Acest forum foloseste cookies
Acest site foloseste cookies pentru a personaliza continutul si publicitatea, pentru a analiza traficul si pentru a oferi optiuni social media. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.

pompieri


Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 5 voturi - 4.2 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Topografie militară
Autor Mesaj
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,559
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4635
Given 11513 thank(s) in 5204 post(s)

Mesaj: #1
Topografie militară
Topografie militara
Col. ing. Danescu Aurel, lt. col. Rudas Ladislau, Lt. col. Rotar Laurentiu.
DTM
Bucuresti


Topografie militara


"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 27-08-2018 01:13 PM de Covalciuc Bogdan.)
02-11-2010 05:11 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: firefighter , HomefireNews
firefighter Offline
Membru experimentat
***

Mesaje: 69
Alăturat: Oct 2010
Locatie:
Thanks: 1
Given 165 thank(s) in 6 post(s)

Mesaj: #2
RE: Topografie Militara
multumesc mult pt acest material si pt promptitudine. astept cu nerabdare si alte materiale atat de folositoare.
02-11-2010 10:06 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Covalciuc Bogdan , HomefireNews
enache mihaita Offline
Utilizator nou
*

Mesaje: 1
Alăturat: Dec 2010
Locatie:
Thanks: 0
Given 0 thank(s) in 0 post(s)

Mesaj: #3
RE: Topografie Militara
cum pot descarca si eu fisierul?
05-12-2010 06:08 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,559
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4635
Given 11513 thank(s) in 5204 post(s)

Mesaj: #4
RE: Topografie Militara
(05-12-2010 06:08 PM)enache mihaita Scris:  cum pot descarca si eu fisierul?

contacteaza-ma pe privat !

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
05-12-2010 06:34 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: HomefireNews
Coffeeman Offline
Enforcer
*******

Mesaje: 1,449
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 796
Given 830 thank(s) in 233 post(s)

Mesaj: #5
RE: Topografie Militara
Imi aduc aminte cu drag de orele de topografie militara pe care le-am facut in scoala. Mi-au fost si inca imi sunt de folos.

CCPhotography-500px-
Per aspera ad astra

05-12-2010 09:42 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: HomefireNews
pompier_talpas Offline
Moderator
*******

Mesaje: 716
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 1847
Given 1239 thank(s) in 155 post(s)

Mesaj: #6
RE: Topografie Militara
Topografie Militara
Autorii:col.ing.Dragomir Vasile, col.ing.Anghel Ioniţă,col.ing.Ţibru Ion, locot.col.ing. Balea Victor, locot.col.ing.Belu Gheorghe, locot.col.ing.Mistric Teodor, locot.col.ing.Molea Octavian, loc.col.ing.Mureşanu Gheorghe, locot.col.ing.Păduraru Pavel,locot.col.Rudas Ladislau, mr.ing.Cărnaru Ion.
Eitura. DTM -Bucureşti.Anul 1970
sursa:www.chişinau.ch53-1-0-49027

Col. Ing. DRAGOMIR VASILE - Topografie Militara

“Lupta împotriva incendiilor este o ştiinţă care nu se schimbă niciodată. Lucruri care se schimbă sunt utilajele, aparatele,uneltele.“
03-07-2011 10:38 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
suceveanu5 Offline
Utilizator nou
*

Mesaje: 9
Alăturat: Mar 2011
Locatie:
Thanks: 5
Given 0 thank(s) in 0 post(s)

Mesaj: #7
Topografie Militara> NISTOR
TOPOGRAFIE Curs
Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU[/b][/b]
CINE ESTE INTERESAT DE TOPO POATE SA MA CONTACTEZE
Elemente topografice de bază

Citat:În ridicările topografice, ca şi în trasarea construcţiilor, se folosesc unele noţiuni de bază, specifice:
1) planul de proiecţie, orizontal întotdeauna, pe care se transpun ortogonal punctele din teren, poate avea poziţii diferite faţă de globul pământesc considerat ca sferă (unghi-drept - proiecţie ortogonală este proiecţia dată de picioarele perpendicularelor duse din fiecare punct de proiectat pe planul de proiecţie): secant unic, coborât cu 1,39 km în cazul protecţiei stereografice `70, secant local ce trece prin zona de interes, sau mai rar tangent la sferă în centrul acestei zone
2) aliniamentul AB, definit de linia ce uneşte punctele topografice A şi B, linie conţinută în planul vertical trece prin aceste două puncte;
3) distanţa înclinată LAB, (lAB) respectiv segmentul de dreaptă determinat de punctele A şi B situate pe suprafaţa fizică a Pământului
4) distanţa redusă la orizont DAB, (dAB), ca proiecţie a distanţei înclinate pe planul de referinţă, folosită în prezent pe planuri topografice.
5) unghiul vertical, exprimat fie ca unghi de înclinare AB format din linia AB a terenului cu orizontala, având valori pozitive sau negative, fie ca unghi zenital zAB, dat în raport cu verticala locului (fig.3);
6) unghiul orizontal , definit de proiecţiile ortogonale ale direcţiilor SA şi SB din spaţiu, de fapt unghiul diedru al planelor verticale (V1 şi V2) ce cuprind cele două direcţii (fig.4.);
(diedru = figură geometrică formată din două planuri care se intersectează după o dreaptă)
7) orientarea AB, unghiul orizontal format din direcţia nord luată ca referinţă şi direcţia AB, măsurat în sens direct, adică în sens orar (fig.3). În funcţie de polul nord considerat, se disting orientări geografice şi magnetice;
8) suprafaţa de nivel a unui punct oarecare A sau B reuneşte, de fapt, punctele de acelaşi potenţial gravitaţional şi, pe porţiuni limitate, ea poate fi asimilată cu planul orizontal al locului
9) suprafaţa de nivel zero, ca referinţă pentru cote, se consideră geoidul, corp neregulat rezultat din prelungirea pe sub scoarţa terestră a oceanelor şi mărilor deschise, presupuse în echilibru
10) altitudinea sau cota absolută ZA sau ZB , notată uneori cu HA, sau HB, reprezintă distanţa verticală de la suprafaţa de nivel zero până la suprafaţa de nivel a punctului A sau B
11) diferenţa de nivel ZAB (HAB) sau cota relativă, reprezintă distanţa pe verticală între suprafeţele de nivel ce trec prin cele două puncte A şi B, fiind legată de cotele absolute ale acestora prin relaţiile
ZAB = ZA - ZB respectiv ZB = ZA + ZAB
12) panta terenului pAB, sau tangenta trigonometrică a unghiului de înclinare AB a liniei AB, exprimată de regulă în procente şi mai rar în promile(a mia parte dintr-o cantitate):
p%AB = tg ABx100 sau p‰ = tg AB•1000
13) coordonatele carteziene definesc poziţia unui punct de pe suprafaţa topografică în plan şi spaţiu, prin vectorii măsuraţi în lungul celor trei axe ale uni sistem de referinţă
coordonatele absolute plane, XA, YA, considerate de la origine şi cota ZA de la nivelul zero al mării;
coordonatele relative plane, xAB, yAB şi diferenţa de nivel zAB, definite de proiecţiile punctelor A şi B pe cele trei axe, rezultate din măsurătorile topografice ce conduc la coordonate absolute:
XB = XA + xAB,
YB = YA + yAB, (1.5)
ZB = ZA + ZAB

14) coordonatele polare ale unui punct 1, date de raza vectoare d1 şi unghiul polar 1, ce definesc poziţia în plan a acestui punct faţă de unul cunoscut M şi o direcţie de referinţă MN
15) coordonatele echerice XM1 şi YM1, ca două distanţe perpendiculare, ce determină poziţia în plan a unui punct 1 în raport cu o direcţie MN dată şi un punct de referinţă M
16) suprafaţa terenului, delimitată prin punctele de contur A, B, …, E, a căror proiecţie ortogonală Ao, Bo, …, Eo, pe planul orizontal de referinţă, definesc suprafaţa productivă, sau baza construcţiilor (fig.7, fig.8).
Principiile topografiei
a) Descompunerea detaliilor în puncte caracteristice. Ridicarea topografică şi trasarea au drept obiect definirea poziţiei în plan şi în spaţiu a detaliilor topografice respectiv materializarea construcţiilor pe teren. În acest scop, orice detaliu de planimetrie (fig.8a,b) sau de nivelment (fig.8c,d), natural (fig.8b,c) sau artificial (fig.8,d), cu contur din linii frânte (fig.8a,d) sau curb (fig.8.b,c), poate fi definit şi conturat de o serie de puncte judicios alese, la schimbarea de direcţie a liniilor de contur sau la schimbarea pantei pantă. Punctele caracteristice reprezintă numărul minim al acestora, condiţionat de scară şi de precizia cerută, ce definesc forma şi mărimea detaliilor şi permit atât reprezentarea pe plan cât şi trasarea lor. În urma acestor operaţii, figurile neregulate se geometrizează, liniile sinuoase devin linii frânte, ce pot fi poziţionate şi reprezentate mai uşor (fig.8b,c).
b) Încadrarea în reţeaua de sprijin. Indiferent de precizia cerută, scara de reprezentare sau mărimea suprafeţei, ridicarea sau tranşarea se execută pe baza unor reţele de sprijin constituite dintr-o serie de puncte marcate pe teren şi a căror poziţie este definită cu precizie prin coordonatele lor. Asemenea reţele se realizează în prealabil prin metode geo-topografice în funcţie de nevoile ridicării în plan sau/şi trasării.
c) Alegerea sistemelor de referinţă. Punctele reţelelor geodezice sunt definite numeric faţă de sisteme de referinţă specifice, legate de suprafaţa Pământului, concepute şi alese în aşa fel încât să asigure legătura funcţională, bilaterală, între reprezentare şi teren. Pentru ridicările planimetrice referinţa o constituie sistemul cartografic adoptat, iar pentru cele altimetrice suprafaţa de nivel zero (fig.5). Prin excepţie şi în condiţiile când punctele geodezice în zonă lipsesc, încă se mai admit ridicări şi trasări bazate pe reţele independente (locale).
d) Marcarea punctelor. Toate punctele reţelei de sprijin, ca şi cele ce vor servi la ridicarea sau trasarea de noi puncte, se materializează pe teren în mod durabil. Punctele caracteristice, care definesc detaliile topografice, se semnalizează cu prisme reflectoare atunci când sunt vizate şi se marchează doar în cazul trasărilor, în mod specific.
Reducerea distanţelor la orizont. În lucrările topografice realizate pe arii restrânse, încadrate în reţelele geodezice, punctele caracteristice de pe suprafaţa topografică sunt trecute în planul orizontal prin proiecţii paralele, perpendiculare pe acesta (fig.6a). În consecinţă, distanţele înclinate din teren sunt reduse la orizont, astfel încât pe planuri şi hărţi este reprezentată întotdeauna suprafaţa utilă de construcţie respectiv i suprafaţa productivă (fig.7). La trasare, distanţele de pe plan trebuie trecute la panta terenului înainte de a fi aplicate. Punctele reţelelor geodezice se trec însă de elipsoidul de referinţă prin proiectante normale la suprafaţa lui, ce converg în centrul Pământului (fig.6b).
e) Etape de lucrări. Pentru ridicarea în plan se execută succesiv proiectarea lucrărilor, măsurători în teren şi operaţiuni de birou (calcule, raportare); la trasarea construcţiilor ordinea ultimelor două se schimbă. Evident, toate etapele sunt importante, dar hotărâtoare se dovedeşte faza de proiectare, în care se stabileşte modul de încadrare a ridicării în reţeaua geodezică şi se aleg punctele reţelei de ridicare. Operaţiile sunt definitorii pentru personalitatea operatorului în raport cu lucrările de rutină ce se desfăşoară în continuare.
f) Succesiunea determinărilor. Ridicarea în plan, ca şi trasarea, se execută din aproape în aproape, de la puncte cunoscute la cele necunoscute, respectiv de la punctele reţelei geodezice la cele de detaliu. Un punct nou (necunoscut) odată determinat (trasat) devine vechi (cunoscut) şi poate servi la determinarea (trasarea) altora noi.
g) Modul de lucru presupune, de regulă, staţionarea în puncte vechi din care se vizează la puncte noi; uneori aparatul se instalează şi în punctele de determinat (intersecţia înapoi) sau în puncte oarecare (nivelmentul geometric). Indiferent de situaţie, se vor duce mai întâi vizele (viza) de referinţă spre punctele cunoscute sau staţionate deja şi apoi vizele de determinare spre punctele noi necunoscute încă.
h) Controlul lucrărilor. Ridicarea în plan, ca şi trasarea, presupune în mod obligatoriu executarea unor controale specifice, parţiale şi finale. Prin încadrarea erorilor în toleranţe se confirmă corectitudinea lucrărilor, iar depăşirea acestora semnalizează unele greşeli comise şi în consecinţă impune refacerea lor.
i) Alegerea soluţiilor. Orice situaţie din teren admite soluţii multiple. Important este ca să se aleagă metoda, respectiv varianta, aparatura şi modul de lucru, care să asigure precizia cerută cu maximum de randament şi minimum de cheltuieli. Această etapă a lucrărilor este aşadar hotărâtoare, definind în esenţă competenţa şi profesionalismul operatorului.
PRODUSE TOPOGRAFICE ÎN FORMAT GRAFIC (ANALOGIC)

Prezentare generală
Ridicările în plan se finalizează prin unele reprezentări specifice, ce urmăresc redarea cât mai corectă şi sugestivă a ternului. Se obţin astfel, în funcţie de conţinut, hărţi, planuri şi profile topografice, piese ce pot ilustra detaliile existente de suprafaţă sau relieful pe anumite direcţii. După caz, în funcţie de perioada realizării lor, aceste produse finale se pot prezenta fie sub formă grafică, clasică, ce va fi discutată aici, fie sub formă digitală, modernă, obligatorie în prezent, care va fi prezentată în continuare (§ 7).
În principiu, rezultatele măsurătorilor topografice sunt reprezentări convenţionale ale terenului, prin care distanţele orizontale şi verticale sunt reduse într-o anumită proporţie. Raportul de scară în care numărătorul este egal cu unitatea, iar numitorul, de o valoare rotundă, arată de câte ori au fost micşorate distanţele din teren D spre a fi reprezentate pe plan d, se poate scrie:
(1.6)
În reprezentările grafice se utilizează scările de micşorare, al căror numitor N poate avea, conform STAS 2-59, valorile:
10n, 2x10n, 5x10n, eventual 2,5x10n (1.7)
n fiind un număr întreg. În funcţie de aceste valori se disting scări mari când numitorul N este mic (de ex. 1:500) şi scări mici, când numitorul este mare (de ex.1:25.000).
Scara în cazul reprezentărilor grafice sau analogice devine un element hotărâtor, deoarece condiţionează conţinutul şi precizia acestora. Astfel, pe un plan de scară mare pot fii redate mai multe detalii decât pe o hartă la scară mică, iar siguranţa determinărilor sporeşte în primul caz. În consecinţă, scara se alege în funcţie de obiectivul ridicării şi de densitatea detaliilor din teren, ca elemente date.
Folosirea planurilor analogice presupune, în esenţă, determinarea distanţelor din teren în funcţie de cele din plan, prin intermediul scării numerice. Din relaţia (1.6) rezultă:
(1.8)
în legătură cu care trebuie reţinut că:
numitorul N este un număr adimensional, iar D şi d ca mărimi lineare se consideră în aceeaşi unitate de măsură. Spre exemplu, la scara 1:5.000 un milimetru de pe plan reprezintă 5.000mm în teren, respectiv 5m, iar la scara 1:25.000 va reprezenta 25m;
scara grafică permite citirea directă a distanţei corespunzătoare din teren şi suprimarea calculelor. Un asemenea auxiliar (scărar) are forma unei rigle speciale, de secţiune triunghiulară sau a unei lere cu riglete din plastic pentru scările cele mai frecvente;
precizia grafică de citire sau de raportare este de ±0,2mm la scara planului pentru o vedere normală, ceea ce însemnează că la scara 1:500 eroarea de evaluare a unei distanţe din teren este de ±10cm, iar la scara 1:10.000 de ±2m.
În cazul planurilor digitale, bazate pe ridicări numerice, aspectele menţionate mai sus pierd din importanţă, având în vedere multiplele avantaje ale acestora: sunt depozitate în memoria calculatorului sau pe memorii mobile (laptop), pot fi vizionate în ansamblu sau pe porţiuni, se listează la scara dorită, problemele de calcul se rezolvă automat ş.a. (§ 7).

Clasificarea reprezentărilor cartografice

Produsele ridicărilor geotopografice pot fi clasificate după mai multe criterii, în toate cazurile elementele definitorii rămânând precizia şi conţinutul. În principiu, distingem planuri şi hărţi ce conţin suprafeţele de teren proiectate pe un plan orizontal şi profile topografice, ce redau relieful pe anumite direcţii prin proiecţie pe un plan vertical.
După scară reprezentările grafice în plan orizontal pot fi grupate în (tab.1.1):
planuri topografice întocmite la scară mare, până la 1/10.000, ce cuprind suprafeţe mici de teren, dar cu multe detalii, respectiv corpuri de proprietate, o zonă a unui cartier, un sector cadastral, etc. În cazul unor teritorii administrative, comune, oraşe, planurile se întocmesc pe mai multe foi sau secţiuni, ce se racordează între ele conform unor scheme de dispunere.
hărţile sunt reprezentări la scări mici, pe cuprind pe aceeaşi foaie suprafaţa unui oraş, judeţ, provincii sau a ţării. Scara nu mai este riguros constantă pe tot cuprinsul hărţii, ci variază lejer în funcţie de sistemul de proiecţie adoptat, de suprafaţă şi numitorul N. În funcţie de scară se disting hărţi topografice şi hărţi geografice (tab.1.1).
Planurile topografice, ca produse reprezentative ale ridicărilor curente, se pot prezenta sub două forme diferite:
analogică, respectiv grafică, obişnuită, la purtător, cunoscută din lucrările topografice şi fotogrammetrice clasice, ce redau la o anumită scară detaliile terenului folosind puncte, linii, forme, simboluri şi/sau culori;
digitală sau analitică, bazată pe ridicări numerice, ce presupun calculul coordonatelor punctelor caracteristice care definesc entităţile şi elementele topografice ale terenului ce pot fi ordonate, la nevoie, pe straturi tematice (layere). Planul de ansamblu rezultă din sinteza acestora şi poate fi afişat, vizualizat şi tipărit (printat) la orice scară în ansamblu sau pe straturi, permiţând intervenţii şi operarea de modificări.
Din motive practice, pentru utilizarea pe teren, planul digital se prezintă întotdeauna şi sub formă grafică, analogică sau se transferă în laptop.

Clasificarea reprezentărilor cartografice

Tabelul 1.1
Felul reprezentării Interval de scară Scări efective Precizia grafică
Hărţi geografice N>200 000 Diverse
Hărţi topografice 1/ 200 000 1/ 200 000
1/ 200 000
1/ 50 000
1/ 25 000 În general ± 0,2mm la scara planului
Planuri topografice (analogice) 1/ 10 000
1/ 5 000 1/ 10 000
1/ 5 000
Planuri de situaţie (analogice) N< 2500 1/ 2500
1/ 2000
1/ 1000
1/ 500 1/ 500
1/ 250
1/ 200
Profilele topografice, ca reprezentări ale liniei de intersecţie dintre suprafaţa terenului şi un plan vertical, pot fi:
longitudinale, când planul vertical se consideră desfăşurat în lungul unei direcţii date (axul unui drum, a unei văi etc). Pentru a fi mai expresive, scara lungimilor se ia mai mare decât a înălţimilor de 10, 20, 25, 40 sau 50 ori, după caz;
transversale, când planul vertical este dispus perpendicular pe direcţia dată. În acest caz, graficul cuprinde ca punct central unul comun cu profilul longitudinal, iar scările de raportare în plan şi în înălţime sunt egale.
Aceste reprezentări sunt specifice proiectelor instalaţiilor de transport – drumuri, căi ferate, funiculare – constituind suportul pentru fundamentarea soluţiilor propuse.
Planuri în format grafic
Planurile şi hărţile, ca produse cartografice specifice, se dovedesc a fi piese valoroase în rezolvarea unor probleme de ordin tehnic, economic sau social. Aducând la birou imaginea terenului, prin informaţiile furnizate comod şi rapid, este posibilă analiza unor situaţii, luarea unor hotărâri şi implicit transpunerea lor în practică. Utilitatea, valoarea unui plan topografic pentru un anumit domeniu de activitate, este condiţionată de o serie de factori ce pot spori sau limita cantitatea de informaţii reprezentată sau furnizată.
Scara planului grafic este, după cum s-a arătat, o caracteristică de bază a acestui format de prezentare. În esenţă ea este definitorie pentru restul trăsăturilor deoarece un plan la scară mare poate asigura atât o precizie mai bună, un conţinut mai detaliat cât şi o acurateţe superioară reprezentărilor la scară mică. După cum s-a arătat, acest element îşi pierde din importanţă şi devine nesemnificativ în cazul planurilor în format digital.
Conţinutul planului cuprinde, de regulă, două categorii de elemente topografice:
detalii de planimetrie, respectiv tot ceea ce se găseşte pe suprafaţa terenului sau în subteran şi care pot fi naturale (ape, păduri, fâneţe, mlaştini) sau artificiale, create de om (construcţii propriu-zise, drumuri, căi ferate, tuneluri). Dup caz, ele se reprezintă la scară, prin semne convenţionale, prin simboluri şi uneori prin culori pentru a le face mai sugestive;
 detaliile de altmetrie, respectiv relieful unei suprafeţe de teren, ce se redau prin curbe de nivel rezultate din intersecţia acesteia cu plane orizontale echidistante după alura şi valoarea cărora se disting formele de relief (fig.8 şi fig.9). Pe anumite direcţii relieful se reprezintă prin profile, ce rezultă prin secţionarea suprafeţei topografice cu un plan vertical (fig.15).
Informaţii suplimentare privind metodologia reprezentării terenului sunt date în partea finală (§ 7).
Precizia planului, definită de siguranţa poziţionării detaliilor, este hotărâtoare în furnizarea unor elemente din teritoriul reprezentat, ca şi în rezolvarea unor probleme tehnice. Efectiv ea depinde de metoda şi aparatura folosită la măsurători şi raportare, de formatul analogic sau digital de prezentare, de natura suportului original, modul de multiplicare a copiilor ş.a.
Calitatea unui plan, privită în ansamblu, este definită de precizia şi conţinutul lui, ultima trăsătură incluzând şi acurateţea, respectiv gradul de corespondenţă a entităţilor şi detaliilor topografice cu realitatea din teren. În cazul planului grafic se adaugă lizibilitatea lui şi starea suportului (hârtiei) ce condiţionează posibilitatea identificării detaliilor şi măsurării elementelor topografice din conţinut.

Utilizări ale planului grafic

Recunoaşterea terenului
În format analogic planul topografic poate fi folosit în scopuri multiple, devenind util multor domenii de activitate. Volumul şi certitudinea informaţiilor depinde de conţinutul reprezentării, de acurateţea şi de actualitatea acesteia, de condiţiile de studiu ş.a. Aprecierile sunt făcute în general pentru că planurile tematice, care urmăresc obiective nominalizate, furnizează date suplimentare mult mai detaliate.
Citirea planului, respectiv studierea lui la birou, oferă o primă imagine a terenului şi recunoaşterea elementelor de suprafaţă (localităţi, păduri, drumuri etc.), cât şi a formelor de relief (văi, culmi, bazine ş.a.). La deschiderea zonei, detaliile se poziţionează în raport cu altele mai importante, uşor de identificat şi folosind direcţiile cardinale.
Recunoaşterea terenului în amănunt presupune parcurgerea lui cu harta în mână şi identificarea în teren a detaliilor figurate pe aceasta. Pentru uşurinţă, în orice punct al deplasării se procedează iniţial la orientarea planului, respectiv la omoloagele lor în teren (fig.10). Orientarea se poate realiza şi cu busola, aducând latura ei scurtă, sau direcţia nord marcată printr-o săgeată, paralelă cu acul busolei lăsat liber şi liniştit (fig.11). Un detaliu fotografic din natură, reprezentat prin semnul convenţional respectiv, se identifică pe teren căutându-l pe direcţia indicată de hartă şi la distanţa corespunzătoare.
Determinarea unor elemente de planimetrie
Coordonatele geografice, latitudinea φ şi longitudinea λ, se deduc pe o hartă prin interpolare liniară. În acest scop se foloseşte caroiajul geografic şi paralelele duse la aceasta prin punctul P de determinat, care permit determinarea creşterilor Δφ şi Δλ necesare (fig.12).
Coordonatele plane X şi Y se determină apelând la caroiajul geometric trasat pe plan, dar procedeul este greoi şi puţin precis. La coordonatele originii pătratului, care se citesc direct, se adaugă creşterile ΔX şi ΔY deduse grafic de pe plan iar pentru control determinarea se repetă, în funcţie de colţul diametral opus, când trebuie să se ajungă la rezultate apropiate (fig.12).
Distanţa orizontală D dintre două puncte rezultă conform relaţiei (1.8). Practic, se folosesc scărare, gradate pentru valorile curente, cu care distanţa se citeşte direct. Pentru o linie sinuoasă, se foloseşte curbimetrul, care înregistrează şi afişează lungimea după parcurgerea întregului traseu cu rola (fig.13). Precizia determinărilor depinde de scara planului.
Distanţa înclinată (l sau L), folosită la trasări, se obţine din distanţa orizontală D şi unghiul de înclinare φ sau zenital z, cunoscute sau deduse de pe plan (fig.1):
; (1.9)
Suprafeţele pot fi evaluate pe căi diferite, în funcţie de forma lor şi de precizia urmărită. În cazul planurilor grafice se apelează la planimetrie, procedeu aplicabil în orice situaţie şi la metodele grafice, care sunt greoaie şi limitate ca randament şi precizie.
Unghiuri orizontale şi orientările se măsoară pe plan cu un raportor profesional, cu diametrul de cel puţin 20 – 25cm.
Stabilirea unor elemente de altimetrie
Cota ZA a unui punct situat pe o linie de nivel se citeşte direct, având exact valoarea acesteia (fig.14). În cazul unui punct P, situat între două curbe de nivel, ea se deduce printr-o interpolare folosind linia de cea mai mare pantă A-P-B respectiv cea mai scurtă dreaptă ce trece prin P şi uneşte curbele vecine. Se determină distanţele AB=d şi AP=d1 măsurate pe plan, se stabileşte echidistanţa e a liniilor de nivel, iar cota va deveni:
unde , (1.10)
Unghiul de înclinare, φAB, se calculează funcţie de distanţa orizontală DAB şi diferenţa de nivel ΔZAB calculată din cotele celor două puncte deduse de pe plan:
, respectiv (1.11)

Semnul unghiului φAB este dat de semnul diferenţei de nivel, iar unghiul zenital se calculează, la nevoie, prin diferenţă (fig.1 a):
ZAB = 100 - φAB
Panta p a liniei terenului, definită ca tangentă a unghiului de înclinare şi exprimată la sută (procente) sau la mie (promile), se deduce din elementele de mai sus:
; (1.13)
Aceste valori reprezintă creşterea sau descreşterea pe verticală, corespunzătoare unei deplasări pe orizontală cu 100m, respectiv 1.000m. Din punct de vedere tehnic, în primul caz este vorba de rampă (ascendentă), iar în al doilea de pantă (descendentă).
Profilul terenului pe o anumită direcţie, definit ca linia de intersecţie a suprafeţei topografice a terenului cu un plan vertical, se întocmeşte cu ajutorul a două elemente geometrice: distanţele reduse la orizont dintre puncte şi cotele acestora (sau diferenţele de nivel), elemente ce se deduc de pe plan. Picheţii, respectiv punctele caracteristice, se consideră aici la intersecţia direcţiei profilului cu curbele de nivel, apreciind că între două asemenea linii consecutive panta terenului este continuă (fig.15).
Profilul longitudinal al traseului 1-6 se obţine din raportarea picheţilor 1, 2, …, 6 pe o linie orizontală, folosind distanţele dintre ei reduse la o anumită scară. Faţă de acest plan de comparaţie, se reprezintă punctele în înălţime, în funcţie de cote sau de diferenţa de nivel, redate la o scară de 10…50 ori mai mare decât scara lungimilor, în funcţie de relief. Linia terenului, respectiv profilul în lung, rezultă din unirea punctelor astfel obţinute (fig.15).
Profilul transversal într-un punct dat de pe profilul în lung se întocmeşte pe o direcţie perpendiculară a acestuia, după acelaşi principiu, folosind însă aceeaşi scară atât pentru lungimi cât şi pentru înălţimi.
Trasarea unei linii de pantă dată se impune la proiectarea instalaţiilor de transport, pentru a marca traseul cel mai scurt pe care nu se depăşeşte o declivitate p%, dată (fig.16). În funcţie de aceasta şi de echidistanţa e a liniilor de nivel se deduce distanţa orizontală d minimă corespunzătoare pantei p%:
(1.14)
de unde:
(1.15)
Distanţa redusă la scară d=d/N se ia în distanţier şi se aplică pe plan, din aproape în aproape, suprapunând vârfurile pe curbele de nivel consecutive. Se obţine astfel o linie frântă, pe pantă continuă, ce se încadrează în declivitatea maximă admisă (p%) deoarece la distanţe egale corespunde aceeaşi diferenţă de nivel (fig.16).


Curs TOPOGRAFIE - PROF. LEPADATU
FAC. DE CONSTRUCTII IASI
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 04-07-2011 07:24 PM de Covalciuc Bogdan.)
04-07-2011 06:51 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,559
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4635
Given 11513 thank(s) in 5204 post(s)

Mesaj: #8
RE: Topografie Militara> NISTOR
(04-07-2011 06:51 PM)suceveanu5 Scris:  TOPOGRAFIE Curs
Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU[/b][/b]
CINE ESTE INTERESAT DE TOPO POATE SA MA CONTACTEZE
Elemente topografice de bază

Salut @suceveanu5 ! Am rugamintea sa postezi sursa materialului ! [Imagine: 5735.gif]

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
04-07-2011 07:30 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
mihaiiosubpetrosani Offline
Membru junior
**

Mesaje: 11
Alăturat: Dec 2010
Locatie:
Thanks: 8
Given 8 thank(s) in 2 post(s)

Mesaj: #9
RE: Topografie Militara
Bine ar fi fost ca materialul de mai sus sa contina si desenele. O imagine cat o mie de cuvinte... Dar e bine si asa, multumesc!
17-05-2012 05:47 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 12,559
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 4635
Given 11513 thank(s) in 5204 post(s)

Mesaj: #10
RE: Topografie Militara
TOPOGRAFIE
Curs 1
Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

curs topografie by ion



TOPOGRAFIE Curs 4
Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

teodolitul by Onutzza Marya



6 by hardcore_iasi



10 by forestcad


"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 14-01-2013 02:01 PM de Covalciuc Bogdan.)
14-01-2013 01:55 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
Postează răspuns 


Săritură forum:




Bine ai venit, Vizitator!
Trebuie să vă înregistraţi înainte să postaţi aici.


  

Parolă
  





Ultimele subiecte
Pompier sau politist ? Tr...
Ultimul mesaj a fost postat de: Firefighter01
Astăzi 12:53 PM
» Mesaje: 49
» Vizualizări: 45503
Departamentul pentru Situ...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
Ieri 07:58 PM
» Mesaje: 44
» Vizualizări: 56918
Autospeciale noi - Autosp...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
Ieri 06:30 PM
» Mesaje: 727
» Vizualizări: 753649
I.S.U. "Dobrogea" al Jude...
Ultimul mesaj a fost postat de: HomefireNews
Ieri 06:10 AM
» Mesaje: 968
» Vizualizări: 575113
Istoria pompierilor din C...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
19-04-2019 08:47 PM
» Mesaje: 23
» Vizualizări: 12540
Serviciul Protecţiei Civ...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
19-04-2019 12:33 PM
» Mesaje: 191
» Vizualizări: 121046
Tub expandabil de evacuar...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
18-04-2019 07:24 AM
» Mesaje: 8
» Vizualizări: 4480
Operațiuni aeromedicale ...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
17-04-2019 08:18 PM
» Mesaje: 135
» Vizualizări: 82937
Stand de verificare apar...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
17-04-2019 07:10 PM
» Mesaje: 9
» Vizualizări: 5855
Costum de protecție - Po...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
17-04-2019 08:45 AM
» Mesaje: 27
» Vizualizări: 18851

Sustinem
semperfidelis.ro
agendapompierului.ro