pompieri

2 iunie - Trei ani de la tragedia de la Haragâș- R. Moldovas, când un elicopter SMURD iasi s-a prăbușit in misiune...

Citat:Astăzi se împlinesc trei ani de la tragedia de la Haragâș, raionul Cantemir, când un elicopter SMURD aflat în misiune s-a prăbușit. O ceremonie de comemorare a celor patru membri ai echipajului care și-au pierdut viața în urma tragediei are loc în localitatea Haragâș.
Amintim că pe 2 iunie 2016, un echipaj SMURD Iași s-a prăbușit în raionul Cantemir. Acesta urma să transporte o persoană din Cahul la Chișinău. Echipajul era format din patru persoane, originare din România: pilotul, copilotul, medicul și paramedicul.

Elicopterul a dispărut de pe radar la ora 14:13 în apropierea satului Haragâș, raionul Cantemir.

La nivelul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași s-a constituit un dosar penal în legătură cu accidentul aviatic petrecut în localitatea Haragâș din Republica Moldova. Dosarul a fost preluat apoi de către Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cercetările au fost efectuate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.

Citat:[/b]



REMEMBER

Citat:În urmă cu an , la Iaşi a fost arborat drapelul în bernă, după ce, în Republica Moldova, la Haragâş, elicopterul SMURD Iaşi, EC 135 cu număr de înmatriculare 347 s-a prăbuşit în timpul unei misiuni de salvare. Şi-au pierdut viaţa atunci medicul Mihaela Dumea, asistentul Gabi Sandu şi piloţii Doru Gavril şi Voicu Şocae. La un an după tragedie, colegii celor patru salvatori dispăruţi spun că aceea a fost „ultima misiune, spre cer”, iar sâmbătă, îmbrăcaţi cu uniformele roşii, au venit să aprindă o lumânare la morminte.

Numele celor patru eroi ai SMURD Iaşi au fost rostite, sâmbătă, la două slujbe de pomenire. Rude, colegi şi prieteni au venit să aprindă o lumânare la mormintele asistentului Gabi Sandu, medicului Mihaela Dumea şi a comandorului Doru Gavril, trei dintre membrii echipajului care au fost înmormântaţi la Iaşi.
Comandorul Doru Gavril era comandant al Unităţii Speciale de Aviaţie de la Iaşi, era încadrat în stucturi militare din 1985 şi în Ministerul Afacerilor Interne din 2005. Avea 4.181 de ore de zbor experienţă pe elicopter, iar în 2 iunie a fost comandantul echipajului.

Copilot în acea misiune a fost căpitan-comandor Voicu Şocae, pilot miliar din 2003 şi pilot al Ministerului Afacerilor Interne din 2008, cu o experienţă de zbor de 1.480 de ore pe elicopter. Şi colegii celor doi au venit sâmbătă la Cimitirul „Petru şi Pavel” din Iaşi pentru a le aprinde o lumânare comandorului Doru Gavril.

„Ne-am întâlnit aici într-un moment dificil pentru toţi colegii noştri, atât de la SMURD cât şi de la Aviaţie, să comemorăm un an de la sacrificiul eroilor noştri, Doru, Voicu, Mihaela şi Gabi. A trecut un an greu, în sensul că ne-a marcat activitatea, ne-a marcat pe noi ca oameni, ca şi gânduri. Întotdeauna i-am purtat în suflet, în toate misiunile care le-am avut şi în viitor îi vom comemora şi le vom aduce un omagiu pentru sacrificiul pe care l-au dat pentru a salva alte vieţi. Ştim că ne supunem şi noi aceloraşi greutăţi, probleme care pot apărea, dat trecem peste ele, ne facem datoria în continuare, suntem în slujba cetăţenilor, a oamenilor care au nevoie alături de noi”, a declarat comandorul Cătălin Ungureanu, comandantul Unităţii Speciale de Aviaţie de la Iaşi.

Pe Mihaela Dumea şi pe Gabriel Sandu colegii încă îi aşteaptă să vină la serviciu. Mihaela Dumea era medic specialist medicină de urgenţă, asistent universitar la Universitatea de medicină şi farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi. Avea 39 de ani, era încadrată la U.P.U. SMURD Iaşi de 11 ani şi avea o experienţă de 5 ani pe elicopter.

Colegul ei de echipaj, asistenul Gabriel Sandu are 38 de ani, era asistent medical principal medicină de urgenţă, era încadrat la U.P.U. SMURD Iaşi de 16 ani şi avea o experienţă de 11 ani pe elicopter.

„În fiecare zi a acestui aproape un an i-am aşteptat şi în multe zile am crezut că sunt acolo. Nici nu mi-am dat seama că au plecat şi sunt la cer. Ei fac partea din familia noastră, a SMURD Iaşi, aşa cum fac parte din familiile lor. Nu ne putem noi închipui viaţa fără ei, fără tot ceea ce fac ei, medicul Mihaela Dumea, asistentul Gabriel Sandu şi piloţii Doru Gavril şi Voicu Şocae. După cum vedeţi, vorbesc despre ei la prezent, pentru că ei sunt în prezent, iar mai concret acest prezent se traduce în oamenii care continuă să facă misiuni SMURD, din ianuarie elicopterul SMURD face din nou misiuni la Iaşi, în regiunea de Nord-Est şi, dacă e nevoie, şi în Republica Moldova”, a spus prof.univ.dr. Diana Cimpoieşu, medic şef UPU SMURD Iaşi.

Deşi după tragedia din 2 iunie 2016, o parte dintre medici s-au gândit să renunţe la gărzile pe elicopter, aceştia şi-au reluat misiunile. Lor li s-au adăugat două doctoriţe, fostele rezidente ale doctoriţei Mihaela Dumea.

„Doamna doctor a fost pentru noi ca o mamă şi când suntem acolo sus o simţim mai aproape. Ea ne-a încurajat să facem asta şi ar fi fost mândră de noi”, a spus Petruţa Moroşan, medic specialist urgenţe.

„Fiecare zbor e o amintire de la ea, ne întâlnim cu ea acolo sus de fiecare dată”, a declarat Georgiana Matei, medic rezident medicină de urgenţă.

La slujba de pomenire a medicului Mihaela Dumea a fost prezent şi soţul acesteia, pentru care rănile au rămas încă deschise.

„A trecut un an, un an greu ca mulţi alţii care vor veni. Rănile vor rămâne deschise, niciodată nu se vor închide. O vom pomeni întotdeauna pe soţia mea şi pe mama copilului nostru”, a spus Cornel Dumea, soţul medicului Mihaela Dumea.

În 2 iunie 2016, echipajul SMURD Iaşi era în misiune peste Prut. După ce au preluat un caz şi l-au dus la Chişinău, cei patru au plecat la o altă solicitare. În zona Haragâş din Republica Moldova elicopterul SMURD Iaşi s-a prăbuşit, iar toţi cei patru membrii ai echipajului şi-au pierdut viaţa.

Mihaela Dumea, Gabriel Sandu, Voicu Şocae şi Doru Gavril au fost decoraţi post-mortem cu cea mai înaltă distincţie în stat de către Preşedintele Republicii Moldova, prin intermediul Consulului General al Republicii Moldova la Iaşi de Ziua Naţională a României.

SURSA : http://www.mediafax.ro

Ceremonie de comemorare pentru echipajul SMURD, căzut la datorie pentru a salva vieți din R.Moldova

Citat:O ceremonie de comemorare a membrilor echipajului elicopterului SMURD, căzuți la datorie în Republica Moldova, se va desfășura duminică, 2 iunie 2019, la Haragîș, în raionul Cantemir.

Ambasada României de la Chișinău informează că ambasadorul Daniel Ioniță va fi prezent la ceremonia organizată în memoria celor morți pe 2 iunie 2016, la Haragîș, cu începere de la ora 12.00.

Ceremonia este organizată de Ambasada României la Chișinău, Consulatul General al României la Cahul și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Amintim că, elicopterul SMURD a decolat, pe 2 mai 2016, la ora 09.55, de la Iasi, in directia Vulcanesti - Republica Moldova, unde a aterizat la ora 11.00. La ora 11.30, a preluat o femeie in varsta de 85 de ani, cu bronhopneumonie, pe care a transportat-o la Chisinau.

Dupa predarea pacientei, elicopterul a alimentat si a decolat din nou, in jurul orei 13.10, catre Cahul, intr-o misiune aeromedicala pentru salvarea unei persoane in varsta de 64 de ani, cu accident vascular cerebral.

Cei patru membri ai echipajului care si-au pierdut viata in misiune sunt pilotul Doru Gavril, 53 de ani, copilotul - capitan-comandor Voicu Socae, 36 de ani, dr. Mihaela Dumea - medic specialist medicina de urgenta, 39 de ani si asistentul medical principal Sandu Gabriel, 38 de ani.

Presedintele Klaus Iohannis i-a decorat, post mortem, pe cei patru membri ai echipajului elicopterului SMURD prabusit in Republica Moldova.

3 ani

Citat:Se spune că timpul vindecă rănile.

În urmă cu 3 ani, în 06.06.2016, un pompier de-al nostru și-a dat viața pentru stingerea unui incendiu, în localitatea Jilava.

Astăzi, în sfânta sărbatoare a cinstirii eroilor militari români, aducem un pios omagiu eroului sublocotenent post-mortem Luchian Răzvan Dumitru.

Îl păstram în memoria noastră ca pe un salvator, iar tristețea și regretele se pot observa în continuare pe fețele tuturor celor care l-au cunoscut.

Pentru noi, pompierii, timpul vindecă orice, dar niciodată amintirile.

SURSA :ISU BIF



REMEMBER
Sublocotenent (pm) Răzvan-Dumitru Luchian
Căzut la datorie la data de 6 iunie 2016.

Citat:Sublocotenent (p.m.) Dumitru-Răzvan Luchian a decedat în data de 6 iunie 2016, în timpul intervenției pentru stingerea unui incendiu puternic la o fabrică din localitatea Jilava.

Pentru faptele de eroism și sacrificarea vieții în misiune, pompierul salvator Răzvan-Dumitru Luchian a fost avansat post-mortem la gradul de sublocotenent.

În această dimineață, la sediul subunității din cadrul ISU București-Ilfov a avut loc un ceremonial militar și religios de comemorare în memoria eroului nostru.

CINSTE ŞI ONOARE MEMORIEI LUI!

SURSA : Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania

Eroul pompier slt. post-mortem Luchian Răzvan Dumitru

Citat:Sunt momente ale vieții care ne pun la grea încercare. Un om care ne era drag și pe care toți îl apreciam, un pompier dedicat meseriei a plecat dintre noi, lăsând un mare gol. Multă tristețe și regrete rămân în urma trecerii la eternitate a eroului nostru, sublocotenent post-mortem Luchian Răzvan Dumitru.

Regretatul nostru coleg, sublocotenent post-mortem Luchian Răzvan Dumitru, născut la 24 iunie 1981, a fost încadrat în Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Codrii Vlăsiei” al județului Ilfov, din data de 01 septembrie 2006 până în data de 06 ianuarie 2015, iar din 07 ianuarie 2015 până la pierderea acestuia și-a desfășurat activitatea în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov, ocupând funcția de subofițer operativ principal la Detașamentul Buftea – Garda Măgurele. În tot acest timp, în îndeplinirea misiunilor, eroul pompier a dat dovadă de dârzenie, calități morale deosebite, curaj, devotament și spirit de sacrificiu.

Suntem cu toții cuprinși de durere. A părăsit familia noastră un tânăr pentru care viața s-a încheiat brusc. Nimic nu va mai fi la fel de aici înainte pentru noi. A pierit ca un erou și va rămâne un erou. Nimic și nimeni nu ne va face să-l uităm.

Bunul Dumnezeu să așeze sufletul său în ceata drepților, pomenirea să-i fie veșnică, iar familiei îndurerate să dea mângâiere şi alinare.

Dumnezeu să-l ierte.

SURSA : http://isubif.ro

REMEMBER

Citat:Pompierul Luchian a ars de viu sub ochii colegilor | Cât valorează viața unui erou?

Incendiul care, în zorii zilei de ieri, a cuprins o fabrică de încălțăminte și depozitele sale din Jilava, Ilfov, a însemnat ultima misiune pentru plt.maj. Răzvan Dumitru Luchian. Un perete gros, înalt de opt metri s-a desprins din structura cuprinsă de limbile de foc și s-a prăvălit, chiar sub ochii camarazilor săi, peste bietul subofițer care a murit ars de viu la 34 de ani.

”Salamandra” a intrat în dispozitiv la prima oră a dimineții, când alarma de incendiu l-a scos din unitate și l-a purtat, ca și pe alți aproape o sută de pompieri de la ISU Dealul Spirii București-Ilfov, spre uriașul sinistrul care cuprinsese ditamai fabrica de la margine de București. Luchian – angajat de aproape un deceniu la Departamentul Buftea, Garda Măgurele -, a fost repartizat într-una dintre cele patru echipe care urmau să atace, din interiorul clădirii, limbile de foc care mușcau cu violență din structua de fier, sticlă și beton.





Militarul știa ce are de făcut pentru că nu era prima oară când intra în inima unui foc dezlănțuit. În prima oră a acțiunii, totul părea să decurgă conform planurilor de stingere, însă din cauza căldurii extreme, fabrica a început să se dezmembreze, iar bucăți de zid și de acoperiș încinse au început să cadă peste pompierii aflați înăuntru. Atunci, a fost un moment în care, spun surse judiciare, poate că ar fi trebuit pusă problema retragerii într-o zonă sigură, chiar în afara clădirii, a echipelor de salvatori. Și asta pentru că riscul extinderii la alte clădiri nu a existat nici o clipă și, prin urmare, o altă abordare a stingerii sinistrului, chiar dacă ceva mai lentă pentru moment, nu ar fi periclitat viața nici unui civil.

De altel, audierile tuturor celor care au participat la această intervenție mortală – salvatori și comandanții lor -, îi vor lămuri pe anchetatorii de la Parchetul Militar dacă o eventuală extragere din mijlocul flăcărilor l-ar fi salvat pe Luchian.



Așa, însă, prins în capcana de foc, subofierul nu a reușit – ca și camarazii săi -, să se retragă la timp. Un perete uriaș din beton s-a prăvălit în calea lui și l-a țintuit între niștre containere metalice. Acolo, colegii, care nu l-au putut extrage, l-au văzut pentru ultima oară, pradă flăcărilor care l-au ars de viu. Cadavrul carbonizat al bietului pompier a fost recuperat abia după câteva ore când, în acel loc, flăcările s-au mai domolit. La 11,15 medicii SMURD au declarat, oficial, decesul subofițerului care, alături de părinții săi, își creștea fetița în vârstă de 11 ani. ”Fetița lui este extrem de sensibilă motiv pentru care bunicii (n.r. părinții pompierului) nici nu știu cum să-i spună că tatăl ei nu mai e. După divorț, bărbatul o creștea singur. Cea care a aflat prima de tragedie a fost mama militarului pe care colegii lui Luchian au găsit-o acasă după ce femeia s-a întors de la cumpărături. A fost la un pas să leșine când a aflat ce s-a întâmplat cu fiul ei”, ne-au dezvăluit surse judiciare.

Un punct foarte impoetant în cadrul acestei anchetei îl va constitui și evaluarea echipamentelor folosite de pompieri la intervenții. Cât de sigure sunt la temperaturi extreme, gradul de uzură în care au ajuns, pentru că, pe la colțuri, ”slamandrele” vorbesc de căști din plastic care liu se topesc pe cap și de costume în care se încing atunci când intră în mijlocul flăcrilor.

SURSA : https://www.libertatea.ro

Citat:Răzvan Dumitru Luchian, pompierul decedat în timpul intervenţiei de la Jilava, condus vineri pe ultimul drum

Bucureşti, 10 iun /Agerpres/ - Sublocotenent post-mortem Răzvan Dumitru Luchian, pompierul care a murit la începutul acestei săptămâni în timpul unei misiuni de stingere a unui incendiu produs la fabrica de încălţăminte din localitatea Jilava, va fi condus vineri pe ultimul drum.

''Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă aduce un ultim omagiu colegului - sublocotenent post-mortem Răzvan Dumitru Luchian din cadrul Detaşamentului de Pompieri Buftea, Garda de intervenţie Măgurele a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă 'Dealu Spirii' Bucureşti-Ilfov, plecat dintre noi mult prea devreme, în timpul unei misiuni de stingere a unui incendiu produs în localitatea Jilava. Astăzi, 10 iunie, pompierii militari îşi vor conduce pe ultimul drum camaradul de armă, decedat la datorie luni, 6 iunie'', se arată într-un comunicat al IGSU transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, va fi organizat un ceremonial militar şi religios de cinstire a memoriei acestuia.

''La ora 11,00, pentru pompierii români, timpul se va opri în loc, preţ de un minut. Puţin pentru o viaţă, dar o eternitate pentru recunoştinţa ce o purtăm colegilor noştri decedaţi la datorie. Pentru profesionalismul şi devotamentul de care a dat dovadă Răzvan în numeroasele intervenţii pe care le-a gestionat, pe platourile fiecărei subunităţi de pompieri din ţară se va păstra un moment de reculegere, timp în care semnalele luminoase şi sirenele autospecialelor de intervenţie îi vor da onorul'', precizează IGSU.

Luni, din ordinul ministrului Afacerilor Interne, Petre Tobă, eroul pompier a fost avansat, post-mortem, la gradul de sublocotenent.

''Sunt întâmplări ale destinului care ne aduc în împrejurări ce ne pun la grea încercare, aşa cum este şi durerosul moment al despărţirii de bunul nostru coleg, chemat la doar 34 de ani spre o lume mai dreaptă şi mai bună. În cei zece ani de carieră ca pompier salvator, Răzvan a participat la numeroase intervenţii, aflându-se permanent la datorie, oferindu-ne tuturor un exemplu de curaj, profesionalism şi dăruire. Înfruntând natura dezlănţuită, luptând cu focul ori răzbind prin gerul năprasnic şi nămeţii iernii pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în suferinţă, el a dovedit o comportare exemplară, demnă de un adevărat pompier salvator. Răzvan Dumitru Luchian este şi va rămâne mereu alături de noi, colegii lui, cu sufletul său mare şi bun, cu amintirea unui om vrednic, priceput şi capabil. Să ne rugăm pentru el şi să-l cinstim, cu demnitate şi onoare. Rămas bun... vei rămâne mereu în sufletele noastre!", este mesajul transmis de reprezentanţii IGSU.

SURSA : https://www.agerpres.ro

Citat:Slt. Luchian Ion Răzvan-Dumitru, decorat post-mortem

Președintele României Klaus Iohannis l-a decorat post-mortem pe pompierul de 35 de ani care a murit în incendiul de la fabrica de încălțăminte de la Jilava, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.


Astfel, sublocotenentul Luchian Ion Răzvan-Dumitru a primit Ordinul Național ”Pentru Merit” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, decorare făcută la propunerea ministrului Afacerilor Interne, Petre Tobă.

SURSA : http://www.viitorulilfovean.ro

Citat:ISU Bucuresti-Ilfov - In memoriam slt. p.m. Luchian Razvan Dumitru

Citat:Erou pompier Luchian Răzvan Dumitru





























A pierit ca un erou și va rămâne un erou! Nimic și nimeni nu ne va face să-l uităm!

6 iunie 2016, ziua în care un om care ne era drag și pe care toți îl apreciam, un pompier dedicat meseriei a plecat dintre noi, lăsând un mare gol.
Regretatul nostru coleg, sublocotenent post-mortem Luchian Răzvan Dumitru, a căzut la datorie în misiunea de stingere a unui incendiu, în localitatea Jilava, în data de 06.06.2016.

SURSA : ISU Bucuresti-Ilfov

Respect !.....și suntem datori să nu uităm !

Eroii nu mor niciodată!
Azi se împlinesc șase ani de când camaradul nostru, sublocotenent post mortem Gabriel Boitan și–a pierdut viața în timpul unei misiuni în care acesta a salvat doi oameni prinși sub un mal de pământ.




Sublocotenentul (pm) Gabriel Boitan

Căzut la datorie la data de 11 iulie 2013, pe timpul unei misiuni de salvare.

Citat:Sublocotenentul (pm) Gabriel Boitan şi-a pierdut viaţa în timpul unei misiuni de salvare a doi muncitori suprinși sub un mal de pământ, în municipiul Fetești. Echipajul de pompieri chemat să intervină a reuşit să-l scoată pe unul dintre aceştia, dar, în momentul în care au încercat să-l extragă pe cel de-al doilea, un mal de pământ s-a surpat peste salvatori.

Pentru faptele de eroism și sacrificarea vieții în misiune, pompierul salvator Gabriel Boitan a fost avansat post-mortem la gradul de sublocotenent în rezervă, acordându-i-se și medalia Emblema de Onoare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

CINSTE ŞI ONOARE MEMORIEI LUI!

RIP

Trimis de pe al meu SM-A505FN folosind Tapatalk

Spre aducere-aminte
IN MEMORIAM – OPT ani de la moartea pompierului Adrian Marchiş




Azi, 28 august a.c., se împlinesc opt ani de când CAMARADUL nostru căpitanul post-mortem Marchiş Adrian, locţiitor al comandantului de detaşament Baia Mare, a plecat în misiune şi nu s-a mai întors.


REMEMBER 28.08.2011

Citat:Ofiterul Adrian Marchis, de numai 27 de ani, a murit sub privirile specialistilor de la Spitalul Judetean de Urgenta „Dr. Constantin Opris” din Baia Mare. Cu toate ca medicii au incercat sa lupte pentru viata pompierului mai bine de doua ore, leziunile suferite, dar si cantitatea insemnata de sange pe care a pierdut-o, au dus la moartea pompierului. Acesta a ajuns in stare critica la spital dupa ce autospeciala in care se afla a fost implicata intr-un accident rutier. Alti patru servanti sunt si ei internati la unitatea medicala.
La dispeceratul ISU s-a primit o solicitare de intervenire pentru stingerea unui incendiu produs la o casa din localitatea Apa Sarata, ieri la ora pranzului. Imediat, doua autospeciale au iesit pe poarta de la ISU. Masinile de interventie se deplasau cu semnalele acustice si luminoase, atentionand soferii din trafic ca merg la o actiune de salvare. Din pacate, unei conducatoare auto nu i-a pasat. Daniela Veber nu a tras pe dreapta pentru a lasa calea de acces libera, si asta se intampla la km 157, pe Dealul Dura. :oferul de pe autospeciala a incercat sa o evite prin depasire insa, cand a revenit pe partea lui de mers, a iesit cu rotile din partea dreapta, pe jumatate, de pe soseaua in panta. Masina, incarcata cu apa, a intrat in balans si s-a rasturnat, lovindu-se de stalpii de iluminat public de pe marginea DE 58. Impactul a fost atat de puternic incat autospeciala a fost pur si simplu dezmembrata in cinci bucati, care s-au rasfirat pe o portiune de 30 de metri. Doi pompieri din cei cinci au reusit sa iasa singuri dintre fiarele contorsionate, insa pentru trei, au intervenit colegii lor, deoarece ramasesera incarcerati. La fata locului au venit mai multe echipaje de la SMURD, Serviciul de Ambulanta, politisti si criminalisti, dar si comandantul de la ISU – col. Ioan Pop, comandantul adj. Ionita Sarb, maiorul Ioan Muresan si seful Biroului Politiei Rutiere Baia Mare, Nicolae Barsoan. Cel mai grav a fost locotenentul Adrian Marchis.






Chirurgul a declarat decesul la ora 15.07
Locotenentul Adrian Marchis a fost resuscitat si intubat in masina SMURD, iar in momentul in care a fost stabilizat, a fost transportat, alaturi de ceilalti raniti, la UPU din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta „Dr. Constantin Opris” din Baia Mare. „Locotenentul a ajuns la Urgenta Primire cu un traumatism toraco-abdominal cu rupturi interioare mari si cu leziuni pulmonare masive. S-a incercat o interventie chirurgicala toraco-abdominala, insa afectiunile fiind foarte grave, cantitatea de sange fiind una insemnata, nu s-a mai putut face nimic. Pacientul a facut bradicardie si a intrat in stop cardio-respirator. A fost resuscitat mai bine de 40 de minute, insa nu a mai raspuns. Decesul a fost declarat la ora 15.07”, a declarat dr. Radu Dragos, directorul medical de la Spitalul Judetean. In ceea ce-i priveste pe ceilalti patru pompieri raniti in accident, medicul a precizat ca sunt in afara oricarui pericol. „Doi sunt internati la chirurgie toracica, ranile au fost ceva mai usoare, mai mult sunt tinuti sub observatie, iar ceilalti doi sunt la ortopedie. Unul are o disjunctie la umar, iar celalalt are o fractura de gamba. Urmeaza sa stabilim daca punem fractura in ghips sau intervenim chirurgical”, a conchis dr. Dragos.
Politistii au audiat soferita
Politia face cercetari pentru a vedea care sunt cauzele care au dus la dezastru. „:oferita este Daniela V., de 30 de ani, care in momentul de fata este la audieri”, a declarat, ieri dupa-amiaza, comisarul Gabriela Liahovici, purtatorul de cuvant de la Inspectoratul de Politie al Judetului Maramures. Se pare ca Daniela Veber ar fi plecat de la locul accidentului, provocat chiar de ea. Colonelul Ioan Pop a precizat pentru cotidianul „Informatia Zilei” faptul ca a fost sesizat Parchetul Militar din Cluj, iar cazul va fi preluat de un procuror militar. „Noi suntem militari, nu cadem la intelegeri amiabile, masina noastra era in misiune, se deplasa regulamentar, cu semnalele acustice si luminoase in functiune”, a precizat seful de la ISU Maramures.

Avansat post-mortem la gradul de capitan



Ceremonialul inmormantarii va avea avea loc marti, de la ora 13, in localitatea Tulghes din Miresu Mare. „Toate cheltuielile sunt suportate de catre noi. Am hotarat ca toti sa facem acest gest pentru colegul nostru. Este o mare pierdere. Un copil destept. Un om de viitor. Am propus inspectorului general de la IGSU Bucuresti ca lt. Adrian Marchis sa fie avansat post-mortem la gradul de capitan. Acesta va inainta propunerea nostra ministrului Traian Igas”, a relatat colonelul Pop. Acesta a mai mentionat faptul ca pompierul va fi inmormantat cu onoruri militare.

Dumnezeu sa-l odihneasca! Respect !.....și suntem datori să nu uităm !

Spre aducere-aminte
IN MEMORIAM – PATRU ANI de moartea pompierului constănțean Marius-Daniel Fripis
Azi , 29 august, se împlinesc PATRU ani de când CAMARADUL nostru Marius-Daniel Fripis, a plecat în misiune şi nu s-a mai întors.



REMEMBER

Citat:Comunicat de presă - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

Astăzi, 29 august, în jurul orei 11.26, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al județului Constanța a fost anunțat telefonic, prin sistemul național unic pentru apeluri de urgență 112, asupra faptului că în curtea unei locuințe din municipiul Constanța a izbucnit un incendiu, la o butelie GPL.
Imediat, la locul evenimentului s-au deplasat efective aparținând Detașamentul de Pompieri Constanța Oraș, cu o autospecială de intervenție cu apă și spumă, încadrată cu șase pompieri. În timpul misiunii de recunoaștere efectuată la fața locului, butelia a explodat, comandantul echipajului de intervenție suferind leziuni grave la nivelul feței. În urma evaluării de specialitate, medicul de pe ambulanța sosită prima la locul intervenției a constatat că subofițerul prezenta leziuni incompatibile cu viața.
Plutonierul adjutant Marius Daniel FRIPIS, în vârstă de 42 de ani, a pierdut lupta cu viața, la datorie.
În acest moment, din ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, colonel dr. Nicolae CORNEA, o echipă de specialiști se află la Constanța pentru efectuarea cercetărilor privind cauzele și împrejurările care au determinat producerea acestui eveniment nefericit.
Încadrat la Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al județului Constanța, Detașamentul de pompieri Constanța Oraș, încă din 2006, în funcția de comandant de echipaj, colegul nostru a rămas devotat Armei în tot acest timp, participând la numeroase misiuni în care și-a smuls semenii din ghearele morții.
Cu trăsături alese de caracter, subofițerul și-a pus timp de nouă ani priceperea și puterea în sprijinul celor aflați în dificultate, remarcându-se prin tenacitate și profesionalism la misiunile complexe la care a participat, umăr la umăr, alături de coechipierii săi. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a pierdut un bun profesionist, cu adevărate calități de salvator confirmate de pregătirea dovedită în gestionarea situațiilor de urgență.

Respect !.....și suntem datori să nu uităm !
Ieri, 30 august 2019, s-au împlint 22 ani de la trecerea în neființă a lt.col. post-mortem Adrian Barbu.



30 August 1997 -Maiorul Adrian Barbu -Eroul pompierilor bucureşteni a murit ucis cu un cuţit de cel pe care încerca să-l salveze

(27-01-2012 08:01 PM)Covalciuc Bogdan Scris:  Memoria unei misiuni
„Lt.col. (p.m.) Adrian Barbu“

Citat:În "echipamentul" lucrãtorilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentã, alãturi de profesio nalismul, curajul si îndrãzneala de care dau dovadã în misiunile de interventie, atunci când se confruntã cu înlãturarea si limitarea efectelor negative, provocate de evenimente majore, fie ele incendii,explozii, avarii tehnologice, calamitãti naturale si catastrofe, o altã component esentialã care se regãseste în actiunile lor este spiritul umanitar. Demonstrat de fiecare datã, atunci când salveazã oameni din flãcãri, refugiati din calea inundatiilor, sinucigasi de pe blocuri, oameni cãzuti în canale…
Însã, trecând de pericolul flãcãrilor mistuitoare sau al furiei apelor, riscul misiunilor desfãsurate de pompieri poate lua si alte forme, uneori pompierii salvatori devenind ei însisi victime ale celor pe care au jurat sã-i salveze chiar cu pretul propriei lor vieti. La zece ani de la tragedia cãreia i-a cãzut victimã pompierul bucurestean, de 42 ani, ucis cu bes ti alitate de un piroman, familia, prietenii si fostii colegi pãstreazã vie amintirea lt.col. p.m. Adrian Barbu, Cavaler al Ordinului Pavel Zãgãnescu.
„Sinucigasul“ ucigas…
Sâmbãtã, 30 august 1997. În jurul orei 16,15, Garda de interventie a Detasamentului Pieptãnari a fost alertatã cã în str. Iacob Andrei, sector 5 din Bucuresti, izbucnise un incendiu. Sub coordonarea maiorului Adrian Barbu (ofiter de serviciu în acea zi), unul dupã altul, îmbrãcati în costume de protectie, cu mãstile la brâu, militarii s-au îmbarcat în autospeciale, lãsând în urma lor doar sunetul înfiorãtor al sirenelor.
La fata locului, pâcla neagrã care învãluia al doilea nivel al blocului, de unde se primise apelul, completa un scenario de cosmar. Pentru comandantul grupului de interventie era o situatie în care nu trebuia pierdutã nicio secundã.
Desi flãcãrile nu se extinseserã spre geamurile locuintei, era în pericol viata bãrbatului rãmas captiv în apartamentul incendiat. Împreunã cu un pompier militar, maiorul a intrat prin perdeaua de fum care sugruma locul. Nimic nu prevestea tragedia care avea sã se întâmple câteva minute mai târziu.
Misiunea de salvare a victimei din apartamentul incendiat s-a transformat într-o scenã sângeroasã, pompierii apucând sã zãreascã în mijlocul bucãtãriei, resturile unei gãleti incendiate si mai multe cârpe îmbibate în gaz. Stropit pe haine cu benzinã, cel pe care trebuiau sã îl salveze i-a întâmpinat cu ostilitate,agitând un cutit tãios, pe care nu a ezitat sã îl înfigã în soldatul Claudiu Lãcãtus,primul pompier care s-a apropiat de el.
Lama cutitului s-a oprit, însã, în brâul uniformei, chinga durã salvând viata militarului.
Instinctul de a-si apãra colegul de omul, care luase forma fiarei, pe care acestia veniserã sã îl salveze, l-a determinat pe maiorul Adrian Barbu sã intervinã rapid... Din pãcate, însã, cea de-a doua loviturã de cutit s-a oprit în pieptul pompierului. Lovitura a fost mortalã!
Autorul acestui gest criminal, Vasile Ursoniu, bãrbatul care a încãlcat orice lege a firii, a fost imobilizat de ceilalti pompieri înainte sã mai facã vreo victimã.
Din raportul de expertizã medicolegalã psihiatricã a reiesit cã acesta avea „psihozã discordantã, cãruia îi este subscrisã si notiunea de discernãmânt redus.“ Dar acest episod dramatic, în care un OM si-a pierdut viata în misiune, o viatã de dicatã semenilor, chiar cu pretul sacrificiului suprem, a zguduit întreaga Armã a pompierilor.
Grupul de interventie nr.1 „Lt.col. (p.m.) Adrian Barbu“
Astãzi, o structurã din Deta -samentul Mihai Vodã îi poartã numele:
Grupul de Interventie nr.1 "Locotenent colonel p.m. Adrian Barbu"…
Pentru acte de devotament exceptionale, prin ordin al ministrului Administratiei si Internelor, Adrian Barbu a fost înaintat post-mortem la gradul de locotenent colonel si decorat cu înalta distinctie a Ordinului Zãgãnescu, în gradul de Cavaler.
De asemenea, începând din anul 1999, în curtea Detasamentului de Pompieri "Mihai Vodã", jerbe de flori sunt depuse la bustul locotenentului colonel (p.m.) Adrian Barbu în semn de cinstire pentru sacrificiul sãu, cu ocazia comemorãrii "Zilei eroilor".
Destinul, ca o ramã de tablou
"Numãr clipele pânã se face dimineaþã, ca sã vin acasã"… Acestea au
fost ultimele cuvinte pe care maiorul Adrian Barbu le adresa familiei, în fatidica dupã-amiazã de 30 august, 1997.
Distrusã de durere si cu ochii scãldati în lacrimi, Olga Barbu, sotia pompierului, îsi aminteste, astãzi, de ultima discutie avutã cu sotul ei, dar suferinta provocatã în urmã cu zece ani este la fel de prezentã. Dupã o cãsnicie întreruptã tragic, dupã aproape 17 ani, dând dovadã de curaj, Olaga a hotãrât sã-si continue viata numai pentru cele douã fiice, Elena si Dana: „Viata m-a învãtat cã, atunci când totul pare pierdut, ai nevoie
de aliati puternici pentru a continua, ceea ce au re prezentat pentru mine, fetele mele. Ele m-au motivat si m-au sustinut pentru a putea merge mai departe“.
Pentru vãduvã, durerea devine si mai sfâsietoare atunci când aude alarma
masinilor de pompieri.Stie cã, undeva, oamenii focului îsi riscã viata în fiecare moment.
„Oricât timp ar trece, ceva din mine este mereu întors cãtre tatãl meu“
povesteste Elena, fiica cea mare a eroului.
Avea 16 ani când destinul a silit-o sã iasã din universul copilãriei si sã dea dovadã de tãrie de caracter. Zâmbetul sincer si profunzimea privirii denotã echilibru si maturitate a gândirii. Sunt trãsãturi mostenite de la tatãl ei, alãturi de simtul de responsabilitate si spiritul de intiativã care au ajutat-o sã fie sprijin, alãturi de mama ei, familiei.
Oglindã a tatãlui sãu, Dana, mezina familiei, completeazã tabloul familiei
Barbu, în cadrul cãruia cel care a fost pompierul Adrian Barbu îsi face resimtitã prezenta.



Geanina Serban
PENTRU PATRIE Noiembrie 2006

LINK http://www.revistapentrupatrie.ro

(27-05-2011 01:49 PM)Karin Scris:  Maiorul Adrian Barbu a fost ucis în ’97 chiar de cel pe care încerca să-l salveze dintr-un incendiu. La un an după tragicul incident i-a fost ridicată o statuie în curtea Detaşamentului „Mihai Vodă“. Grupul de Intervenţie numărul I din Capitală a fost redenumit, iar acum poartă numele eroului.

În urmă cu 13 ani, maiorul Adrian Barbu conducea Batalionul I de Pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) din Bucureşti, ca ofiţer de pregătire pentru luptă.

În ultima zi din august, în jurul prânzului, dispeceratul anunţa un incendiu pe strada Iacob Andrei, din cartierul Ferentari. O zonă periculoasă, îşi amintesc lucrătorii ISU, în care intrau cu greu din cauza scandalagiilor.

Două maşini cu apă şi spumă cu zece militari în termen, un sergent şi trei cadre s-au deplasat la faţa locului pentru a interveni. Grupul era condus de maiorul Adrian Barbu, care era pe tură în acea zi.

„Ajunşi la apartamentul de unde ieşea fum, au bătut la uşă dar nu li s-a răspuns. În momentul în care au încercat să forţeze intrarea cu o rangă, a ieşit un bărbat cu un cuţit în mână“, îşi aminteşte fostul comandant al Secţiei Pieptănari de la ISU Bucureşti, locotenent colonel Dragoş Iacovici, bun prieten cu maiorul Barbu.
La un an după tragicul incident i-a fost ridicată o statuie în curtea Detaşamentului „Mihai Vodă“

I-a spintecat burta maiorului
Fără să scoată vreun cuvânt şi fără să ceară vreo explicaţie, bărbatul din apartament, care avea probleme mintale, l-a atacat direct pe primul care i-a ieşit în cale, adică un militar în termen. L-a lovit în cureaua de la uniformă şi nu a reuşit să-i provoace nicio rană. S-a năpustit apoi asupra următorului care se afla la intrare: maiorul Adrian Barbu. Din păcate, acesta nu avea curea: i-a spintecat, pur şi simplu, burta. „Ce-ai făcut mă?“, a apucat să spună ofiţerul, şi a căzut secerat, într-o baltă de sânge.

Atacatorul s-a retras în apartament şi a închis liniştit uşa la loc. Ofiţerul a fost transportat de urgenţă la Spitalul „Bagdasar Arseni“. Din cauza hemoragiei masive, a făcut stop cardio-respirator de două ori. S-a încercat resuscitarea, dar, din păcate, nu a mai putut fi salvat.

„A murit din cauza indiferenţei oamenilor. Dacă cineva le-ar fi zis că au de-a face cu un om cu probleme psihice, altfel s-ar fi desfăşurat acţiunea. Bărbatul acela dăduse singur foc la nişte cârpe în casă“, spune, cu regret, Dragoş Iacovici, actualmente şeful biroului de management organizatoric de la ISU Bucureşti. El povesteşte despre maiorul Adrian Barbu că era un om bun, săritor şi nu s-ar fi dat înapoi de la nicio intervenţie.

[/quote]

(22-05-2013 06:53 AM)Covalciuc Bogdan Scris:  Monumentul “Lt. col. (p.m.) Adrian Barbu



A fost dezvelit în incinta cazarmei Grupului de interventie nr.1 “Locotenent colonel p.m. Adrian Barbu”
Adresa: Strada Elie Radu nr.2, Sector 5, Bucuresti .
Eroul pompier a fost ucis la 30 august 1997, în timpul unei intervenţii.

Citat:Maiorul Adrian Barbu a fost ucis chiar de cel pe care incerca sa-l salveze dintr-un incendiu. În anul 1997, maiorul Adrian Barbu conducea Batalionul I de Pompieri de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) din Bucuresti, ca ofiter de pregatire pentru lupta.
In ultima zi din august, in jurul pranzului, dispeceratul anunta un incendiu pe o strada din cartierul Ferentari, zona periculoasa, dupa cum isi amintesc lucratorii ISU, in care intrau cu greu din cauza scandalagiilor. Doua masini cu apa si spuma cu zece militari in termen, un sergent si trei cadre s-au deplasat la fata locului pentru a interveni, grupul ce era condus de maiorul Adrian Barbu.
Ajunsi la apartamentul de unde iesea fum, au batut la usa dar nu li s-a raspuns. In momentul in care au încercat sa forteze intrarea cu o ranga, a iesit un barbat cu un cutit in mana. Fara sa scoata vreun cuvant, barbatul din apartament, care avea probleme mintale, l-a atacat direct pe primul care i-a iesit in cale, un militar in termen. L-a lovit in cureaua de la uniforma si nu a reusit sa-i provoace nicio rana. S-a napustit apoi asupra urmatorului care se afla la intrare, maiorul Adrian Barbu. Din pacate, acesta nu avea curea si i-a spintecat, pur si simplu, burta, cazand secerat intr-o balta de sange.
Adrian Barbu a fost decorat locotenent-colonel post-mortem si dupa un an i-a fost ridicata o statuie in curtea Detasamentului „Mihai Voda“. Grupul de Interventie nr.1 de la ISU Bucuresti a fost redenumit iar acum poarta numele lui.

Citat:La Detașamentul de Pompieri Mihai Vodă din cadrul Grupului de Intervenție nr.1 „lt. col. post-mortem Adrian Barbu” a fost organizat ieri ceremonialul pentru comemorarea pompierului lt. col. post-mortem Adrian Barbu.

În memoria eroului nostru, care în anul 1997 a fost ucis de un bărbat pe care încerca să îl salveze dintr-un incendiu, a fost adus un omagiu prin depunerea unei coroane de flori. La momentul respectiv, acesta era încadrat cu gradul de maior la Batalionului I de Pompieri București.

La un an de la tragicul eveniment, în curtea unității i-a fost ridicată o statuie, iar grupul de intervenție poarta în prezent denumirea onorifică Grupul de Intervenție nr. 1 „lt. col. post-mortem Adrian Barbu”.

Adrian Barbu rămâne în memoria celor care l-au cunoscut, ca un om deosebit și un pompier curajos. Dumnezeu să-l odihnească.

SURSA : ISU Bucuresti-Ilfov


















SURSA foto : ISU Bucuresti-Ilfov

30.08.2019 / Comemorare lt. col. post-mortem Adrian Barbu.

Citat:La Detașamentul de Pompieri Mihai Vodă din cadrul Grupului de Intervenție nr.1 „lt. col. post-mortem Adrian Barbu” a fost organizat,astăzi, ceremonialul pentru comemorarea colegului nostru lt. col. post-mortem Adrian Barbu, care în anul 1997 a fost ucis de un bărbat pe care încerca să îl salveze dintr-un incendiu.

Adrian Barbu va rămâne în memoria noastră ca un om deosebit și un pompier curajos.

Dumnezeu să-l odihnească.

SURSA info & foto : ISU Bucuresti-Ilfov

07 septembrie 2019 - doisprezece ani de când Iulian a devenit nemuritor

Sublocotenent post-mortem Iulian Arusoaei 07 Septembrie 2007- comandantul Gărzii de Intervenţie din cadrul Detaşamentului Oraş Constanta, a cazut la datorie în timpul unei misiuni.



Sublocotenent post-mortem Iulian Arusoaei

Citat:Plt mj. Iulian Arusoaei, comandantul Gărzii de Intervenţie din cadrul Detaşamentului Oraş, a murit în timpul unei misiuni. Ziua de vineri a început ca oricare alta pentru Iulian Arusoaei şi nimic nu prevestea tragedia căreia bărbatul urma să-i cadă victimă. În jurul orei 11.30, la dispecerat a fost anunţat un incendiu, iar două autospeciale au pornit spre bulevardul 1 Decembrie din Constanţa, unde, din apartamentul unui locatar al blocului L19, ieşeau nori groşi de fum. Cele două echipe ajunse la intervenţie se aflau sub comanda plt mj. Iulian Arusoaei, care le-a împărţit sarcinile. Însoţit de cîţiva pompieri, Arusoaei a urcat la etajul cinci, dar s-a lovit de refuzul proprietarului locuinţei, Şandor Ipo, care nu a vrut să le deschidă uşa. În această situaţie, comandantul Gărzii de Intervenţie a luat trei subalterni şi a urcat la etajul superior cu intenţia de a coborî în apartamentul incendiat, prin exteriorul blocului, cu ajutorul unei coarde de salvare. Trei servanţi şi proprietarul apartamentului aflat la etajul şase au ţinut frînghia şi cu toate că unul dintre subalterni a vrut să coboare cu ajutorul corzii, plt mj. Iulian Arusoaei l-a oprit spunînd „cobor eu de data asta”. Sub privirile a zeci de curioşi adunaţi în stradă, comandantul Gărzii de Intervenţie şi-a legat de centura de siguranţă coarda groasă de 12 mm, iar la cîteva secunde după ce s-a desprins de pe pervaz şi a rămas susţinut doar de coarda confecţionată din material sintetic, aceasta s-a rupt. Ţinînd bucata de coardă ruptă strîns în mînă, pompierul s-a prăbuşit în gol, iar în cădere, a trecut printre crengile unui tei, s-a lovit de acoperişul unui balcon construit în exteriorul blocului, la parter, iar apoi s-a izbit de pămînt fără să mai dea vreun semn de viaţă. Personalul medical de pe ambulanţa care se afla deja la faţa locului a intervenit imediat, iar pompierul a fost transportat la spital. Pe drum şi apoi în Camera de resuscitare a unităţii sanitare, medicii au încercat din răsputeri să-l readucă la viaţă, dar nu s-a mai putut face nimic.

Citat:Sublocotenent post-mortem Iulian Arusoaei
07 Septembrie 2007
Pompierii constănţeni sînt în stare de şoc după ce, ieri, colegul lor, plt mj. Iulian Arusoaei, comandantul Gărzii de Intervenţie din cadrul Detaşamentului Oraş, a murit în timpul unei misiuni. Ziua de vineri a început ca oricare alta pentru Iulian Arusoaei şi nimic nu prevestea tragedia căreia bărbatul urma să-i cadă victimă. În jurul orei 11.30, la dispecerat a fost anunţat un incendiu, iar două autospeciale au pornit spre bulevardul 1 Decembrie din Constanţa, unde, din apartamentul unui locatar al blocului L19, ieşeau nori groşi de fum. Cele două echipe ajunse la intervenţie se aflau sub comanda plt mj. Iulian Arusoaei, care le-a împărţit sarcinile. Însoţit de cîţiva pompieri, Arusoaei a urcat la etajul cinci, dar s-a lovit de refuzul proprietarului locuinţei, Şandor Ipo, care nu a vrut să le deschidă uşa. În această situaţie, comandantul Gărzii de Intervenţie a luat trei subalterni şi a urcat la etajul superior cu intenţia de a coborî în apartamentul incendiat, prin exteriorul blocului, cu ajutorul unei coarde de salvare. Trei servanţi şi proprietarul apartamentului aflat la etajul şase au ţinut frînghia şi cu toate că unul dintre subalterni a vrut să coboare cu ajutorul corzii, plt mj. Iulian Arusoaei l-a oprit spunînd „cobor eu de data asta”. Sub privirile a zeci de curioşi adunaţi în stradă, comandantul Gărzii de Intervenţie şi-a legat de centura de siguranţă coarda groasă de 12 mm, iar la cîteva secunde după ce s-a desprins de pe pervaz şi a rămas susţinut doar de coarda confecţionată din material sintetic, aceasta s-a rupt. Ţinînd bucata de coardă ruptă strîns în mînă, pompierul s-a prăbuşit în gol, iar în cădere, a trecut printre crengile unui tei, s-a lovit de acoperişul unui balcon construit în exteriorul blocului, la parter, iar apoi s-a izbit de pămînt fără să mai dea vreun semn de viaţă. Personalul medical de pe ambulanţa care se afla deja la faţa locului a intervenit imediat, iar pompierul a fost transportat la spital. Pe drum şi apoi în Camera de resuscitare a unităţii sanitare, medicii au încercat din răsputeri să-l readucă la viaţă, dar nu s-a mai putut face nimic.
Între timp, sub supravegherea şefului Centrului Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea”, lt. col. Andrei Gabriel Niculae, misiunea pompierilor a continuat. Parcă nebun de furie, în prezenţa unui agent de poliţie, un alt pompier care căra un extinctor în spate s-a dus la uşa lui Şandor Ipo şi a spart-o din patru lovituri puternice de pumn. Odată intraţi în casa bărbatului, pompierii au constatat că fumul gros provenea de la o tigaie uitată pe foc. Vecinii lui Şandor s-au plîns oamenilor legii de comportamentul bărbatului care îi pune mereu pe jar. „E nebun. Nu trece săptămîna fără ca el să nu facă vreo tîmpenie. Creşte porumbei în balcon, în fiecare noapte face scandal şi sparge prin casă. Ne-am săturat de el. Soţia lui este asistentă şi l-a internat la Palazu Mare de vreo trei ori. Să-l ducă la nebuni şi să-l închidă acolo că ne-am săturat de el”, a spus Dalida Asan, o locatară a blocului.
La orice intervenţie punea suflet...
Colegii de muncă ai pompierului care şi-a pierdut viaţa în misiune sînt devastaţi de cele întîmplate. „Moartea colegului nostru este o lovitură dată tuturor angajaţilor ISU, care poate avea consecinţe pe termen lung. Psihologic, pompierii sînt instruiţi să aibă încredere în echipamentul folosit. Trebuie să înţeleagă fiecare că vieţile altor oameni depind de noi şi că trebuie să ne facem datoria în continuare”, a declarat lt. col. Andrei Gabriel Niculae. Pompierii care au ţinut frînghia în timpul încercării de coborîre a colegului lor sînt şi ei răvăşiţi şi marcaţi de cele întîmplate. „Era un om nemaipomenit, foarte bine pregătit, de la care am învăţat foarte multe. E o pierdere foarte mare, era prietenul tuturor. A fost unul dintre puţinii şefi care ştia să fie prietenul subalternilor”, a declarat sg. maj. Cătălin Ioniţă. „La orice intervenţie punea suflet şi făcea totul cu maximum de profesionalism”, a adăugat un alt coleg, sg. mj. Marian Dănilă. Cel care ar fi vrut să coboare pe coardă şi a fost oprit de Arusoaei, sg. Mj. Marius Bobunu nu îşi găsea cuvintele: “Nu pot să descriu în cuvinte ce am simţit în acel moment. Era mentorul meu. Am fost mai tot timpul cu el în misiuni ”.
Iulian Arusoaei urma să împlinească 40 de ani pe 11 noiembrie, era căsătorit şi nu avea copii, iar la aflarea veştii morţii sale, soţia sa a leşinat, fiind transportată la spital pentru îngrijiri medicale. Născut la Vaslui, el absolvise cursurile Şcolii Militare de Subofiţeri Boldeşti - Arma Pompieri, în 1992, şi din acelaşi an a fost detaşat la Constanţa. În urmă cu zece ani, el a fost numit comandant al Gărzii de Intervenţie a Detaşamentului Oraş. „Am pierdut un coleg şi un prieten de nădejde. Era un foarte bun profesionist şi nu deseori mi-a fost dat să văd un pompier mai bine pregătit decît el. În timpul fatalei intervenţii, plt mj. Iulian Arusoaei a folosit o coardă din material sintetic care era nouă. De altfel, tot echipamentul autospecialei Iveco Magirus era nou. Autoutilitara a fost implicată într-un accident rutier în luna ianuarie a acestui an, după care a fost transportată în Germania pentru reparaţii şi s-a reîntors în urmă cu trei săptămîni”, a declarat lt. col. Andrei Gabriel Niculae. Mai mult decît atît, conducerea ISU „Dobrogea” spune că accesoriile folosite pentru salvare sînt verificate zilnic, vizual. Ancheta internă declanşată în acest caz încearcă să facă lumină asupra morţii pompierului. La cercetări vor participa şi doi specialişti ai structurii centrale. Ca o recunoaştere a profesionalismului de care a dat dovadă în miile de misiuni la care a participat, prin ordinul ministrului Internelor, Cristian David, ieri, plt. mj. Iulian Arusoaei a fost avansat post-mortem la gradul de sublocotenent.

Citat:Sute de persoane, printre care s-au numărat prieteni, rude, vecini şi nu în ultimul colegii de serviciu l-au condus, ieri, pe ultimul drum pe plt. maj. Iulian Arusoaei, pompierul care şi-a pierdut viaţa vineri, în timpul unei misiuni. Strînşi în faţa casei celui dispărut, situată pe strada Ion Heliade Rădulescu, camarazii bărbatului şi-au luat adio de la el, încremeniţi în salutul militar. Coşciugul a fost purtat pe umeri de subordonaţii săi, cei care s-au aflat alături de plt. maj. Iulian Arusoaei în timpul ultimei sale intervenţii. Colegii s-au strîns vineri în jurul ambulanţei în care a fost urcat acesta imediat după accident, aşteptînd în zadar o minune şi tot ei au stat în genunchi în jurul trupului neînsufleţit al bărbatului în timp ce cortegiul funerar se îndrepta spre biserica Tuturor Sfinţilor.
La funeralii a luat parte şi prim-adjunctul şefului Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, gen de brigadă Viorel Liviu Nemeş, care i-a adus un ultim omagiu celui care a fost Iulian Arusoaei: „Este un moment trist pentru familia pompierilor din toată ţara. Iulian Arusoaei a avut curaj şi i-a pregătit şi pe alţii pentru această meserie riscantă. Iată, însă, că, uneori, cei care apără vieţile celor din jur, ajung victime. Iulian Arusoaei intră în pagina de aur a familiei noastre, alături de alţi camarazi care şi-au jertfit vieţile la datorie. Deviza noastră este „Cu viaţa mea apăr viaţa celorlalţi” şi toţi pompierii sînt conştienţi de pericolele la care se expun. Sîntem alături de familia colegului nostru în aceste momente grele”. După slujba religioasă, trupul neînsufleţit al lui Iulian Arusoaei a fost înmormîntat în cimitirul din zona Palas, unde membrii gărzii de onoare au tras salve de puşcă în cinstea celui care şi-a părăsit camarazii şi familia mult prea devreme.

Iulian Arusoaie, vinovat pentru o zi, erou pentru eternitate ...




Sublocotenent post-mortem Iulian Arusoaei

Remember....

Citat:07 Septembrie 2007
Pompierii constănţeni sînt în stare de şoc după ce, ieri, colegul lor, plt mj. Iulian Arusoaei, comandantul Gărzii de Intervenţie din cadrul Detaşamentului Oraş, a murit în timpul unei misiuni. Ziua de vineri a început ca oricare alta pentru Iulian Arusoaei şi nimic nu prevestea tragedia căreia bărbatul urma să-i cadă victimă. În jurul orei 11.30, la dispecerat a fost anunţat un incendiu, iar două autospeciale au pornit spre bulevardul 1 Decembrie din Constanţa, unde, din apartamentul unui locatar al blocului L19, ieşeau nori groşi de fum. Cele două echipe ajunse la intervenţie se aflau sub comanda plt mj. Iulian Arusoaei, care le-a împărţit sarcinile. Însoţit de cîţiva pompieri, Arusoaei a urcat la etajul cinci, dar s-a lovit de refuzul proprietarului locuinţei, Şandor Ipo, care nu a vrut să le deschidă uşa. În această situaţie, comandantul Gărzii de Intervenţie a luat trei subalterni şi a urcat la etajul superior cu intenţia de a coborî în apartamentul incendiat, prin exteriorul blocului, cu ajutorul unei coarde de salvare. Trei servanţi şi proprietarul apartamentului aflat la etajul şase au ţinut frînghia şi cu toate că unul dintre subalterni a vrut să coboare cu ajutorul corzii, plt mj. Iulian Arusoaei l-a oprit spunînd „cobor eu de data asta”. Sub privirile a zeci de curioşi adunaţi în stradă, comandantul Gărzii de Intervenţie şi-a legat de centura de siguranţă coarda groasă de 12 mm, iar la cîteva secunde după ce s-a desprins de pe pervaz şi a rămas susţinut doar de coarda confecţionată din material sintetic, aceasta s-a rupt. Ţinînd bucata de coardă ruptă strîns în mînă, pompierul s-a prăbuşit în gol, iar în cădere, a trecut printre crengile unui tei, s-a lovit de acoperişul unui balcon construit în exteriorul blocului, la parter, iar apoi s-a izbit de pămînt fără să mai dea vreun semn de viaţă. Personalul medical de pe ambulanţa care se afla deja la faţa locului a intervenit imediat, iar pompierul a fost transportat la spital. Pe drum şi apoi în Camera de resuscitare a unităţii sanitare, medicii au încercat din răsputeri să-l readucă la viaţă, dar nu s-a mai putut face nimic.
Între timp, sub supravegherea şefului Centrului Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea”, lt. col. Andrei Gabriel Niculae, misiunea pompierilor a continuat. Parcă nebun de furie, în prezenţa unui agent de poliţie, un alt pompier care căra un extinctor în spate s-a dus la uşa lui Şandor Ipo şi a spart-o din patru lovituri puternice de pumn. Odată intraţi în casa bărbatului, pompierii au constatat că fumul gros provenea de la o tigaie uitată pe foc. Vecinii lui Şandor s-au plîns oamenilor legii de comportamentul bărbatului care îi pune mereu pe jar. „E nebun. Nu trece săptămîna fără ca el să nu facă vreo tîmpenie. Creşte porumbei în balcon, în fiecare noapte face scandal şi sparge prin casă. Ne-am săturat de el. Soţia lui este asistentă şi l-a internat la Palazu Mare de vreo trei ori. Să-l ducă la nebuni şi să-l închidă acolo că ne-am săturat de el”, a spus Dalida Asan, o locatară a blocului.
La orice intervenţie punea suflet...
Colegii de muncă ai pompierului care şi-a pierdut viaţa în misiune sînt devastaţi de cele întîmplate. „Moartea colegului nostru este o lovitură dată tuturor angajaţilor ISU, care poate avea consecinţe pe termen lung. Psihologic, pompierii sînt instruiţi să aibă încredere în echipamentul folosit. Trebuie să înţeleagă fiecare că vieţile altor oameni depind de noi şi că trebuie să ne facem datoria în continuare”, a declarat lt. col. Andrei Gabriel Niculae. Pompierii care au ţinut frînghia în timpul încercării de coborîre a colegului lor sînt şi ei răvăşiţi şi marcaţi de cele întîmplate. „Era un om nemaipomenit, foarte bine pregătit, de la care am învăţat foarte multe. E o pierdere foarte mare, era prietenul tuturor. A fost unul dintre puţinii şefi care ştia să fie prietenul subalternilor”, a declarat sg. maj. Cătălin Ioniţă. „La orice intervenţie punea suflet şi făcea totul cu maximum de profesionalism”, a adăugat un alt coleg, sg. mj. Marian Dănilă. Cel care ar fi vrut să coboare pe coardă şi a fost oprit de Arusoaei, sg. Mj. Marius Bobunu nu îşi găsea cuvintele: “Nu pot să descriu în cuvinte ce am simţit în acel moment. Era mentorul meu. Am fost mai tot timpul cu el în misiuni ”.
Iulian Arusoaei urma să împlinească 40 de ani pe 11 noiembrie, era căsătorit şi nu avea copii, iar la aflarea veştii morţii sale, soţia sa a leşinat, fiind transportată la spital pentru îngrijiri medicale. Născut la Vaslui, el absolvise cursurile Şcolii Militare de Subofiţeri Boldeşti - Arma Pompieri, în 1992, şi din acelaşi an a fost detaşat la Constanţa. În urmă cu zece ani, el a fost numit comandant al Gărzii de Intervenţie a Detaşamentului Oraş. „Am pierdut un coleg şi un prieten de nădejde. Era un foarte bun profesionist şi nu deseori mi-a fost dat să văd un pompier mai bine pregătit decît el. În timpul fatalei intervenţii, plt mj. Iulian Arusoaei a folosit o coardă din material sintetic care era nouă. De altfel, tot echipamentul autospecialei Iveco Magirus era nou. Autoutilitara a fost implicată într-un accident rutier în luna ianuarie a acestui an, după care a fost transportată în Germania pentru reparaţii şi s-a reîntors în urmă cu trei săptămîni”, a declarat lt. col. Andrei Gabriel Niculae. Mai mult decît atît, conducerea ISU „Dobrogea” spune că accesoriile folosite pentru salvare sînt verificate zilnic, vizual. Ancheta internă declanşată în acest caz încearcă să facă lumină asupra morţii pompierului. La cercetări vor participa şi doi specialişti ai structurii centrale. Ca o recunoaştere a profesionalismului de care a dat dovadă în miile de misiuni la care a participat, prin ordinul ministrului Internelor, Cristian David, ieri, plt. mj. Iulian Arusoaei a fost avansat post-mortem la gradul de sublocotenent.

Iulian Arusoaie, pompierul care a decedat în misiune încercând să salveze viaţa unui om a fost declarat singurul vinovat


Filmul tragediei

Citat:La 7 septembrie 2007 la dispecerat a fost anunţat un incendiu. Două autospeciale au pornit spre bulevardul 1 Decembrie unde, din apartamentul unui locatar al blocului L 19 ieşeau nori groşi de fum. Ipo Şandor (65 de ani), aflat în stare de ebrietate, uitase mâncarea pe foc.

Fumul a alertat vecinii, care au anunţat pompierii. Pentru că locatarul nu a deschis uşa, echipa condusă de Iulian Arusoaei a hotărât să intre în apartament coborând cu o coardă de salvare de la etajul şase la cinci. După câteva momente, s-a produs tragedia. Coarda s-a rupt şi pompierul s-a prăbuşit de la 20 de metri înălţime.

„Nu era pentru prima dată când cobora de la un etaj la altul"

Camelia Arusoaei (40 de ani), soţia sa, s-a resemnat cu faptul că soţul ei a plecat într-o bună dimineaţă de acasă şi s-a întors într-un sicriu. Câteva luni după tragedie, s-a dus la locul accidentului, a vorbit cu martorii, a întrebat specialişti în Protecţia muncii ca să afle cum a fost posibil să se rupă frânghia care ar fi trebuit să susţină 100 de kilograme.

Aceştia i-au explicat că, probabil frânghia, care este folosită şi de alpinişti, şi nu cedează, s-a frecat de un colţ tăios, cum ar fi gresia sau faianţa.

„Nu era pentru prima dată când cobora de la un etaj la altul. A coborât şi de la etajul zece la nouă şi a trecut dintr-un balcon în altul. Dacă este singurul vinovat a plătit. Dacă nu, Dumnezeu vede!", a spus soţia sa.

Soţia pompierului a încercat să stea de vorbă şi cu Ipo Şandor, însă şi la data vizitei lor bărbatul se afla în stare de ebrietate. „Nu am avut ce să vorbesc cu el", spune Camelia. Apoi, a urcat în apartamentul femeii de pe balconul căreia a coborât soţul.

Femeia i-a spus că îi vine greu să mai intre în camera de la balconul căreia a coborât Iulian. „Mai bine nu deschideam uşa şi nu-l lăsam pe omul ăsta să iasă pe geamul meu, dar au insistat vecinii", mărturiseşte femeia.

SURSA : http://www.adevarul.ro

Respect !.....si suntem datori sa nu uitam !

Era un om nebun ... nebun ca sa salveze vieti , era o persoana deosebita , un coleg deosebit, un profesionist .Era capul si picioarele de la interventii, . Era peste tot ... pentru unii mentor, pentru altii D-zeu ...pentru mine camarad .Merita sa vorbim despre acest OM ,la trecut ,prezent si viitor....cu RESPECT si si cu datoria de a nu uita !
Iulian ar fi implinit 52 de ani pe 11 noiembrie .Născut la Vaslui, el absolvise cursurile Şcolii Militare de Subofiţeri Boldeşti - Arma Pompieri, în 1992, şi din acelaşi an a fost detaşat la Constanţa. În urmă cu optsprezece ani, el a fost numit comandant al Gărzii de Intervenţie a Detaşamentului Oraş.
A fost un POMPIER MILITAR altruist si va ramane in amintirea noastra si sufletul nostru,acest om si-a pus viata in primejdie ca oricare din colegii lui,SACRIFICIUL SUPREM INSEAMNA A-TI DA VIATA pentru SEMENII TAI si de a-i ajuta cand nimeni nu poate...la orice intervenţie punea suflet şi făcea totul cu maximum de profesionalism..asa a fost si Iulian Arusoaei.
Clipa cand mori nu poti s-alegi , asa a fost sa fie ...asa a vrut bunul Dumnezeu , Iulian erou pompier... sunt sigur Iulian este inger acum si ne vegheaza din cer pe noi !
Vreau sa stii Iulian ca vom pastra in suflet amintirea ta ...suntem datori sa nu uitam !

IN MEMORIAM locotenent Cătălin Valeriu Ispas




9 septembrie -se împlinesc 9 ani de la moartea locotenentului Cătălin Valeriu Ispas

Citat:Au trecut nouă ani de la moartea scafandrilor Dumitru Cristian Zarafu şi Cătălin Valeriu Ispas, cel din urmă angajat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea"!
Cei doi au pierit în seara zilei de 9 septembrie 2010, în interiorului cargoului turcesc JMedy", scufundat la patru mile marine de Capul Tuzla.
Reamintim că, în anul 2010, pe data de 2 septembrie, nava JMedy" s-a scufundat la patru mile marine de Capul Tuzla, având 3.247 de tone fier vechi la bord. în seara zilei de 9 septembrie 2010, Dumitru Cristian Zarafu şi Cătălin Valeriu Ispas au fost văzuţi pentru ultima dată în viaţă, coborând în apă spre epava cargoului.
Pe data de 13 decembrie 2010, angajaţii firmei turceşti Aras (veniţi după fierul vechi din cargou) 1-au găsit pe locotenentul Ispas, angajat al ISU JDobrogea", aproape de sala Maşini. La câţiva metri depărtare, pe data de 23 decembrie 2010, a fost descoperit şi Zarafu.

Citat:Catalin Valeriu Ispas dat disparut in data de 09 septembrie 2010 în jurul orei 14.30 , dupa ce a executat o scufundare la nava Mendy in largul Marii Negre , era ofiter in cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Dobrogea” al Judetului Constanta avand gradul de locotenent. La solicitarea firmei Hunter’s, în baza unui contract de prestări servicii, o navă aparţinând Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) a transportat patru scafandri în larg. Aceştia urmau să filmeze epava Medy, dar din cei patru scafandri, doi nu au mai ieşit la suprafaţă .
Locotenentul Ispas este nascut la 6 martie 1983 la Buzau.Absolvent al scolii Militare de Subofiteri „Pavel Zaganescu” Boldesti, la data de 01 august 2003 a fost repartizat la ISU „Dobrogea”. La 15 decembrie 2007, in urma sustinerii unui examen, a trecut in corpul ofiterilor primind gradul de sublocotenent, iar la 01 august 2010 a fost inaintat in gradul de locotenent, la termen.
La 01 august 2009, lt. Catalin Valeriu Ispas a fost incadrat la Centrul de Antrenament al Scafandrilor de Interventie al ISU „Dobrogea”, fiind brevetat ca scafandru autonom din 2006.

Catalin Ispas, condus pe ultimul drum !

Citat:Locotenentul Cătălin Valeriu Ispas, în vârstă de 27 de ani, angajat în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Dobrogea", a fost condus ieri pe ultimul drum de aproape 200 de persoane. Scafandrul a fost găsit mort, de angajaţii firmei turceşti Aras, aproape de sala maşini a cargoului turcesc Medy.
Locotenentul Cătălin Valeriu Isapas a dispărut în seara zilei de 9 septembrie, alături de scafandrul Cristian Zarafu, de 38 de ani, în timp ce încercau să filmeze unul dintre rezervoarele cargoului turcesc scufundat la şase mile marine de digul de larg al portului Constanţa. Trupul neînsufleţit al locotenentului Cătălin Valeriu Ispas, în vârstă de 27 de ani, angajat în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Dobrogea", a fost depus ieri dimineaţă la Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Constanţa. De aici, cortegiul funerar a trecut prin faţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, apoi a mers către casa scafandrului, de unde a plecat spre biserica din Eforie Nord.
Lăcaşul de cult s-a dovedit neîncăpător pentru cele aproape 200 de persoane care au venit să-şi ia rămas bun de la Ispas. După o slujbă care a durat câteva zeci de minute, locotenentul Cătălin Valeriu Ispas a fost înmormântat cu onoruri militare în cimitirul din Eforie. Cei care au lucrat cu fostul scafandru au numai cuvinte de laudă pentru acesta şi spun că sunt şocaţi de trecerea în nefiinţă a bărbatului.

SURSA : http://www.ziuaconstanta.ro

Citat:Locotenentul Ispas este nascut la 6 martie 1983 la Buzau.Absolvent al scolii Militare de Subofiteri „Pavel Zaganescu” Boldesti, la data de 01 august 2003 a fost repartizat la ISU „Dobrogea”. La 15 decembrie 2007, in urma sustinerii unui examen, a trecut in corpul ofiterilor primind gradul de sublocotenent, iar la 01 august 2010 a fost inaintat in gradul de locotenent, la termen.
La 01 august 2009, lt. Catalin Valeriu Ispas a fost incadrat la Centrul de Antrenament al Scafandrilor de Interventie al ISU „Dobrogea”, fiind brevetat ca scafandru autonom din 2006.
In momentul in care a fost dat disparut, lt. Catalin Valeriu Ispas era in timpul liber si presta servicii de scafandru autonom pentru o societate comerciala in baza unui contract pentru care avea aprobarea inspectoratului.

Catalin Valeriu Ispas dat disparut in data de 09 septembrie 2010 în jurul orei 14.30 , dupa ce a executat o scufundare la nava Mendy in largul Marii Negre , era ofiter in cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Dobrogea” al Judetului Constanta avand gradul de locotenent. La solicitarea firmei Hunter’s, în baza unui contract de prestări servicii, o navă aparţinând Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) a transportat patru scafandri în larg. Aceştia urmau să filmeze epava Medy, dar din cei patru scafandri, doi nu au mai ieşit la suprafaţă .

După trei luni de speranţe, aşteptare şi acuzaţii, trupul unuia dintre scafandrii dispăruţi în epava Medy a fost adus la suprafaţă. Angajaţii firmei turceşti care se ocupă de scoaterea combustibilului din nava scufundată l-au găsit în sala maşinilor pe locotenetul Cătălin Ispas. Misterul morţii sale nu s-a încheiat însă o dată cu găsirea lui. Şi asta pentru că anchetatorii au descoperit că scafandrul avea în butelii suficient oxigen cât să iasă la suprafaţă. Acum, speră să îi ajute în achetă imaginile filmate de Cătălin în adâncuri, până să moară. Poate cea mai importantă probă.
Nava Opal a Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe mare este cea care a purtat pe valuri trupul scafandrului până la cheul din dana 10.
Trupul scafandrului a fost descoperit la primele ore ale dimineţii de specialiştii firmei turceşti care se ocupă de scoaterea combustibilului din tancurile navei Medy, care s-a scufundat la începutul lunii septembrie.
Rudele, prietenii şi câţiva colegi ai scafandrilor care au dispărut într-o misiune de filmare a epavei preferă acum ...tăcerea. De prea multă durere... În schimb, constatările anchetatorilor ne dau fiori. În buteliile scafandrului însă este oxigen.

Requiescat in Pacem !

Respect !.....si suntem datori sa nu uitam !

9 ani de când camaradul Marius Loghin a plecat în misiune și nu s-a mai întors!

Citat:Sublocotenent (p.m) Marius Loghin

Căzut la datorie la data de 17 septembrie 2010.

Sublocotenentul (p.m) Marius Loghin a decedat în data de 17 septembrie 2010, la numai zece zile după împlinirea vârstei de 32 de ani, pe timpul unei misiuni de salvare a unui tânăr, blocat într-un bazin de captare a apei.
Absolvent al Colegiului Național "A.T. Laurian" din Botoșani, sublocotenentul era angajat la Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Nicolae Iorga" al județului Botoșani din anul 2006.

Pentru faptele de eroism și sacrificarea vieții în misiune, pompierul salvator Marius Loghin a fost avansat post-mortem la gradul de sublocotenent.

CINSTE ȘI ONOARE MEMORIEI LUI!

SURSA : Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta



REMEMBER
17 septembrie 2010 Plutonier Marius Loghin şi-a dat viaţa când a intervenit în localitatea Rediu comuna Rădăuţi Prut pentru a-l salva pe un tânăr căzut într-un puţ de captare a apei. Pe timpul operaţiunilor de salvare, unui ofiţer şi scafandrilor implicaţi în operaţiune li s-a făcut rău probabil din cauza acumulării monoxidului de carbon emanat de o pompă pentru evacuarea apei, folosită de persoana pentru care s-a făcut solicitarea. Cei trei au fost scoşi la suprafaţă însă la spital, din nefericire, plt. Marius Loghin, în vârstă de 32 de ani, a fost declarat decedat. Ceilalţi doi colegi, mr. Narcis Jachel şi plt.Iulian Todirel au fost transferaţi la Spitalul Judeţean fiind în afara oricărui pericol.



Ultima misiune pentru pompierul Marius Loghin

Citat:În ultima misiune Marius nu mai este doar el şi cîţiva colegi... Porneşte la drum de la Biserica Sfîntul Dimitrie însoţit de sute de camarazi, prieteni, oameni simpli. O are alături pe mama sa, pe cea care în toate celelalte dăţi cînd a fost chemat la datorie o purta doar în gînd. Alături îi e şi soarele venit să îl călăuzească...

Cortegiul cu sute de persoane se întinde pe jumătate de kilometru. Calea îi este deschisă de poliţiştii de la circulaţie, deşi parcă nu mai este nevoie de aşa ceva... Pentru că oraşul stă puţin în loc să facă o reverenţă în faţa celui care de atîtea ori a uitat de el şi s-a gîndit doar la alţii. Marchian – Calea Naţională – Împărat Traian... Marius ajunge în faţa blocului în care locuia. Vecinii se îngrămădesc pe trotuare. O pensionară plînge de parcă ar fi propriul ei copil. Dintr-un tablou aşezat la intrarea în bloc Marius însă îi zîmbeşte. Parcă i-ar spune „nu mai plînge, e o misiune ca toate celelalte”.

Prefectul, pompierul şef al judeţului, foştii colegi, îl aşteaptă împietriţi în faţa Inspectoratului. Balcoanele şi geamurile blocurilor din jur sînt înţesate de oameni. Se dă citire unui ordin... Marius nu mai este plutonier, este acum sublocotenent. Cît de ciudat sună însă în aceste momente cuvîntul „acum”... Locotenentul Marius Colbea are un mesaj... „O inimă bună a încetat să mai bată, un suflet nobil s-a ridicat la cer”. Îl urmează colonelul Radu Anton ... „prin voia lui Dumnezeu armata din Ceruri are nevoie de o echipă de scafandri. În ultima lună au fost chemaţi la Ceruri cei mai buni scafandri din ţară, cei doi colegi de la Constanţa, colegul de la Dolj şi acum tu, sublocotenent Marius Loghin, de la Inspectoratul Botoşani, mergi să îndeplineşti misiuni în spiritul şi cu dăruirea numai de noi ştiute”.

Apoi pornesc sirenele pompierilor... odată cu ele şi lacrimi, lacrimi, multe lacrimi. De data aceasta zgomotul lor asurzitor nu mai anunţă nici un incendiu, nici o inundaţie, nici o calamitate. De data această nimeni nu se mai grăbeşte. Ba se grăbeşte Marius, care o ia în sus pe Sucevei, spre cimitir. Locul de veci e cam departe, în cimitir ultimul drum devine tot mai strîmt şi camarazii săi trebuie să-i ducă sicriul pe braţe. Cinci preoţi oficiază „Veşnica Pomenire”. Se aud frînghiile, iar mama vrea să-şi mai vadă o dată fiul... „Puiu mamii, toată vara mi-au spus că ţi-i cald şi acum stai aici la frig...?”. O tînără este ţinută de cîţiva cunoscuţi să nu se prăbuşească peste mormînt. Se trag salve de focuri. Bărbaţi în toată puterea cuvîntului plîng precum nişte copii. Marius a coborît la ultima misiune. Afară s-a făcut linişte, nu se mai aud decît plînsetele camarazilor, prietenilor, colegilor, rudelor, prietenei. Cu toţii ştiu că aceasta e ultima misiune, e misiunea în care drumul înapoi nu mai există.

Dumnezeu, să te ierte şi să te odihnescă Marius.




























SURSA :http://www.gazetabt.ro

(13-09-2012 07:15 PM)maf150 Scris:  [quote]Emotionant: Marius Loghin, pompierul care traieste inca in inimile colegilor sai!



Aflati la zi de sarbatoare, pompierii din cadrul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta Botosani nu au uitat de colegul lor plecat mult prea devreme in oastea pompierilor din cer, sublocotenentul post-mortem Marius Loghin, care a murit la datorie, pe 17 septembrie 2010, la Radauti-Prut.

Pompierul a decedat dupa ce s-a intoxicat cu monoxid de carbon, in timp ce incerca sa salveze un barbat cazut intr-un put.

In cadrul manifestarilor organizate cu ocazia Zilei Pompierilor a fost tinuta si o slujba de pomenire in memoria lui Marius Loghin, fiind prezenta si mama acestuia.

De asemenea, au fost depuse coroane de flori la momumentul dedicat acestuia, din fata sediului ISU Botosani.

"Ne cerem de iertare fata de mama lui Marius", a spus cu ochii in lacrimi coloneul Radu Anton, seful ISU Botosani.

SURSA:http://stiri.botosani.ro/stire/43633/Emo...+FOTO.html

Şeful ISU în lacrimi la slujba de pomenire a pompierului Marius Longhin

Citat:Momente emoţionante în cadrul manifestaţiilor care au avut loc cu prilejul Zilei Pompierilor din România. Imediat după oficierea slujbei religioase, col. Radu Anton l-a rugat pe preotul care a luat parte la acţiuni să ţină în moment special şi pentru Marius Loghin, pompierul decedat în misiunea pe data de 17 septembrie 2010.

Prezentă a fost şi mama acestuia care a lăcrimat continuu şi căreia şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă i-a adresat, cu lacrimi în glas, câteva cuvinte. „Ne cerem iertare faţă de mama lui Marius. Iertaţi-mă doamnă”, a fost cuvintele lui Radu Anton care a făcut o pauză înainte de a putea continua. În memoria celui care a fost Marius Loghin au fost depuse mai multe coroane la monumentul din faţa instituţiei unde de altfel este inscripţionat şi numele celui căzut la datorie. Mama sa a stat aproape tot timpul cât a durat manifestaţia şi a vărsat lacrimi de durere pentru fiul său. Ceva mai departe a urmărit totul liniştită şi logodnica lui Marius Loghin, fără a se apropia însă de grupul de oficiali sau de foştii colegi ai celui pe care în poartă în inimă.

SURSA : http://www.botosaneanul.ro



Concluziile procurorilor in cazul mortii pompierului la Radauti Prut

Citat:Procurorii militari au stabilit ca moartea pompierului scafandru, anul trecut, la Radauti Prut, a fost cauzata de subaprecierea gradului de pericol vizavi de interventie, plus de o serie de situatii de conjunctura ce au dus in cele din urma la acea nenorocire.

Plutonierul Marius Loghin a murit la datorie, incercand sa scoata trupul neinsufletit al unui barbat dintr-un bazin de apa. Tot atunci, alti doi pompieri au fost la un pas sa-si piarda viata, fiind salvati de colegi in ultimul minut.

Viorel Socianu, in varsta de 29 de ani, a incercat impreuna cu un coleg de la primaria Radauti Prut sa repare un robinet dintr-un bazin de la reteaua de apa al satului Rediu. In timpul interventiei Socianu si-a pierdut cunostinta, iar colegul sau cu greu a iesit la suprafata, alertand asupra a ce s-a intamplat.

La fata locului s-au deplasat doua echipaje ale ISU, printre care si echipa de scafandri. Echipa de scafandri era formata din plutonierii Iulian Todirel si Marius Loghin. Acestia doi erau supravegheati de maiorul Narcis Jakel. In timpul operatiunii, ofiterului si celor doi scafandri li s-a facut rau din cauza acumularii monoxidului de carbon.

Primul scos a fost Narcis Jakel, care era cel mai aproape de gura de iesire. Plutonierul Lucian Neculai a coborat in put si a reusit sa ii scoata pe cei doi scafandri care se aflau la suprafata apei. Acestia au fost preluati de ambulante si transportati la Spitalul Orasenesc Darabani, dupa ce au fost resuscitati de colegii pompieri, imediat ce au fost scosi din bazin.

Desi medicii ambulantei deplasate la fata locului au incercat aproape doua ore sa il salveze, Marius Loghin, in varsta de 32 de ani, a fost declarat in cele din urma decedat.

Greseala fatala: a coborat in bazin fara buteliile de oxigen

Concluziile anchetatorilor au fost clare, nenorocirea a pornit de la o eroare a lui Marius Loghin privind gradul de pericol din timpul interventiei. Pentru ca gura de acces in bazin era foarte mica, scafandrii au intrat fara oxigen, urmand ca ulterior sa primeasca de la colegi buteliile. Loghin s-a grabit si a spus ca nu are nevoie de echipament. Atunci i s-a facut rau si si-a pierdut cunostinta. Faptul ca ceilalti doi pompieri au fost salvati s-a datorat strict faptului ca un pompier a putut sa ii scoata la suprafata.

Lucian Neculai nu are o constitutie fizica robusta si a incaput cu tot cu buteliile de oxigen pe gura bazinului si i-a putut salva. Daca Marius Loghin, care avea o constitutie fizica mai solida, ar fi incaput cu tot cu echipament pe acea gura de acces, poate nenorocirea nu mai avea loc.

In urma audierii martorilor, procurorul a stabilit ca Loghin a subapreciat pericolul, din moment ce a spus colegilor ca nu are nevoie de buteliile de oxigen.

„In functie de elementele specifice existente in momentul interventiei, apreciem conceptia de actiune ca fiind oportuna. Actiunea plutonierului Loghin Marius de a intra in apa fara sa mai astepte pe platforma metalica coborarea aparatelor de respirat si a unei cordite de salvare, apreciind cu usurinta lipsa vreunui pericol, a condus la producerea evenimentului, situatie in care nu poate fi atrasa raspunderea penala fata de vreuna din persoanele din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Botosani care au participat la actiunea de recuperare a numitului Socianu Viorel”, se arata in rezolutia semnata de colonel magistrat Liviu Panzariu in cadrul Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Iasi.

SURSa : http://www.vremeanoua.ro

Citat:Suntem datori să nu uităm!

Sublocotenent (p.m) Marius Loghin

Căzut la datorie la data de 17 septembrie 2010.

Sublocotenentul (p.m) Marius Loghin a decedat în data de 17 septembrie 2010, la numai zece zile după împlinirea vârstei de 32 de ani, pe timpul unei misiuni de salvare a unui tânăr, blocat într-un bazin de captare a apei.
Absolvent al Colegiului Național "A.T. Laurian" din Botoșani, sublocotenentul era angajat la Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Nicolae Iorga" al județului Botoșani din anul 2006.

Pentru faptele de eroism și sacrificarea vieții în misiune, pompierul salvator Marius Loghin a fost avansat post-mortem la gradul de sublocotenent.

CINSTE ȘI ONOARE MEMORIEI LUI!

#POMPIERII #IGSU #România #Erou #ISUBotoșani

SURSA : ISU Botosani