Acest forum foloseste cookies
Acest site foloseste cookies pentru a personaliza continutul si publicitatea, pentru a analiza traficul si pentru a oferi optiuni social media. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.

pompieri


Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 7 voturi - 5 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Raed Arafat
Autor Mesaj
HomefireNews Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 4,889
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 3754
Given 2564 thank(s) in 1485 post(s)

Mesaj: #251
RE: Raed Arafat
Raed Arafat, sâmbătă 03.09.2016 ora 11 , pe Facebook.....

[Imagine: 12243043_1245007878859417_7887077896864214361_n.jpg]

Raed Arafat :
Citat:In ultima perioada atacurile impotriva sistemului de urgenta, si a mea personal, s-au intensificat din nou. Povesti mincinoase si acuzatii fara fond se raspandesc in fiecare zi in sepranta ca oamenii sa-si piarda increderea in sistemul de urgenta si sa permita astfel grupurilor de interese sa atinga ce incearca sa atinga de cativa ani si anume distrugerea unui sistem integrat care evolueaza pozitiv in mod continuu si inlocuirea cu un model unde comertul si cuncurenta comerciala ar sta la baza lui.
Ieri un domn “jurnalist”, pe nume Duta, scria ca s-a saturat de faptul ca eu decid cine traieste in Romania! In articolul sau publicat in Romania Libera scrie cum ca tot sistemul sanitar este privatizat la negru lasand de inteles ca si sistemul de urgenta ar fi privaitzat deja la negru. Si atunci de ce sa nu lasam comerciantii sa vina in mod trasparent si sa decida ei cine traieste? macar acolo criterile sunt mult mai clare si simple.. ai bani traiesti … nu ai bani nu traiesti, sau esti asigurat..traiesti cat iti permit asiguratorii, nu ai asigurare acoperitoare, vine ambulanta si nu vine elicopterul chiar daca ai avea nevoie de el…etc. Astfel de modele exista in lume si Legea noastra a impiedicat pana in acest moment sa ajungem in astfel de situatie in domeniul urgentei.
As dori sa-l explic domnului “jurnalist” ca eu inca nu am ajuns sa fiu unicul decident pe sistemul de urgenta si nici nu sunt decidentul care stabileste cine traieste si cine nu in Romania dar nici nu vreau sa fiu. Sistemul este construit intr-un fel in care in multe etape sunt comisii si experti care sunt consultati iar orice act normativ trece pe la doua ministere, si nu numai la unul, respectiv Ministerul Sanatatii si Ministerul de Interne. Oricum puterea unui secretar de stat nu exceda puterea unui ministru si daca extrapolam cele spuse in articol inseamna ca un ministru are puteri si mai mari care il permit mai mult sa decida cine traieste in Romania, dar din fericire situatia reala nu sta in acest fel. Ce am facut eu, impreuna cu toti colegii si cei care ne-au sprijinit din partea populatiei si din partea politicului, este faptul ca in cursul a 26 de ani, am transformat un sistem in care oamenii mureau cu zile in cazul unor urgente si nu avea unde sa mearga sau unde sa fie dusi sa fie asistati corect, intr-un sistem in care ai sansa sa fi salvat!
Mai mult, prin Legea sanatatii nr. 95 din 2006, am reusit sa introducem sintagma ca asistenta de urgenta si primul ajutor calificat sunt un drept al cetateanului si o datorie a statului… o afirmatie care eram cat mai aproape de a o pierde in anul 2011, prin initiativa legislativa de “reforma” a sistemului sanitar care liberaliza asistenta medicala de urgenta impreuna cu intregul sistem sanitar!
Este interesant cum in ultima perioada, au aparut pe contul meu de facebook comentatori care folosesc sabloane identice in comentariile lor, parca sunt dicate de cineva, incep cu cat de mult apreciaza SMURD sau cat de mult ma apreciaza personal pe mine si tot ce am facut si termina prin a zice ca acum nu mai merge si trebuie sa schimbam lucrurile sau ca este momentul sa vina cineva care “se pricepe” sa coordoneze mai departe. Unii dintre ei nici macar nu mai stau in Romania de ceva timp cum era un domn din North Carolina care reclama ca ambuanta a ajuns la el dupa o ora jumate, crezand ca nimeni nu o sa observe unde locuieste el de fapt si de unde scrie. Pe diferite site-uri si conturi facebook se poarta discutii animate de cateva persoane, raspandite pe siturile si conturile respective, despre sistemul de urgenta si se incearca introducerea unor informatii false printre randuri care sa faca oamenii sa-si piarda increderea. Se afirma lucruri ce ating persoana mea in mod voalat, cum era chestia cu casa mea de la Targu Mures si faptul ca mi-am cumparat un apartament la Bucuresti cu 100.000 Euro dar fara a spune ca la Targu Mures casa o am din 2001 construita la un pret ce nu a depasit 35.000 dolari care le aveam din banii mei mosteniti iar apartamentul din Buc. l-am cumparat acum 3 ani dupa ce mi-am vandut un apartament din Targu Mures cumparat de mine in 1992 luand si un credit suplimentar de la o banca ca sa cumpar un apartament care a costat in jur la 76.000 Euro si nu 100.000 cum pretinde articolul scris pe site-ul B1, aspecte de altfel prezente in declaratiile mele de avere iar cel care a scris articolul avea de unde sa se informeze daca interesul era sa scrie ceva adevarat, insa nu cred ca avea acest interes. Toate cele mentionate mai sus, si multe altele, se leaga cu afirmatiile doamnei Pipidi intr-un articol publicat recent in “Romania Curata” despre “kompromat”, unde vorbeste despre modalitatile de compromitere continua importriva unor persoane si institutii din Romania, printre care a fost mentionat si numele meu, afirmand ca probabil campania impotriva mea a fost una dintre cele mai costisitoare pentru ca dureaza de cativa ani. Ea mentioneaza acolo si nume de persoane dar spune ca realizarea acestei campanii nu se limiteaza la o persoana sau firma si ca ar fi mai multe implicate facand acest lucru pentru bani sau alte foloase.
Revenind la ce scria “jurnalistul” Duta de la B1 si Romania Libera, acesta s-a saturat ca eu sa decid, si am sa-l spun ca el este liber sa-si puna viata in mana comerciantilor ca sa decida ei pentru el, sistemul nostru si legislatia noastra il permit acest lucru, nu trebuie insa sa puna si viata altora in mana lor incercand sa distruga impreuna cu prietenii sai ce este la acest moment recunoscut pe plan international ca fiind un sistem aflat integral in slujba omului de rand, fara interese is fara pretentii, reprezentand unul dintre cele mai complexe sisteme integrate din Europa si nu numai! Pot sa-l spun si eu domnului Duta cat de mult m-am saturat eu de personaje ca el, care nu stiu ce au facut in viata lor in serviciul oamenilor de rand insa cu siguranta inca nu am vazut efectul daca au facut ceva.
Este usor sa-ti folosesti pixul sau tastatura ca sa denigrezi si sa pui la zid pe cei care incearca sa mentina ceva si sa-l dezvolte pentru ca critica si cuvantele dure nefondate menite sa atace si sa denigreze fara motiv aparent, fac parte din meseria celor care se considera “ jurnalisti “ in tara noastra, compromitandu-i pe adevaratii jurnalisti care isi fac meseria in mod corect si onorabil si care nu sunt putini la randul lor. Ma astept ca in perioada urmatoare sa continue aceste atacuri si denigrari, mai ales ca cvine luna Octombrie si comemorarea tragediei de la Colectiv, insa promit ca acolo unde consider ca trebuie sa raspund, am sa raspund fara intarziere. In final, vreau sa spun ca nu am vazut nicaieri pe unde am fost in Europa si in lume o tara civilizata in care potentialul de autodistrugere si autoflagelare, si impactul unor actiuni de dezinformare si manipulare, este atat de mare cat este el in tara noastra. Prin personaje ca domnul Duta sunt atacate proiecte pozitive, oameni care fac ceva pentru tara lor, actiuni menite sa ajute omul de rand… inducand impresia ca nimic nu merge in Romania si nimeni nu face nimic pentru Romania. Credeti ma ca nu este chiar asa! Cu toate problemele cu care ne confruntam, pot sa spun ca sunt oameni care intradevar fac tot ce pot ca Romania sa evolueze si sunt multe lucruri pozitive care se intampla in jurul nostru, insa multi nu le vad fiind orbiti de astfel de personaje si de comentatorii profesionisti de pe facebook si altele. Ne ramane doar sa ne gandim pozitiv, sa ne facem treaba si sa rostim proverbul celebru: Cainii latra, Caravana trece!
SURSA : https://www.facebook.com/DrRaedArafat/

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
03-09-2016 06:18 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: maf150
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 11,577
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4275
Given 9886 thank(s) in 4341 post(s)

Mesaj: #252
RE: Raed Arafat
Raed Arafat despre liberalizarea sistemului de urgență: Dărâmăm tot ce s-a construit
01 SEPTEMBRIE 2016
Autori : Alex Olaru / Andreea Orosz
SURSA : http://www.rfi.ro/

[Imagine: raed_1.jpg]

Citat:Medicii de la Unitatea de Primiri Urgenţe SMURD din cadrul Spitalului de Urgenţă Floreasca îşi retrag demisiile. Cei 22 de medici au făcut deja cererile de revocare și spun că au primit semnale că lucurile se vor rezolva. Anterior, medicii de la UPU SMURD au reclamat faptul că sunt tratați abuziv de managerul interimar și că nu au la dispoziție reursele necesare pentru a-și putea face treaba.
Cazul Floreasca, unul punctual, scoate însă la iveală o serie de probleme ale sistemului: cât de profesionist este managementul spitalelor și cât de pregătiți sunt cei care administrează unitățile medicale? Cât de eficient este sistemul integrat UPU? Formarea unui manager se face în ani de zile, explică, la RFI, secretarul de stat Raed Arafat. De la ideea formării lor în mod profesionist s-a pornit, în urmă cu câțiva ani. Între timp însă, au început schimbările de manageri, inclusiv pe considerente politice.

În fine, în tot acest context, în spațiul public a apărut și întrebarea "ce garanții există că situația de la spitalul Floreasca nu se va repeta în viitorul apropiat?" Raed Arafat răspunde :

Raed Arafat: Depinde, pe plan local, de relația dintre manager și șeful unității de primiri urgențe și colegii de la unitatea de primiri urgențe. De ce? Sumele și banii se alocă din fonduld e stat, nu din asigurări. Ministerul cu departamentul analizează consumul, numărul pacienților și tot și aprobă bugetele care pleacă la rectificare . Uneori se ajustează în pozitiv sau negativ, depinde cum au fost executate și dacă considerăm că e nevoie sau nu de o sumă și se redistribuie. Dar managerul are sumele astea la îndemână pentru UPU. El nu poate să le folosească la altceva.. Când ajunge o unitate de primiri urgențe să spună n-am aia, n-am aia, n-am aia și ne uităm și vedem că sunt bani, normal că e o problemă undeva.Să-ți lipsească medicamente din UPU sau materiale e o problemă undeva pe lanțul managementului.

Reporter: Cazul Floreasca mai ridică o problemă: Cât de fericită e varianta în care un doctor ajunge manager de spital și cât de mare e nevoia în spitalele din România de manageri pregătiți, cu studii de specialitate?

Raed Arafat: Aici e o problemă care se tărăgănează de foarte mult timp. În mod normal, dacă vrei să formezi un manager profesionist, ai nevoie de o pregătire foarte corectă pentru acest manager, care să înțeleagă rolul lui, rolul spitalului. Să înțeleagă absolut toate aspectele care sunt corelate cu managementul unui spital, mai ales când vorbim de spitale cum sunt spitale regionale, care au un rol major în societate. Managerii lor trebuie să știe toate astea.

Reporter: De ce se tărăgănează?

Raed Arafat: Am venit cu un concept OK acum câțiva ani cu ideea managerului, dar n-am mers mai departe cu o formă de pregătire adecvată pentru managerul respectiv și am început să schimbăm managerii.Politic, din alte motive...dar în niciun caz n-am început să-i angajăm pe bază de pregătire profesionistă ca manager. În primul rând trebuie lucrat pe forma de pregătire a managerului unui spital. A început să fie suficient un curs de 2 săptămâni și ești manager de spital. Nu merge. Un curs de două săptămâni, să te transformi direct în manager de spital, care să rezolve toate problemele...este destul de greu.

Reporter: Există oameni în România pregătiți, la acest moment? Sunt manageri profesioniști? Măcar unul, doi, trei în spitale?

Raed Arafat: Există oameni care au avut într-adevăr o pregătire de bază, dar au avut și talentul să devină manageri foarte buni. Normal că există. Există oameni care au devenit manageri foarte buni pe baza experienței, pe baza unei perioadei mai lungi în care au stat într-un spital și pentru că au avut talentul la acest lucru. Plus, poate și anumite cursuri de pregătire.

Reporter: Ei au ajuns în punctul acesta, nu i-a pregătit sistemul, practic.

Raed Arafat: Eu nu am văzut încă în sistem, chiar dacă se supără pe mine unii colegi, n-am văzut în sistem la momentul ăsta o pregătire temeinică reală în managementul sanitar. Poate sunt unele cursuri universitare, dar când tu vrei să fii manager și faci un curs de două-trei săptămâni și din el lipsești jumătate, asta nu e o pregătire. Aici nu merge să spui "n-am bani, nu primesc bolnavi!". Sunt mai multe aspecte de gestionat pe care trebuie să le învețe un manager profesionist, de meserie.

Reporter: Problema politizării funcțiilor de conducere cum se rezolvă?

Raed Arafat: Nu știu. Credeți-mă că nu știu pentru că această problemă este foarte veche și o vedem și la nivelul consiliilor județene, consiliilor locale care au spitale în coordonarea lor și care cum se schimbă o conducere, se schimbă și conducerea spitalului. O vedem și la nivel mai mare, la spitale de stat, unde în anumite momente se schimbă managerii tot pe o linie din asta: gata, acum schimbăm că am venit noi. Acest lucru normal că distruge continuitatea . Dacă e un management bun pe care îl schimbi din alte considerente, atunci e un lucru rău pentru că dai un mesaj că nu-i bine să stai într-un loc unde ești bun pentru că oricum pleci când vine altcineva. Dacă am avea un sistem liber de politică în managementul spitalelor, este posibil să urmeze să avem manageri profesioniști care vin, dau concurs și știu că stau o perioadă acolo și meseria lor e garantată.

Reporter: Mai e o chestiune pe care vreau să insistăm: în diferite ocazii, în diferite apariții, ați făcut o serie de declarații în care sugerați că sunt presiuni și că se încearcă privatizarea sistemului integrat. Cu toate acestea, parea că nu vă duceți mai departe. Bateți apoi în retragere, cumva. Nu vreau să sune ca o acuză.

Raed Arafat: Nu bat în reetragere deloc. Dar sunt lucruri pe care atunci când le afiri, trebuie să ai probele scrise. Liberalizarea sistemului de urgențe înseamnă să permiți privatului să intre pe banii publici. Să poată să intre în concurență cu sectorul de stat și încet-încet să se dezvolte pe banii pe care acum sectorul de stat îi folosește.(...) Când intri în problema urgenței reale, adică te duci la accidente, la accidente colective și tot, riscul liberalizării este că un sistem cum este cel românesc, național, destul de bine consolidat ...în momentul în care l-ai liberalizat și ai lăsat o nișă prin care intră comerciantul și începe să-ți ia din bani, în scurt timp el va cere competiție prin licitație, va cere mai multe beneficii și devine din ce în ce mai agresiv, lucru care s-a văzut și în alte țări. Asta însemană că în câțiva ani vom păți ce am pățit și cu sectorul de transport (medical): rămâne sectorul de stat cu o putere limitată în sectorul de urgență și cade sistemul de uregnță în mâna mai multor firme, mai mari, mai mici...

Reporter: Se mută monopolul de la stat la privat și apoi privatul face ce vrea el. Asta spuneți?

Raed Arafat: Exact. Sistemul de stat în urgență...și aici vorbesc de pompieri, de ambulanță, de unitățile de primiri urgență este similar cu Armata sau Poliția. La un moment am zis: dacă noi vedem normal să liberalizăm Armata României și să vedem cine vine să o apere mai bine, pe licitație....atunci merge și pe sistemul de Urgență. Pe sistemul de urgență, cum lumea vede că sunt bani, vine și spune Vreau și eu o bucată de acolo! Numai că acești bani, parte importantă, sunt salarii. În altă parte sunt întra-adevăr consumabilele și tot. Dar marja de profit nu există. Nimeni din serviciile de uregnță nu face profit la sfârșit. Dacă el vede că are monopolul, negocierea lui se schimbă. Dar cel mai important lucru: pe partea de intervenție și de gestionare a urgențelor...Și mai ales când vorbim de urgențe mari, de la un sistem național care poate să se mobilizeze foarte rapid, o să ajungem la un sistem local cu mici firme. Ca să mobilizezi una să ajute la o localitate de lângă îți trebuie o mie de aprobări și s-ar putea să ți se răspundă noi abia avem ce-i suficient pentru noi.

Liberalizarea sistemului de urgență: Dărâmăm tot ce s-a construit. Colaborăm punctual cu privații
Raed Arafat explică de ce se opune vehement liberalizării sistemului de urgență.



Rep: Nu se poate aplica punctual, nu ca întreg, un parteneriat cu privatul? O liberalizare pur punctuală?

O liberalizare punctuală nu a existat nicăieri în lume. Acolo unde a început ca liberalizare punctuală a dus la liberalizare totală. Există exemple în multe țări. Întotdeauna liberalizarea sistemului de urgență a început cu una punctuală. S-a dorit una punctuală pe transport, acum se dorește pe anumite segmente din urgență după care o să fie una punctuală pe Urgență.

Cazul Ekeng şi cazul din Piatra Craiului:


Cazul Ekeng a fost un caz în care s-a dărâmat un mit: nu e adevărat că privatul e mai bun decât ceva de la stat.

Cazul din Piatra Craiului: aici discuția e mult mai complexă. Este vorba despre forțarea limitei, trecerea peste o anumită limită de a risca. Dacă cineva e foarte bun, a făcut o treabă bună, putem să-l chemăm și altădată, nu e nicio problemă că aici se poate colabora fără să schimbi legislația, pentru că legislația actuală îmi permite și fără să deschid poarta complet pentru treaba asta. Totuși în Piatra Craiului a fost o situație care ne face să ne gândim foarte serios. Am discutat și cu colegi de afară acest lucru. Ce dorim? E un singur om, care are o anumită experiență care astăzi este, mîine se pensionează, nu mai poate să zboare, nu mai este. Pot construi un sistem doar pe această bază? Nu!

Noi încercăm să creăm un sistem pe care alții l-au construit în ani buni. Noi am început să creăm pe plan național din 2007 – atunci am început. Cursuri, pregătiri, tot.

Ideea creării acestui sistem: când îți vin aceste cazuri punctuale, da, pentru moment a fost ok, a reușit intervenția, dar nu înseamnă că pilotul SMURD care a abandonat misiunea e mai puțin pregătit sau e mai slab. Acolo a avut limitele instituționale care spun clar: până aici te lăsăm să riști.

Sectorul privat, care e un pilot singur pe elicopterul lui, a hotărât că vrea să facă o misiune mai grea, după o regulă a lui.

De exemplu, dacă pe acest pilot îl introduc în sistemul public cu siguranță va avea alte reguli pe care să le respecte. Pentru că dacă intră în sectorul public va trebui înregimentat într-o structură, nu poate să lucreze de capul lui, singur.

Rep: O cale de mijloc nu există?

R.A.: Ba da. Noi semnăm cu voluntari, cu companii, dar stabilim clar în ce moment îi chemăm. Una este să apelezi, la nevoie, la un sprijin , dacă ai un protocol de colaborare și acest lucru îl construim, lucrăm la acest lucru...Și alta este când cineva vine și te atacă, și pe la spate, și direct. Pornește pe tine atacul. Să o zicem deschis: aici vorbim despre atacuri continue pe toate liniile, pe Facebook etc., împotriva sistemului, împotriva persoanelor. Cu oameni ca ăștia nu poți colabora.

Modul în care ei pun problema către sistem este unul foarte important. În momentul în care vezi că ai o persoană agresivă, care spune eu sunt mai bun, eu vreau să colaborez, tu trebuie să mă lași...Și după asta începe: tu trebuie să mă plătești. Tu știi că de aici tu ai deschis o nișă, că această persoană are alte interese în spate. Se deschide o cutie a Pandorei.

Deci noi avem astfel de colaborări, au fost situații în care s-a apelat la privat și în zona Constanței. Acolo au fost situații în zona Constanței în care când i-am chemat, nu i-am găsit liberi.

Deci putem și noi să spunem treaba asta. Dar s-a lucrat cu privații, nu s-a pus problema. Dar când problema devine o forțare, atacuri și arătat cu degetul, credeți-mă în niciunn stat nu s-ar accepta acest lucru pentru că devine pericol. Noi creăm o premiză de competiție între piloții noștri și un pilot care vine din afară, se uită de sus și spune: eu voi face așa. Asta înseamnă că mâine – poimâine un pilot de la noi va încerca un pic mai mult decât poate. Și o să-și rupă gâtul cu echipă cu tot...

Noi semnăm protocoale de colaborare, nu am nicio țintă cu Apăvăloaie (n.r. pilotul de pe elicopterul privat care a intervenit în accidentul din Piatra Craiului). Atenție. Eu nu zic că mâine semnez un protocol cu el. Nu. Are Salvamont Brașov protocol cu el, cât mai zboară poate să-l folosească, nu avem nicio problemă cu el. Numai că nu am cum să vin și să-l finanțez. Să iau de la Inspectoratul pentru Aviație bani și să-i dau lui banii. Nu am cum să fac acest lucru acum.

Rep: În concluzie, să fie clar pentru toată lumea. Spuneți că sistemul de urgență e deschis la colaborări punctuale cu mediul privat, dar nu e deschis la schimbări legislative care să permită liberalizarea...

R.A: Eu nu sunt nimeni ca să spun: Nu e deschis. În final, asta e o decizie definitivă pe care Parlamentul poate să o ia. Eu nu pot să spun Parlamentului că nu fac liberalizarea.

Dar trebuie să înțelegem. Și asta e datoria pe care o am. Să explic, până în ultima secundă, că în momentul în care am liberalizat sistemul de urgență o apucăm pe un drum care e fără întoarcere. Dar cu siguranță o să dărâmăm ce s-a construit în atâția ani. Pentru că n-a construit doctorul Arafat. A construit o țară întreagă ce este acum în sistem.

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
04-09-2016 10:24 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
HomefireNews Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 4,889
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 3754
Given 2564 thank(s) in 1485 post(s)

Mesaj: #253
RE: Raed Arafat
Raed Arafat
„Un centru național de telemedicină pe Radiologie ar fi o soluție în cazurile de urgență”

[Imagine: raed_arafat.jpg]

Citat:Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), dr. Raed Arafat, a declarat astăzi, în cadrul Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS) de la Târgu Mureș, că un centru național de telemedicină pe Radiologie ar fi o soluție în cazurile de urgență, care apar în afara orelor de program ale clinicilor de imagistică.

„Un centru de telemedicină ar fi o soluție pentru anumite aspecte, mai ales pe Radiologie și pe Urgență să existe centre mai puține — noi pe urgențe avem trei centre de recepție pe apelurile de telemedicină, unul la Târg Mureș, unul la București și unul la Iași. Același lucru pe Radiologie ar fi o soluție pentru că mulți dintre colegii noștri ridică problema că nu există medici care să interpreteze sau să facă investigațiile. Când ai un Computer Tomograf poți să faci într-adevăr o investigație cu un tehnician, să trimită imaginile la distanță unde este un radiolog, să le citească și să le trimită înapoi. Se practică și în sectorul privat acest lucru”, a arătat Arafat
SURSA : http://www.ziuaconstanta.ro/

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
08-10-2016 04:55 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 11,577
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4275
Given 9886 thank(s) in 4341 post(s)

Mesaj: #254
RE: Raed Arafat
Colaborare deficitară între specialiștii de pe secții și medicii de urgență în UPU

[Imagine: IMG_0088_300x200.jpg]

Citat:Lipsa colaborării între medicii specialiști de pe secțiile spitalelor și medicii de urgență din Unitățile de Primiri Urgențe conduc la aglomerarea UPU-urilor, dar și la ore întregi de așteptare pentru consultații din partea pacienților. Aceste impedimente, pe lângă salarii, și lipsa respectului pentru medicina de urgență conduc la un deficit de medici de urgență în România, aceștia fiind ”curtați” de țări unde există un interes major pentru această specializare. O radiografie a situației prezente, a fost realizată de fondatorul SMURD, dr. Raed Arafat, în cadrul celei de a treia ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, organizată la Tîrgu-Mureș, în perioada 6-8 octombrie 2016.

”Soluția optimă este să se stea la masă și să se discute, să se înțeleagă care este rolul urgenței în spital și cum trebuie să se sprijine colegii, pentru că niciunul nu lucrează unul împotriva celuilalt. Aici trebuie să se lucreze în echipă. Iar managerii de spitale trebuie să se implice cât mai mult posibil, împreună cu directorii medicali. Implicarea lor poate să fie inclusiv în luarea unor decizii dacă bolnavul nu se internează într-o oră și medicul spune că trebuie să fie internat de urgență”, a precizat dr. Raed Arafat.

”Cât de complexe sunt influențele pe un caz de lucru în UPU? Timpii de așteptare pe laborator, investigații, partea cu consulturie poate să fie mult mai ușor gestionată și să fie o soluție mult mai rapidă. Dacă medici coboară la timp pentru consultații, văd bolnavul la timp, iau decizia la timp, atunci într-adevăr pacientul poate să fie internat mult mai repede și preluați alți pacienți în locul lui”.

Întrebat dacă reticența medicilor specialiști de a efectua consultații la timp în UPU se datorează și unei remunerații în plus, fondatorul SMURD a spus că ”nu se plătește pentru consultație. Se lucrează într-un spital și când se lucrează într-un spital faci parte din spital. În spitalul respectiv nu stai să faci decontări într-o scție cu alta pentru că tu ai cerut, asta este rolul spitalului și UPU face parte din spital, așa cum medicii de la cardiologie merg la interne și de la interne la cardiologie și văd un bolnav așa coboară și vede bolnavul la UPU. UPU nu este o entitate care decontează consulturile, UPU este o entitate în spital, face parte din activitatea din spital, iar dacă nu era UPU medicul respectiv era obligat să consulte mult mai mulți pacienți în urgență”.

Iar angajarea medicilor specialiști în UPU nu se justifică, susține dr. Arafat, mai ales că ”nu este nici de unde și nici nu este corect”.

”Din moment ce medicul chirurg e al UPU, chirurgul de pe secție tot va trebui să discute cu el. Iar chirurgul de la UPU nu va mai avea activitatea lui chirurgicală. Din cauza asta, medicul din spital este cel care coboară și vede bonavul. UPU nu are rolul să angajeze chirurgi, interniști”, a conchis dr. Arafat.
SURSA : http://www.med-farm.ro/




"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
09-10-2016 04:49 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
HomefireNews Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 4,889
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 3754
Given 2564 thank(s) in 1485 post(s)

Mesaj: #255
RE: Raed Arafat
Colectiv, un an după. Raed Arafat: Într-un dezastru procedurile stricte pot să ucidă

[Imagine: raed_2.jpg]

Citat:De ce nu a fost activat mecanismul european de protecție civilă? Erau sau nu transportabili imediat răniții de la Colectiv? Și de ce nu există încă un protocol medical pentru marii arși? Sunt doar câteva dintre întrebările care revin în actualitate, la un an de la tragedia de la Colectiv. Incendiul a fost urmat de o perioadă intensă, în care autoritățile din România au fost criticate public pentru intervenția din noaptea de 30 octombrie și pentru felul în care au fost tratate victimele în spitalele din Capitală. Mai mult, un raport al Corpului de Control al premierului avea să descrie o intervenție necoordonată, cu întârzieri și marcată de improvizații.
La un an de la Colectiv, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat admite că au fost și greșeli, însă susține că acestea nu au fost majore și că nu au influențat cursul evenimentelor. Pentru un dezastru ne adaptăm dezastrului, iar procedurile stricte pot să ucidă, spune, la RFI, Raed Arafat, care adaugă că într-o nouă situație-limită, multe lucruri s-ar face la fel:



Raed Arafat: Întotdeauna este acest gând legat despre ce puteam să facem mai bine și despre ce vom putea face mai bine dacă mai apare ceva. Este ceva normal având în vedere poziția de răspundere pe care eu sau oricare coleg ce coordonează sau conduce un sector de intervenție de urgență o avem. Având în vedere condițiile care au fost și ce am avut la dispoziție în fața unui dezastru cum a fost această tragedie, am reacționat la un nivel adecvat condițiilor și situației. A fost un număr foarte mare de victime care depășește clar resursele pe care le avem. Cred că orice altă țară s-ar fi confruntat cu aceleași probleme cu care ne-am confruntat și noi. Poate că ar fi soluționat în mod similar cu noi, bineînțeles, depinzând de capacitățile lor de primire a pacienților în spitale specializate pentru arși.

Reporter: Sunt o serie de întrebări care își caută în continuare un răspuns. Una dintre ele este de ce nu a fost activat acel mecanism european?

R.A: Acum am început să lucrăm la nivelul mecanismului cu mai multe țări europene. Creăm un mecanism pentru dezastrele focului. La momentul respectiv, nici mecanismul de protecție civilă europeană nu avea o procedură clară pentru astfel de situații. Presupunea să se anunțe alte țări și să aștepteptăm să vedem ce ne răspund țările respective. Acest lucru nu ne scutea de toate procedurile prin care, oricum, am trecut în cadrul relațiilor bilaterale pentru rezolvarea problemei plăților, a locurilor, a transferului.

Rep: La cât timp după incendiu au fost transportabili?

R.A: De regulă, transportabilitatea se corelează cu locurile vacante în care pacienții pot fi primiți și cu acceptul destinației. Unii dintre ei erau transportabili de la început, alții trebuiau stabilizați pentru a fi transportați, iar alții nu au fost niciodată transportabili. La un moment dat, presiunea a fost atât de mare, încât am fost forțați să transportăm pacienți ce nu erau transportabili. Din acest motiv am pierdut unii pacienți pe drum sau când am ajuns cu ei în alte destinații.

Rep: Este sau nu decizia familiei?

R.A: Este o decizie a medicului, împreună cu familia. Familia poate să își asume răspunderea sau să refuze transferul. Familia poate să își asume răspunderea că vrea transferul indiferent de ce se poate întâmpla. Atunci, rămâne la latitudinea medicului dacă acceptă. Au fost două, trei situații în care s-a acceptat și nu era foarte bine. A fost rezultatul presiunilor majore existente și a faptului că, în final părerile noastre nu mai contau pentru că indiferent ce spuneam, lumea nu ne credea.

Rep: Dar familiile aveau acces la toate informațiile?

R.A: Privind transferul, familiilor li s-a explicat care este situația și care este riscul.

Rep: Li se spunea faptul că este posibil ca pacienții, copiii lor să se fi infestat cu bacterii?

R.A: Nu știu acest lucru. Eu nu am coordonat partea de spitale și nu știu ce au transmis medicii. La orice ars, în orice țară din lume, riscul infecției este unul cunoscut, care se spune și care este aproape inevitabil la un anumit moment.

Rep: Acum, la un an de la Colectiv, există un protocol medical pentru marii arși?

R.A: În ce sens protocol medical pentru marii arși?

Rep: În sensul în care dacă s-ar repeta o tragedie de o asemenea amploare, am ști, din punct de vedere instituțional, cum să nu mai repetăm anumite lucruri care s-au întâmplat în intervenția de la Colectiv?

R.A: A fost un dezastru la care sistemul medical s-a adaptat foarte rapid ca să absoarbă un număr mult peste numărul căruia îi putea face față. De la început știam că va trebui să transferăm o parte (din pacienți) către alte destinații. Am declarat acest lucru din prima noapte. Am zis că avem avioanele pregătite pentru etapa în care urma să transferăm pacienții. Dacă se repetă aceeași situație, tot așa trebuie să procedăm. În cazul acestor tranferuri foarte mulți au întrebat de ce nu i-am transferat imediat, de ce nu i-am urcat în avioane imediat. În primul rând, eram în weekend. Orice făceam, spitalele la care urma, eventual, să transferăm bolnavii trebuiau să ne dea acordul și să fie pregătiți pentru ei, să îi primească imediat. Nimeni nu face acest lucru, nicio țară. Doar dacă am o înțelegere prealabilă cu țara respectivă. În al doilea rând, ca să organizezi un transfer trebuie să organizezi dusul la aeroport, de la aeroport, cu avionul către alt aeroport și de acolo către spital. În unele țări am avut probleme în rezolvarea acelei faze. De exemplu, o țară nu avea medici pe ambulanțe. Nu folosesc medici pe ambulanțe. Medicii noștri au trebuit să însoțească bolnavii. O altă țară mi-a transmis că cei care operează ambulanțe nu puteau să vină atunci, ci trebuiau anunțați cu o zi sau doua înainte. Atunci am apelat la Ministerul Apărării care a pus la dispoziție ambulanțe militare, cu medici care să preia bolnavii. Am apelat la NATO. Aceste eforturi au fost luate în derizoriu și în batjocură de unii. Este păcat.

Rep: Eu vă întrebam despre un protocol medical, în sensul în care, să se știe din prima oră, din primele minute, în cazul unui asemenea incendiu, unde trebuie duși arșii.

R.A: Există un protocol și acum. Un ars se duce la Spitalul de arși. Dacă noi respectam protocolul, garantat, am fi avut la primele ore mult mai mulți decedați. Dacă duceam, conform procedurii, pacienții la Spitalul de arși și, eventual, la Floreasca, supra aglomerarea ar fi făcut ca unii pacienți să nu fi fost îngrijiți imediat și să fi decedat acolo. Am avut 88 de intubați. Decizia de a-i duce peste tot, încălcând o procedură obișnuită, pentru situațiile obișnuite, a fost una normală.

Rep: Dacă se mai întâmplă un dezastru, se va încălca această procedură pentru că, pur și simplu, nu este eficientă pentru un dezastru...

R.A: În cazul unui dezastru ne adaptăm dezastrului. Procedurile stricte pot să ucidă într-un dezastru. Deciziile se iau în baza situației de fapt. Toată lumea îmi cerea resurse. Toată lumea îmi cerea decizii. Era imposibil să le luăm, în acest sens, pentru fiecare. La un moment dat am spus să se descurce cu resursele pe care le au. Să nu mai solicite resurse. Acesta nu este un semn de slăbiciune. Să vă dau exemple. Faptul că am resuscitat pe caldarâm a fost una dintre cele mai stupide critici aduse.

Rep: Referitor la resuscitarea pe caldarâm. Au existat fișe de triere ale celor resuscitați pe asfalt? În sensul în care atunci când ei ajungeau la spital, medicii de acolo vedeau ce li s-a făcut și ce li s-a administrat.

R.A: Orice pacient care s-a tratat în prespital, fie are o fișă, fie este cineva care comunică medicului ce au făcut. Din păcate, în cazul celor cărora li s-a încercat resuscitarea pe asfalt, al celor care au fost în stop cardiac, nu știu dacă s-a reușit resuscitarea vreunuia.

Rep: O asistentă medicală care vede grozăviile pe care le-a văzut la Colectiv, poate să se ducă cu unul, doi sau trei resuscitați și mai are puterea să îi spună medicului de la spital ce i s-a făcut fiecăruia?

R.A: Sigur are mai multă putere să spună, decât să stea să scrie. Totuși, în această situație, am avut o parte din victime duse cu mașini particulare. Este normal. Nu poți controla oamenii să urce într-o mașină și să fugă la spital, când spitalul este aproape. Ei asta au făcut.

Rep: Vi s-a reproșat că nu ați permis accesul salvărilor private...

R.A: Ambulanțele private au fost folosite în noaptea respectivă, acolo unde a fost locul lor. Au fost folosite să asigure urgențele curente, împreună cu ce a mai rămas din serviciul de ambulanță. Acela a fost locul unde au fost direcționate serviciile private. Dacă se repetă aceeași situație, vom respecta aceeași procedură. Ambulanțele private sunt pentru urgențele curente. Ele înlocuiesc ambulanțele publice. Ambulanțele publice sunt concentrate la locul dezastrului pentru că ele sunt standardizate, au aceleași echipamente, au aceeași pregătire, au aceeași dotare. Atunci pot lucra împreună. Dacă avem o lipsă ce necesită să mobilizăm și ambulațele private, o facem. Avem și dreptul să le rechiziționăm în caz de dezastru. În planurile roșii, ambulanțele private au rolul de a acoperi zona urgențelor curente. SMURD rezolvă între 200 și 300 de intervenții de urgență, de cod roșu și galben, pe zi. Unii îl comentează. Întotdeauna, atunci când fac astfel de comentarii nefondate, comentatorii au întotdeauna un scop. Trebuie gândit care este scopul lor atunci când vedem cine este cel care comentează.

Rep: Care este scopul lor?

R.A: Depinde cine comentează. Trebuie să vedem de unde este comentariul. De exemplu, dacă luăm povestea cu cadavrele ascunse. S-a lansat pe social media de către jurnaliști. Dacă dumneavoastră vedeți pe Facebook-ul cui a fost lansată vehement această acuzație, o să înțelegeți care a fost scopul din spate. Noi știm. Nu o să intru în polemici de acest gen. Niciodată nu o să menționez vreun nume. Cineva s-a folosit de poziția pe care o are și pe care populația o percepe ca să lanseze o chestiune josnică. Acest lucru putea să destabilizeze. În final chiar a creat o destabilizare a încrederii. Populația se gândea la ce face guvernul, că a ascuns cadavrele.

Rep: La Colectiv s-a intervenit din prima secundă sub cod roșu?

R.A: În ce sens sub cod roșu?

Rep: Observ că ultimele cazuri care s-au întâmplat în România sunt gestionate sub această procedură.

R.A: Planul roșu este activat în mod normal de prefect la solicitarea celor care intervin. În ultima perioadă am schimbat ceva, în sensul în care planul se declanșează fără intervenția prefectului. Noi aveam modelul francez cu prefectul care declanșează planul. Acum am redus (procedura), iar declanșarea se face la un nivel mai jos și mai rapid. Dar acest lucru nu înseamnă că dacă nu este declanșat planul roșu nu se trimit echipe.

Rep: Nevoia acestei simplificări a venit după Colectiv?

R.A: Nu. Era una dintre lecțiile deja învățate.

Rep: Chiar dumneavoastră spuneați mai devreme că sunt și critici îndreptățite. Care sunt acelea?

R.A: Ca exemplu, faptul că puteam trimite mai multe mașini de la început sau să se facă alarmarea mașinilor nu la rând, ci ca un apel general, ca să ajungă unele mai repede. Nu știu dacă aceste câteva minute în care ajungeau mai repede ar fi schimbat neapărat ceva. Dar este un lucru pentru care am modificat niște proceduri. Un alt exemplu este partea cu unitățile de primiri urgență, cu stocurile lor, cu ce trebuie să aibă. Într-adevăr poate trebuie mărite stocurile și făcuți pași mai mari pentru pregătirea lor în cazul unor astfel de accidente. Iarăși, este partea referitoare la adresă. Pompierii au ajuns la o adresă la care era poarta închisă și a trebuit ocolită. Aici există o întrebare suplimentară. Când ți se dă o adresă, trebuie să știi dacă intrarea este prin aceeași adresă. În acest caz s-a dat o adresă, iar intrarea era exact prin partea opusă. Recunoaștem că au fost niște aspecte pe care trebuia să le învățăm și să facem tot posibilul ca să prevenim repetarea lor.

Rep: Este adevărat că spitalelor care au preluat victime de la Colectiv li s-a impus sau li s-a cerut de către autoritățile române ca, în cazul deceselor, autopsiile să se facă numai în România?

R.A: Nu știu de așa ceva. Nu cred. Vă referiți la spitalele din afară?

Rep: Da.

R.A: Nu știu nimic despre acest fapt și nu cred că putea cineva să le impună acest lucru.

Rep: Este adevărat că belgienii ar fi fost dispuși să preia mai multe victime?

R.A: Da. Când au preluat primele victime, pe primul transport, ne-au zis că mai pot lua ulterior și alți răniți. Ulterior nu a însemnat imediat, nu în prima zi. Am fost anunțați că mai pot lua patru sau cinci răniți, dar, între timp, noi trimiseserăm pacienți în Anglia, Norvegia și în alte părți. Cei care rămăseseră fie nu erau transportabili, fie nu necesitau transportarea.
SURSA : http://www.rfi.ro/

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
28-10-2016 09:00 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: maf150
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 11,577
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4275
Given 9886 thank(s) in 4341 post(s)

Mesaj: #256
RE: Raed Arafat
#COLECTIV Raed Arafat: Au fost în perioada respectivă foarte multe atacuri nejustificate. Ne-am obişnuit ca la fiecare situaţie de urgenţă cineva să plece

[Imagine: raed_arafat.jpg]

Citat:Raed Arafat explică, într-un interviu acordat MEDIAFAX, la un an de la tragedia de la Colectiv, că nu a demisionat de la şefia DSU pentru că nu consideră că a fost vorba de neglijenţă în intervenţia de la incendiu şi că cei care i-au cerut demisia au avut "anumite motive".

"Cei care au cerut această demisie, oameni simpli n-am văzut, oameni implicaţi şi anumite emisiuni, posturi de televiziune- da, am văzut. În primul rând era o situaţie de dezastru. Acolo nu consider că sistemul de urgenţă a neglijat sau a făcut ceva în care să spui că trebuie să plece oamenii din sistemul de urgenţă, să plec eu sau să plece altul. Dar eu am zis de mai multe ori- dacă mi se cere, plec, nu se pune problema. Nu aveam motiv în timpul în care eram la maxim în lucru să vin să spun: eu plec şi vă las. Poate că era pentru mine chiar...mă linişteam, se linişteau si ei că nu mai atacau pe nimeni. Să pleci pentru că cineva îţi cere demisia, că cel care îţi cere demisia ţi-o cere pentru anumit motiv, eu nu o fac. Cei care au urlat deschis erau în număr mic, care ştiam foarte bine, cel puţin aveam convingerea bună, ce stă în spate. Dacă venea premierul şi îmi zicea- trebuie să pleci, fără nicio problemă, plecam, nu se punea problema. Dar mai mult la anumite momente demisia să ţi-o depui este şi un act în care înseamnă că ai lăsat totul baltă şi ai zis la revedere. Şi nu era bine să o fac pentru că sistemul avea nevoie să stăm şi să îl sprijinim să meargă mai departe. Şi s-au realizat nişte lucruri în ultimul an. Mai mult, ar trebui noi să învăţăm un lucru, am avut discuţii şi cu colegi din Statele Unite, noi ne-am obişnuit ca la fiecare situaţie de urgenţă cineva să plece. Dacă nu putem demite Guvernul, demitem şefii ISU, cineva trebuie să fie demis.Trebuie să ieşim din acest tipar, da, pleacă cineva dacă a fost neglijent, dacă nu şi-a făcut treaba. Dacă fiecare om care se confruntă cu aşa o situaţie,cumulează o experienţă, şi nu vorbesc de mine vorbesc de cei care comandă şi lucrează, dacă fiecare când deja s-a confruntat pentru prima dată în viaţă cu astfel de situaţii, a acumulat experienţă, eu vin şi îl mătur afară- noi niciodată nu o să avem oameni cu experienţă să conducă. Cine va conduce? Ştiu toţi că dacă se întâmplă ceva major noi plecăm.", a declarat Raed Arafat, coordonatorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU),într-un interviu pentru agenţia MEDIAFAX

Raed Arafat consideră criticile la adresa oamenilor din subordine, după Colectiv, drept nejustificate şi cu "impact" direct asupra celor care au intervenit.

"Au fost în perioada respectivă foarte multe atacuri, nejustificate, în media, în social media, fără să generalizăm. Dar aceste atacuri au lăsat un impact pe colegii noştri, au lăsat un impact pe cei care comandă, au lăsat un impact pe cei care intervin. Doar simplu fapt că cineva a criticat şi a pornit o critică prin Facebook că resuscitarea s-a făcut pe caldarâm a fost o chestie deplasată pentru că lumea se întreba- dar unde trebuia să resuscităm? Lucrăm cum lucrează multe servicii avansate în domeniul medicinei de urgenţă. S-a pus problema că de ce nu avem pe fiecare maşină un medic. Arătaţi-mi ţara care are pe fiecare maşină un medic. Sunt ţări care nu au niciun medic pe nicio maşină de ambulanţă, vin ambulanţele doar cu paramedic sau asistenţi. Blamarea sistemului şi atacarea sistemului de urgenţă, per ansamblu, şi ca parte de răspuns la incendii, pompieri, şi ca parte de răspuns la partea medicală. Eu zic că sistemul nostru a făcut faţă bine pentru situaţia provocatoare în care a fost pus", a mai declarat şeful DSU.

Medicul consideră că oamenii din sistemul de urgenţă românesc sunt mai pregătiţi după "experienţa" Colectiv şi spune că, personal, a învăţat mai multe lecţii.

"În anumit sens, da, ar fi mai pregătit (n.r. sistemul). În anumite aspecte încă mai avem de lucru. Repet, o intervenţie la un dezastru perfect nu va fi niciodată, cum nu e nicăieri. Un dezastru nu este egal cu celelalte, întotdeauna ai aspecte individuale ale unui dezastru, înveţi din ele şi implementezi măsuri pentru ele. Un dezastru nu se repetă identic, cu toate aspectele lui. Normal că suntem mai bine pregătiţi, normal că există experienţă, în acest caz s-a cumulat o oarecare experienţă, din păcate. Asta nu înseamnă că vine cineva şi spune că la următorul dezastru o să avem pentru fiecare victimă o ambulanţă, nu pot să garantez acest lucru pentru că nimeni nu poate să vă garanteze acest lucru. (...) Am învăţat mai multe lecţii, pe sistemul de urgenţă cel puţin. Şi personal am învăţat. Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat – să răspund imediat la orice acuzaţie, chiar dacă mulţi au ieşit şi mi-au zis că de ce bag în seamă", mai susţine Arafat.

ntrebat despre condiţiile din spitale, locurile unde au fost internaţi şi au murit mulţi dintre arşii de la Colectiv, medicul aduce în discuţie că în ţara noastră nu a fost construit un spital mare în ultimii 25 de ani, sistemul sanitar primind o lovitură şi prin reducerea veniturilor.

"Nu este normal ca în 25 de ani în spitalele noastre nu am reuşit încă să ajungem la un anumit nivel, măcar la spitalele mari de urgenţă, din punct de vedere al infrastructurii. Noi am fost loviţi în foarte multe situaţii în România pe sistemul sanitar. Una dintre cele mai mari lovituri a fost când au redus veniturile la 25%, în realitate fiind mai mare reducerea, şi exodul medicilor care atunci s-a intensificat. Am pierdut medici şi asistenţi foarte mult. (...) A fost un moment în care sectorul sanitar a primit o lovitură foarte puternică. Nu zic aici că e cineva de vină, nu intru în amănunte, a fost criză financiară, dar poate că acolo e o lecţie – la viitoarea criză fincnaciară să lăsăm sistemul sanitar în pace, să rezolvăm dacă avem pierderi financiare în el, dar să lăsăm personalul operativ în pace, altfel ne pleacă. (...) Acum am plătit şi o plătim încă câţiva ani. Infrastructurii nu prea i-am dat importanţă. O ţară ca România 25 de ani să nu construiască niciun spital mare, nou, în 25 de ani, este puţin de neînţeles. Dar, în acelaşi timp, dacă urmărim, acum avem bani să construim spitale regionale, avem bani să reparăm unele spitale să le aducem nivelul mai sus, proiectele sper să se implementeze", mai declară şeful DSU.

Raed Arafat susţine şi acum că cei care au fost răniţi în incendiul din Colectiv nu au fost trimişi imediat în străinătate pentru că procedura nu a permis acest lucru.

"Era clar de la început că sistemul este supraîncărcat, dar totuşi sistemul a făcut faţă. Noi, în afară de primele decese pe stradă, după ce bolnavii au ajuns la spital, având 88 de bolnavi intubaţi, în total 150 şi ceva de pacienţi internaţi, nu a fost niciun deces în primele ore .Ceea ce înseamnă că i-au îngrijit ok până ce au început să apară decese din cauza afecţiunilor pulmonare şi după asta din cauza mai multor complicaţii. Dar, din start, lumea era conştientă că trebuie ceva făcut, să se ducă pacienţi şi în alte părţi. Doar că acolo a durat. Până ce rezolvi primirea, procedurile, tot. Am fost atunci atacaţi că de ce nu am trimis imediat. Pentru că nu se poate. O doamnă de la o fundaţie, asociaţie, care a ieşit şi a urlat la toate televizoarele că noi ţinem bolnavii ilegal, că noi trebuie să-i ducem imediat. Vreau să vină să mă înveţe. Cum îi duc imediat când am atâtea victime?! Îi pun în avioane şi aterizez în aeroporturile din Europa şi spun la spitale – luaţi-i?! Nu merge. Clar, trebuie să ai o relaţie pe care o porneşti cu spitalul urgent, vorbeşti cu medicii – cum s-a întâmplat cu Spitalul Militar din Bruxelles. S-a luat legătura foarte urgent, s-a stabilit că soluţia optimă este să vină ei să aleagă bolnavii pe care pot să îi ia- asta este corect de făcut, au venit, au ales, după ce au finalizat alegerea, a doua zi bolnavii au fost trimişi", a mai spus medicul.

Secretarul de stat consideră că transportul unora dintre răniţi în străinătate s-a făcut la presiune, deşi starea lor medicală nu permitea.

"Celor care au ales să atace întregul sistem şi să spună că noi ţinem bolnavii ilegal în spitale şi că trebuia să-i mutăm imediat în alte ţări – nu aveam ce să le răspundem pentru că imediat în alte ţări nu ai cum. Dacă era un bolnav, hai să zicem că se putea, dar vorbim de 88 de pacienţi arşi, intubaţi, ventilaţi şi de diferenţa până la 150 si ceva tot cu arsuri grave. Noi am fost puşi şi sub presiune, asta trebuie zisă şi o să o zicem în continuare- presiunea care s-a creat ne-a determinat în unele situaţii să acceptăm transferul unor pacienţi pe care altădată nu am fi acceptat să-i transferăm şi pe unii i-am pierdut pe drum. De regulă nu prea avem decese pe transfer, sunt foarte foarte rare. Aici am avut. În Olanda am pierdut doi, la Paris am pierdut unul, unul s-a întors avionul cu el fiind în drum către Zurich – şi la toate aceste cazuri recomandările erau cu acceptul familiei explicând familiei că este un risc mare, că s-ar putea pierde pacientul", mai declară Arafat.

Potrivit şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), se lucrează la o nouă procedură în cadrul Mecanismului de protecţie civilă europen pentru activare în cazul arşilor.

"La Mecanismul de protecţie civilă toată lumea ne-a criticat că de ce nu l-am activat atunci. Pentru că atunci Mecanismul de protecţie civilă nu avea proceduri pentru bolnavi arşi. Puteau să ne sprijine, să anunţe, dar nu se garanta că se va face ceva. Noi am intrat în legături directe – în Belgia, în Olanda, în Anglia, în Germania, în Franţa a fost tentativă, din păcate am pierdut bolnavul. Acum, la Mecanismul de protecţie civilă european lucrăm intens pe o procedură, comună, pentru pacienţii arşi, pentru dezastrele cu pacienţi multipli arşi şi procedură. Deja au fost vreo trei întâlniri la care am participat, acum se lucrează pe proceduri, după ce finalizează procedurile o să punem un mecanism prin care dacă activăm protecţia civilă europeană pentru multipli arşi mecanismul imediat să fie respectat. Adică ei vor alerta protecţiile civile, care sunt punctele lor de contacte, iar protecţiile civile trebuie să aibă telefoanele de contact, numele persoanelor care sunt responsabile pentru bolnavii arşi în situaţia respectivă. Noi am dori să intre toate ţările membre UE , din păcate nu toate participă. Au participat 17 ţări până acum, incluse fiind ţările mari- Marea Britanie, Franţa, Germania. Noi. Au participat şi din alte ţări. Sunt ţări care încă nu, dar asta nu înseamnă, când finalizăm tot mecanismul, că nu vor semna şi nu vor intra în acest mecanism pentru că mecanismul prevede şi un preangajament că dacă trimitem şi plătim, indiferent că prin casă, că prin asigurări.(...)Nu exista un astfel de angajament pentru arşi. Din cauza asta am ales soluţia de bilateral, dar degeaba am explicat, aceleaşi persoane au inflamat o ţară întreagă cu Mecanismul de protecţie civilă europeană, că dacă îl activam bolnavii ajungeau mult mai repede.", declară medicul.

La puţin timp după teribila noapte din Colectiv doi pompieri de prevenire au fost puşi sub acuzare de procurorii DNA pentru abuz în serviciu după ce s-a descoperit că ar fi validat ilegalităţile din club, privind avizele necesar, aceasta fiind o cauză a tragediei. Incendiul şi ancheta ulterioară au scos la suprafaţă nevoia de schimbare în procedurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă.

" (...)Pe parte de prevenire pompierii au acum o putere mult mai mare în luarea măsurilor împotriva celor care nu respectă legislaţia, celor care nu au autorizaţii şi mai ales celor care operează localuri cu pericol major pentru persoane.(...) Cred că unul dintre lucrurile care a fost ca impact este că populaţia, cei care deţin localuri şi trebuie autorizate, au sesizat că acest lucru trebuie făcut. Noi eram într-o situaţie în care mulţi preferau să plătească amenzi, să nu se autorizeze", spune Raed Arafat, la un an de la Colectiv.

După Colectiv au început controale masive ale pompierilor la nivel naţional. Datele transmise de IGSU, la solicitarea MEDIAFAX, arată că din 4 noiembrie 2015 şi până în 30 septembrie 2016, la nivel naţional, s-au derulat peste 15.000 de controale, fiind acordate în cuantum de peste 52 de milioane de lei.

"Pe partea de prevenire, noi am început în 2015, înainte de Colectiv, să schimbăm. Am continuat după Colectiv prin hotărârea de Guvern, aplicare şi tot. S-a dat la pompieri o mână mult mai forte. Acum pompierul poate să închidă orice local care nu respectă regulile şi care pune viaţa în pericol. Înainte nu puteau să facă asta. Înainte puteau doar să amendeze, acum dau şi amendă, amendă foarte mare, şi închid dacă este nevoie", susţine Raed Arafat.

Prin Hotărâre de Guvern au fost introduse noi categorii de construcţii şi spaţii ce necesită avizare în caz de incendiu, dar a fost simplificată şi procedura de obţinere a autorizaţiei.

"Noi eram într-o situaţia în care mulţi preferau să plătească amenzi, să nu se autorizeze. Pentru autorizaţie ei spuneau că era greu pentru trebuia să ai expert care să valideze anumite documente şi expertul respectiv era foarte greu de ajuns la el,erau foarte puţini în ţară. S-a emis un ordin al ministrului de interne prin care veriga asta nu mai există şi s-a uşurat modul de obţinere al autorizaţiilor. Fără a reduce calitatea autorizaţiilor care se dau. Nu înseamnă că autorizaţia se va da mai uşor, dacă sunt nereguli. Dacă nu sunt nereguli, se va da mai uşor. Astea sunt aspectele pe care cred că le-a adus tragedia respectivă. Mai sunt mai multe puncte care au fost prevăzute într-un memorandum aprobat de primul-ministru, o parte sunt deja implementate, o parte sunt în curs", declară şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Haosul creat la Colectiv în modul de răspuns şi intervenţie al autorităţilor a scos la suprafaţă şi nevoia de schimbare a procedurile de comandă şi coordonare în caz de dezastru.

"Ca orice intervenţie la un dezastru sau la o calamitate, sunt aspecte care pot fi îmbunătăţite, intervenţii perfecte la dezastre nu există nicăieri în lume. Întotdeauna înveţi ceva sau vezi că ceva trebuie îmbunătăţit, modificat. Şi aici a fost aceeaşi situaţie(...) Un alt aspect care a fost observat pe partea de intervenţie, partea de coordonare şi conducere. La coordonare este nevoie de o integrare mai mare între toţi cei care intervin, mai ales între serviciul de ambulanţă, pompieri şi SMURD pe o parte, serviciul de ambulanţă pe o parte. În ţară am reuşit să aducem pompierii cu ambulanţa şi SMURD-ul în aceeleaşi dispecerate, în întreaga ţară. Când a fost Colectiv erau doar două locaţii nerealizate, din lipsă de spaţiu.Una era Constanţa, una era Bucureşti unde spaţiul pus la dispoziţie de Primăria Municipiului Bucureşti este în curs de finalizare. (...) Pe partea de organizare a intervenţiei şi modul de alertare, s-a schimbat procedura în sensul în care acum, dacă este ceva major, se pot alerta simultan, nu la rând, e o chestie simplă. În loc să iei echipajele, să ajungă alerta la rând, acum ajunge simultan, pot pleca simultan mai multe. Astea sunt care s-a lucrat pe ele şi care încep să fie implementate ca proceduri suplimentare sau proceduri noi. Într-o hotărâre de Guvern, 557, emisă recent, s-a clarificat rolul de comandă şi control- comanda acţiunii şi comanda intervenţiei. Comanda acţiunii, care este o coordonare a acţiunii, care poate să aibă mai mulţi comandanţi de intervenţie pe diferite locuri, pe diferite sectoare, care fiecare să conducă intervenţia acolo. Lucru care este realizat şi este în curs de implementare", mai susţine Arafat.

Secretarul de stat susţine că "responsabilitatea nu trebuie să fie doar la IGSU şi DSU" şi că revine inclusiv proprietarilor.

"Cluburile sunt mai sigure, dar aici trebuie să înţelegem – responsabilitatea nu trebuie să fie doar la IGSU sau DSU. Şi cei din teren au responsabilitate. Proprietarii, cei care au cluburile. Trebuie să înţeleagă că măsurile pe care le impunem sunt măsuri justificate. Şi cei care merg în cluburi, dacă văd că ceva nu e în ordine, să anunţe. Unul dintre lucrurile foarte bune pe care am reuşit să îl introducem în legislaţie şi care acum permite ISU să ia măsuri serioase este numărul maxim al persoanelor într-un loc. Acum clar avem. Dacă locul e autorizat pentru un anumit număr, până la 10% în plus e o amendă foarte mare, dacă peste 10% este o amendă plus închidere pe două luni. În unele situaţii s-a procedat la acest lucru. Nu mai putem să glumim aici, nu e loc de glumă. Noi trebuie să fim foarte atenţi că se respectă regulile aşa cum sunt, pentru că sunt făcute ca să protejeze", mai declară Arafat.

Potrivit datelor IGSU, de la Colectiv şi până la sfârşitul lunii septembrie, 103 obiective, printre care mall-uri, baruri, cluburi, săli de cinema, au fost închise pentru că nu respectau normele de securitate, cele mai multe în judeţele Teleorman, Giurgiu, Suceava, Olt, Hunedoara şi Arad. Aproape 50% dintre acestea au fost redeschise după, intrând în legalitate. Reprezentanţii Inspectoratului susţin că în alte 305 situaţii au fost patroni de restaurante, discoteci, sali de cinematograf, cluburi, baruri, mall-uri care şi-au oprit activitatea din propria iniţiativă.
SURSA : http://www.mediafax.ro/

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
30-10-2016 07:50 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 11,577
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4275
Given 9886 thank(s) in 4341 post(s)

Mesaj: #257
RE: Raed Arafat
Raed Arafat: Exerciţiul pentru intervenţia în caz de cutremur a ajutat la operaţiunea de pe A2

Citat:Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) din cadrul Ministerului de Interne, Raed Arafat, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că exerciţiul pentru intervenţia în caz de cutremur a ajutat la acţiunea de salvare de sâmbătă de pe Autostrada Soarelui.

,,Exerciţiul desfăşurat de echipele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă la începutul săptămânii, când s-a simulat intervenţia în caz de cutremur, a ajutat foarte mult la acţiunea de salvare de azi, de pe A2. Este acelaşi concept, au intervenit echipaje din mai multe judeţe, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Bucureşti şi Ilfov. Întotdeauna un exerciţiu ajută forţele de intervenţie să acţioneze mai bine, mai repede, mai coordonat. Din punctul meu de vedere mişcarea a fost ok, oamenii s-au deplasat în limita normală, colaborarea a fost foarte bună, s-a lucrat integrat, s-a lucrat bine între toate resursele de intervenţie, medici, spitale, poliţie, SMURD. A fost accidentul cu ucrainenii, care a necesitat o intervenţie similară. Puteam concentra trei elicoptere, Galaţi, Constanţa şi Bucureşti, din păcate vremea nu ne-a permis. Cu toate acestea, din punctul meu de vedere a fost o intervenţie reuşită", a declarat, pentru MEDIAFAX, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) din cadrul Ministerului de Interne, Raed Arafat.
SURSa : http://www.mediafax.ro/

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
05-11-2016 06:16 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
HomefireNews Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 4,889
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 3754
Given 2564 thank(s) in 1485 post(s)

Mesaj: #258
RE: Raed Arafat
Raed Arafat îi răspunde lui Liviu Dragnea după ce a avansat propunerea de a fi cumpărate 3.000 de salvări: Nu de ambulanţe avem nevoie, ci de medici în spitale

Citat:După ce Liviu Dragnea a declarat că sistemul de urgenţă din România trebuie tratat cu mai multă responsabilitate şi va insista pentru achiziţionarea a 3.000 de noi ambulanţe, Raed Arafat a precizat că ţara noastră nu duce lipsă de ambulanţe, ci de personal în spitale.

,,În primul rând, nu consider că am lucrat, împreună cu colegii mei, cu mai puţină responsabilitate în dezvoltarea sistemului de urgenţă. Ştiu cum am preluat sistemul în 2007 şi văd unde suntem acum, sistemul însemnând inclusiv serviciul de ambulanţă, şi în mod cert diferenţa este una vizibilă şi pozitivă. A spune că serviciul de ambulanţă este cu probleme de personal este un adevăr pe care l-am spus cu toţii, însă, oricât am deschis posturi încercând să completăm personalul, problema a fost ocuparea lor. Sunt judeţe care au organizat concursuri repetate pentru medici şi asistenţi, fără să se prezinte nimeni. Deci, problema nu este de neglijenţă din partea mea sau a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, ci o realitate în care trăim, prin care trecem şi pentru care încercăm să găsim soluţiile adecvate şi viabile" a transmis Raed Arafat într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) a mai precizat că ,,a zice că trebuie lucrat cu mai multă responsabilitate este o insinuare că până acum nu am făcut acest lucru, iar, la rândul meu şi în numele colegilor cu care am lucrat până acum, îl asigur pe domnul Dragnea că am lucrat cu foarte mare responsabilitate şi cu foarte mare atenţie ca să asigurăm, cu resursele limitate pe care le avem, un serviciu integrat adecvat cerinţelor populaţiei. Cei care spun că sunt probleme între ambulanţă şi SMURD fie vorbesc despre trecut, sau vorbesc despre probleme între anumite persoane, cum există în toate instituţiile din România, însă ei nu pot şi nu a trebui să generalizeze acest lucru asupra personalului întreg care, cel puţin pe teren, lucrează foarte bine împreună şi într-un mod armonios".

Arafat susţine, de asemenea, că propunerea liderului PSD, Liviu Dragnea, de a achiziţiona 3.000 de ambulanţe, este un obiectiv inutil, care va duce la cheltuieli nejustificate, în condiţiile în care nu ar avea cine să lucreze pe aceste autospeciale.

,,În primul rând, dacă vorbim de 3.000 de ambulanţe în sate, deci suplimentare, înseamnă personal suplimentar, iar ca să avem în fiecare ambulanţă măcar un ambulanţier şi un asistent, înseamnă că va trebui să angajăm un număr de 30.000 persoane noi la serviciile de ambualnţă, 15.000 ambulanţieri şi 15.000 asistenţi pe considerentul că pentru fiecare post permanent trebuie 5 persoane ca să acopere şi concediile şi să asigure o activitate continuă. De unde vom angaja 15.000 asistenţi că să deservească cele 3.000 ambulanţe? Şi de unde cei 15.000 ambulanţieri? Şi cum îi instruim într-un timp atât de scurt ca să lucreze pe ambulanţe? Şi ce facem cu înlocuirea parcului actual de ambulanţe din municipii, oraşe şi sate unde avem deja staţii şi echipaje? Acest proiect ar însemna că ne vor trebui în jur 1.400 de ambulanţe ca să înlocuim ce avem învechit, la care să adăugăm 3.000 de ambulanţe suplimentare, în total 4.400 ambulanţe, la care să suplimentăm paralel personalul ambulanţei de la 12.000, cât este actualmente, la 42.000! Din punctul meu de vedere trebuie mai multă responsabilitate în analizarea acestor propuneri, care sunt nerealizabile şi care pot duce la cheltuieli total nejustificate, pentru că nu este realmente nevoie de un astfel de număr de ambulanţe în România! Sistemul sanitar are nevoie de personal în secţiile de terapie intensivă, în UPU, în chirurgie şi nu numai la ambulanţă şi SMURD", a scris Raed Arafat.

Şeful DSU a mai arătat că numărul total de ambulanţe de urgenţă, asigurate zilnic pe plan naţional, este în medie de 700 de autospeciale de tip B şi 70 de ambulanţe de tip C2, la care se adaugă cele 290 echipaje SMURD, din care 29 sunt de terapie intensivă mobilă. La ambulanţele terestre se adaugă elicopterele SMURD şi avionul, astfel, numărul total de ambulanţe este de aproximativ 1.000 de unităţi asigurate zilnic de servicile de ambulanţă şi de SMURD, în colaborare cu unităţile de primiri urgenţe.

,,SMURD intervine la peste 1.100 cazuri de urgenţă / 24 ore, care includ şi cele aeriene de salvare, la care se adaugă şi acţiunile servicilor de ambulanţă, care includ peste 5.000 de cazuri de urgenţă şi consultaţii la domiciliu. Nu mai vorbim de acţiunile specifice pompierilor pe plan naţional ce includ incendiile, descarcerarea, indundatiile, etc. Dacă mie mi se cere să plec, astfel încât să vină o persoană ce poate rezolva problemele cu responsabilitate mai mare, cu siguranţă voi face acest lucru. Însă o să mă lupt oricât este nevoie pentru ideile în care cred, mai ales când este voreba despre sistemul de urgenţă şi asigurarea necondiţionată a asistenţei de urgenţă omului de rând. Pot face multe şi din alte poziţii şi în alte părţi ale lumii şi să stau liniştit că las ceva bun în urmă mea. Ce nu trebuie uitat însă este faptul că acest sistem integrat este unul apreciat pe plan internaţional. România este cunoscută pe plan mondial pentru ce a dezvoltat şi realizat în acest domeniu, mai ales când comparăm de unde am pornit şi unde am ajuns şi aici mă refer la toate sectoarele şi nu numai la cel medical. Am devenit sursă de inspiraţie pentru alţii. Înfiinţarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a fost un pas cu un impact foarte pozitiv pe sistem. Este păcat să repetăm de fiecare dată greşeală de a reforma ce merge până nu va merge în loc să reformăm ce nu merge că să meargă", a declarat în finalul mesajului Raed Arafat.

Această postare a şefului DSU vine ca răspuns la declaraţiile făcute joi de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care a fost invitat la o emisiune tv şi a fost întrebat despre sistemul de urgenţă din România şi activitatea lui Raed Arafat.

,,Acesta este un subiect care trebuie tratat cu mult mai multă responsabilitate şi cu mult mai puţină imagine. Serviciul de Ambulanţă are mari probleme din cauza unui personal insuficient şi din cauza unor dotări insuficiente. Trebuie găsită relaţia corectă şi funcţională de lucru între Serviciul de Ambulanţă şi SMURD. Acesta este cel mai important lucru, dincolo de persoană. Dincolo de imagine, este foarte important ca sistemul, care trebuie să funcţioneze integrat, să devină eficient. De aici plecăm. Abia după aceea discutăm despre persoane", a spus Liviu Dragnea, care a mai adăugat că urmează să cumpere 3.000 de ambulanţe pentru serviciile de urgenţă, astfel încât să fie câte una în fiecare sat.
SURSA : http://www.mediafax.ro/

fighting Big Grin

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
30-12-2016 09:42 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: maf150
HomefireNews Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 4,889
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 3754
Given 2564 thank(s) in 1485 post(s)

Mesaj: #259
RE: Raed Arafat
Raed Arafat către Liviu Dragnea: “Mai am multe de oferit sistemului și acestei țări. Nu lupt pentru funcție”


[Imagine: raed_arafat.png]

Citat:Raed Arafat a răspuns afrimațiilor făcute de Liviu Dragnea în cadrul unei emisiuni televizate. Liderul social-democrat a vorbit despre sistemul de urgență spunând că Serviciul de Ambulanță se confruntă cu dificultăți serioase în ceea ce privește personalul și tehnica de intervenție iar această problema trebuie tratată cu responsabilitate și nu ca o campanie de imagine. În replică, șeful ISU, Raed Arafat, a comentat pe Facebook făcând o scurtă analiză a modului în care s-a dezvoltat sistemul de urgență și l-a asigurat pe Dragnea că și până acum a lucrat cu multă responsabilitate și dedicare pentru sistemul de intervenție.

Raed Arafat a precizat, în replică la afirmațiile făcute de Liviu Dragnea, că și până acum, atât el cât și colegii săi, au lucrat cu maximă responsabilitate. În ceea ce privește deficiențele Serviciului de Ambulanță, Arafat a arătat că lipsa de personal este una reală și generalizată la nivelul întregii țării.

“A spune că serviciul de ambulanță este cu probleme de personal este un adevăr care l-am spus cu toții, însă oricât am deschis posturi încercând să completăm personalul, problema a fost ocuparea lor. Sunt județe care au organizat concursuri repetate pentru medici și asistenți fără să se prezinte nimeni. Deci problema nu este de neglijență din partea mea sau a Departamentului pentru Situații de Urgență ci o realitate în care trăim, prin care trecem și pentru care încercăm să găsim soluțiile adecvate si viabile. Faptul că unii de la ambulanță se plâng în continuu că nu au personal iar unii dintre ei acuză ministerele și DSU pentru lipsa de personal, nu schimbă realitatea și faptul că multe soluții s-au încercat în ultima perioadă, inclusiv în colaborare cu Federația Sindicală Ambulanța cu care am colaborat bine, dar fără a ajunge la angajarea numărului necesar de personal,” a spus Arafat în scurta radiografie făcută sistemului de ambulanță.

Arafat dezminte și acuzațiile aduse cu privire la faptul că SMURD s-a dezvoltat pe spatele Serviciului de Ambulanță și spune că cei care susțin astfel de afirmații nu știu nimic despre cum de fapt se lucrează în sistemul de intervenție. În ceea ce privește propunerea avansată de PSD, de achiziționare a 3000 de ambulanțe, una în fiecare sat, Arafat spune că cei care au făcut acest plan nu au ținut cont de mai multe realități ale sistemului. În primul rând, o astfel de achiziție presupune angajarea a 30.000 de persoane, jumătate asistenți medicali, jumătate ambulanțieri, adică personal calificat, care trebuie specializat. În plus, achiziționarea mașinilor ar presupune un efort financiar semnificativ iar Arafat se întreabă ce se va întâmpla în acest context cu programul de înnoire a parcului auto al Serviciilor de Ambulanță de la nivelul municipiilor și orașelor.

“Acest proiect ar însemna că ne vor trebui în jur de 1400 de ambulanțe ca să înlocuim ce avem învechit, la care să adăugăm 3000 de ambulanțe suplimentare, în total 4400 ambulanțe, la care să suplimentăm paralel personalul ambulanței de la 12.000, cât este actualmente, la 42.000! Din punctul meu de vedere trebuie mai multă responsabilitate în analizarea acestor propuneri care sunt nerealizabile și care pot duce la cheltuieli total nejustificate,”spune Arafat despre promisiunea PSD.

În ceea ce privește sistemul de intervenție, Arafat spune că singurul mod prin care acesta se poate dezvolta eficient, atât în ceea ce privește siguranța cetățenilor cât și problemele legate de cost, este prin menținerea actualei viziuni, adică cea a unui sistem integrat, un lucru pentru care România a fost lăudată în occident și chiar a devenit un model de inspirație pentru țări cu o infrastructură mult mai avansată.

Dragnea a mai precizat și că “trebuie găsită relația corectă și funcțională de lucru între Serviciul de Ambulanță și SMURD. Acesta este cel mai important lucru, dincolo de persoană. Dincolo de imagine, este foarte important ca sistemul, care trebuie să funcționeze integrat, să devină eficient.” Șeful DSU îi răspunde spunând că el niciodată nu a fugit după imagine și niciodată nu a considerat că funcția pe care o deține este mai importantă decât funcționarea sistemului. Arafat spune că mai are multe de oferit atât sistemului pentru intervenții de urgență cât și țării dar nu va ține cu dinții de postul care i-a fost acordat.

“Mai am mult de oferit sistemului și acestei țări dar cu siguranță nu mă veți vedea luptând pentru o poziție sau o funcție! Cu siguranță însă o să mă lupt oricât este nevoie pentru ideile în care cred, mai ales când este vorba despre sistemul de urgență și asigurarea necondiționată a asistenței de urgență omului de rând. Pot face multe și din alte poziții și în alte părți ale lumii și să stau liniștit că las ceva bun în urma mea,” a conchis Raed Arafat care a lansat și o avertizare către decidenții politici. “Este păcat să repetăm de fiecare dată greșeală de a reforma ce merge până nu va merge în loc să reformăm ce nu merge, ca să meargă!”
SURSA : https://vocea.biz

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
31-12-2016 09:02 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: maf150
Postează răspuns 


Săritură forum:




Bine ai venit, Vizitator!
Trebuie să vă înregistraţi înainte să postaţi aici.


  

Parolă
  





Publicitate
eMag

Ultimele subiecte
Ore suplimentare
Ultimul mesaj a fost postat de: yul34
Astăzi 10:17 AM
» Mesaje: 343
» Vizualizări: 173700
Incendiu Bamboo / Bucures...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Astăzi 08:31 AM
» Mesaje: 6
» Vizualizări: 82
SMURD Iasi
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Ieri 12:11 PM
» Mesaje: 180
» Vizualizări: 88869
Echipament pentru salvare...
Ultimul mesaj a fost postat de: doublejohn
Ieri 09:40 AM
» Mesaje: 19
» Vizualizări: 13829
Pompier sau politist ? Tr...
Ultimul mesaj a fost postat de: Adiță
21-01-2017 11:52 PM
» Mesaje: 41
» Vizualizări: 29152
Salvatori metrou
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
20-01-2017 07:05 PM
» Mesaje: 32
» Vizualizări: 14905
Lanterne pompieri / ATEX
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
20-01-2017 08:36 AM
» Mesaje: 89
» Vizualizări: 62961
Intervenţii / Diverse / ...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
20-01-2017 07:20 AM
» Mesaje: 189
» Vizualizări: 71142
I.S.U. "Dobrogea" al Jude...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
19-01-2017 07:33 PM
» Mesaje: 913
» Vizualizări: 463956
Căști Gallet F1, f1sa12...
Ultimul mesaj a fost postat de: ciulhard
19-01-2017 04:47 PM
» Mesaje: 0
» Vizualizări: 96

Sustinem
semperfidelis.ro
agendapompierului.ro