc să o ajute pe această femeie, a filmat-o.
Sper să nu mai avem astfel de probleme, dar când le vom avea, le vom aborda altfel, ca la americani: un loc unde să stea mass-media şi să aştepte să vină cineva să-i informeze, cu dreptul de a filma din acel loc, dar fără să încurce intervenţia. Populaţia să stea într-un loc unde să aştepte şi cei care nu au ce căuta trebuie cât mai repede îndepărtaţi din zona respectivă. Să nu uităm ce s-a întâmplat acum câţiva ani la Mihăileşti. S-au pierdut doi tineri din mass-media, pentru că au intrat într-o zonă periculoasă de intervenţie. Nu poţi lucra având oameni care nu ştii cine sunt şi care toţi păşesc între tine şi victime, în locul de intervenţie şi între furtunurile de la pompieri. Nu merge. Din fericire, la Giuleşti, poliţia şi jandarmeria au controlat foarte bine situaţia. Problema erau persoanele care insistau să evidenţieze că nu le dăm informaţii, că nu vrem să dăm informaţii.

Că ascundeţi ceva...
Exact. Nu aveam ce să ascundem. Numai că era ideea de a aştepta să avem informaţii corecte, ca să nu dăm informaţii greşite.

Şi când aţi avut informaţiile corecte, cum a fost momentul, omeneşte vorbind, când a trebuit să spuneţi că este o tragedie...
Foarte trist a fost. Când am aflat care este situaţia, atunci, împreună cu reprezentanţii primăriei, cu colegii de la pompieri, am prezentat mass-media situaţia reală. Abia atunci s-a aflat ai cui sunt copiii, unde sunt părinţii, ca să poată fi informaţi cât mai repede, ca să nu rămână ideea că nimeni nu ştie al cui este copilul decedat sau copilul care trăieşte.

Ulterior, însă, comunicarea cu familiile a părut deficitară.
După intervenţie, au fost duse familiile în amfiteatru şi s-a comunicat. E adevărat că nu erau toţi. După aceea au fost poate anumite disfuncţionalităţi de comunicare, dar familiile au fost introduse în amfiteatru şi au lucrat chiar reprezentanţii primăriei, care au lucrat foarte bine pe această problemă.

Dar nu este nevoie şi de un psiholog în astfel de cazuri?
Numai că psihologul nu-l aduci în prima secundă. Psihologii s-au ocupat. Să ştiţi că primăria a asigurat, mai ales pentru părinţii copiilor decedaţi, psihologi care au discutat cu ei, din ceea ce ştiu eu de la primărie, acolo unde au fost duşi. Pentru că au fost duşi într-un spital separat, departe de presă, de ochii oamenilor şi s-a discutat cu ei şi s-a asigurat chiar şi consultul psihologic şi unii au plecat, după asta, la cererea lor, de la spital, a doua zi. Deci, şi acest aspect a fost abordat, dar nu în stradă în văzul tuturor.

D-le doctor, cine vrea să vă vadă „ars“?
Nu aş răspunde la întrebarea asta. Eu cred că atunci când dezvolţi un sistem puternic şi, cu atât mai mult, un sistem public puternic, cu atât sunt oameni cărora nu le convine, dar sunt oameni care sunt foarte mulţumiţi. Normal că aceia cărora nu le convine ce se întâmplă vor să vadă că cei care fac acest lucru să nu-l mai facă. Dar asta e mai puţin important. Cred că nu vreau să intru în acest amănunt. Nici nu vreau să zic nimic de el. Îl lăsăm aşa.

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
18-03-2011 01:16 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: HomefireNews , pompier_talpas
firefighter Offline
Membru experimentat
***

Mesaje: 72
Alăturat: Oct 2010
Locatie:
Thanks: 1
Given 165 thank(s) in 8 post(s)

Mesaj: #16
RE: Raed Arafat
23-03-2011 03:32 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Covalciuc Bogdan
grizzly Offline
Membru junior
**

Mesaje: 10
Alăturat: Mar 2011
Locatie:
Thanks: 4
Given 2 thank(s) in 0 post(s)

Mesaj: #17
RE: Raed Arafat
Un om cu adevarat extraordinar...si noroc ca a gasit in Romania si altii ca el. Lucrurile chiar se schimba si avem un sistem extraordinar in urgente.
26-03-2011 07:56 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 11,793
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4364
Given 10365 thank(s) in 4573 post(s)

Mesaj: #18
RE: Raed Arafat
LTV.ro - dr. Raed Arafat - Founders
Citat:Povestea SMURD se confunda cu povestea de viata a domnului doctor Raed Arafat, un tanar student care si-a propus un obiectiv ambitios: crearea unui serviciu public nou, performant intr-o tara si intr-o perioada in care mai toate proiectele noi insemnau pornirea unui dozator de suc sau demolarea unei fabrici.
Vestea buna este ca romanii stiu sa respecte reusitele, domnul Arafat aflandu-se in topul celor mai respectati romani.

LINK LTV.ro - dr. Raed Arafat - Founders http://ltv.ro/ aplause

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
07-05-2011 05:50 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: pompier_talpas , Karin
Nimeni Offline
Veteran
*****

Mesaje: 774
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 441
Given 353 thank(s) in 54 post(s)

Mesaj: #19
RE: La multi ani Dr. Arafat !
'' La Multi Ani ! '' Multa sanatate si tot ceea ce ati inceput sa duceti la bun sfarsit cu mari succese !
25-05-2011 08:35 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
billy the kid Offline
Membru experimentat
***

Mesaje: 200
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 189
Given 72 thank(s) in 26 post(s)

Mesaj: #20
RE: La multi ani Dr. Arafat !
La Multi Ani Dr. Arafat!
Jos palaria pentru acest om si pentru tot ce a facut!
25-05-2011 11:09 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Postează răspuns 


Săritură forum:




Bine ai venit, Vizitator!
Trebuie să vă înregistraţi înainte să postaţi aici.


  

Parolă
  





Publicitate
eMag

Ultimele subiecte
Concursurile serviciilor ...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Astăzi 09:16 PM
» Mesaje: 143
» Vizualizări: 63074
Autospeciale pentru stins...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Astăzi 03:14 PM
» Mesaje: 345
» Vizualizări: 275670
Inundatii ...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Astăzi 12:17 PM
» Mesaje: 102
» Vizualizări: 52126
I.S.U. "Bistrita" al Jud...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
Astăzi 09:34 AM
» Mesaje: 155
» Vizualizări: 82907
Salvare animale
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
Astăzi 09:27 AM
» Mesaje: 226
» Vizualizări: 126049
Autospeciale ROMPRIM
Ultimul mesaj a fost postat de: romprim
Ieri 09:49 AM
» Mesaje: 75
» Vizualizări: 57725
Avizier posturi scoase la...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Ieri 08:57 AM
» Mesaje: 110
» Vizualizări: 101818
Serviciul Protecţiei Civ...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
25-07-2017 06:26 AM
» Mesaje: 177
» Vizualizări: 95636
Pompierii " în lupta" cu...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
25-07-2017 06:07 AM
» Mesaje: 3
» Vizualizări: 4909
Concedii
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
23-07-2017 10:34 AM
» Mesaje: 48
» Vizualizări: 34855

Sustinem
semperfidelis.ro
agendapompierului.ro