pompieri

Trench Rescue Operations
City of Henderson Fire Departament - Training Division

Trench Rescue Operations

Trench & Excavation Rescue

Trench & Excavation Rescue

SURSA : https://www.in.gov

TRENCH AND EXCAVATION SAFETY GUIDE

Trench and Excavation

SURSA : https://www.glendaleca.gov

Instructorul RM Dalan Zartman ne împărtășește o tehnică rapidă pentru recuperarea victimelor din șanțuri

TRENCH SAFETY TRAINING

Trench Safety Student Manua...

King County Technical
Rescue Trench Manual -2018

SURSA doc : https://nkctc.org

Salvarea persoanelor din lucrări de excavaţii sau tranşee

Citat:De regulă, lucrările de excavaţii sunt deschise pentru o perioadă scurtă de timp. Sub influenţa unor factori diverşi, în timp, pereţii acestora se vor surpa. Este doar o chestiune de timp. Aparenta stabilitate pe termen scurt este o tentaţie pentru constructor de a trimite muncitorii în aceste lucrări periculoase (chiar fără respectarea măsurilor de securitate a muncii) în speranţa unui progres rapid al lucrării. În aceste
cazuri se pot produce accidente de muncă având ca rezultat morţi sau răniri grave.
Condiţiile în care se petrec cele mai multe accidente sunt:

• Prezenţa persoanelor în şanţuri cu adâncimea între 1,5 – 4 m
• Urmare a unor „replici” ale surpării iniţiale, caz în care colegii care încearcă să salveze victima pot de asemenea să devină la rândul lor victime

Pentru desfăşurarea operaţiunilor de salvare este foarte importantă stabilitatea solului întâlnit la locul evenimentului, fiind întâlnite următoarele categorii:piatră, pietriş, nisip, nămol, lut, umplutură (balastru). Aceste categorii sunt determinate pe baza analizei proprietăţilor şi performanţelor caracteristice ale solului respectiv.
Operaţiuni pentru desfăşurarea intervenţiei
1. Recunoaşterea / evaluarea locului incidentului:

• Inspectarea locului. Identificarea condiţiilor şi scopului lucrării.
• Identificarea semnelor privind existenţa victimelor, determinarea numărului acestora şi a locaţiei.
  Evaluarea tipului încarcerării şi propunerea modului de acţiune.
• Identificarea caracteristicilor de bază ale solului, compoziţia solului, umpluturi (diverse tipuri de pământ care au fost adăugate sau dislocate).
• Evaluarea şi anticiparea efectelor apei.
• Întocmirea unei liste a riscurilor.

• Identificarea potenţialelor probleme şi pericole asociate cu operaţiunile de salvare, luarea măsurilor pentru reducerea sau eliminarea lor.
• Evaluarea posibilităţii unei surpări secundare.
• Iniţierea, dacă este posibil a salvării rapide a victimelor nevătămate sau a celor cu răni uşoare, fără intrarea în şanţ a personalului de intervenţie.
  • Identificarea posibilităţilor de protecţie împotriva surpării avute la dispoziţie:
    • .proptirea pereţilor folosind sistemul de susţinere.
      
  • folosirea cuştii / cutiei.
  • săparea pereţilor şanţului în trepte sau înclinaţi la diferite unghiuri - în funcţie de compoziţia solului, asigurând astfel stabilitatea acestuia. Această variantă este indicată în situaţia în care nu există echipament / sistem de susţinere.
  
  2. Stabilirea planului de acţiune.
  Stabilirea atribuţiilor şi a modului de operare a echipelor (echipa de suport a intervenţiei, echipa de salvatori). Funcţie de misiune acestea vor fi dimensionate adecvat.
  Evaluarea resurselor care se află la locul incidentului şi identificarea resurselor suplimentare necesare pentru operaţiunea de salvare.
  • Stabilirea şi utilizarea sistemului de protecţie.
  • Balizarea zonei de operare.
  • Stabilizarea zonei de operare:
  • Oprirea traficului auto greu sau a utilajelor grele
  
  3. Realizarea sistemului suport
  • Stabilirea rezervei de resurse (forţe, mijloace).
  • Alegerea sistemului de sprijinire a pereţilor şanţului adecvat intervenţiei:
    • Panouri, corzi şi cordiţe
      o Depărtătoare reglabile şi grinzi din lemn
      o Scări
      o SADAC, complet de salvare
      
  
  • Asigurarea materialelor,energiei şi combustibilului necesare pentru desfăşurarea
    intervenţiei fără întrerupere.
  • Iluminarea zonei.
  • Monitorizarea condiţiilor atmosferice, ventilarea locului incidentului şi asigurarea sprijinului în condiţii deosebite de lucru.
  • Asigurarea măsurilor de protecţia mediului.
  • Monitorizarea şi înregistrarea datelor relevante privind desfăşurarea intervenţiei.
    
  4. Montarea sistemului de susţinere a pereţilor şanţului şi executarea salvării.
  • Aşezarea pe marginile unei excavaţii sau a unui şanţ cu adâncime mai mare de 1,5 metri a unor plăci în vederea distribuirii greutăţii echipelor de intervenţie şi a echipamentelor folosite.
  • Montarea primului rând de panouri.
  • Realizarea căilor de acces şi de ieşire a personalului.
  • Monitorizarea şi ventilarea continuă a şanţului sau a excavării.
  • Continuarea montării panourilor concomitent cu evacuarea manuală a solului.
  • Înregistrarea datelor relevante şi a etapelor parcurse pe timpul operaţiunilor de salvare.
  
  5. Eliberarea victimei.
  • Asigurarea echipamentului de protecţie pentru victimă, folosirea kit-ului de salvare din şanţuri şi a echipamentului specializat astfel încât pericolele la care sunt expuşi salvatorii şi victima să fie minime.
  • Asigurarea supravieţuirii victimei.
  • Efectuarea operaţiunilor de salvare astfel încât să nu afecteze integritatea sistemului de sprijin al pereţilor şanţului.
  • Acordarea primului ajutor medical.
  
  
  6. Demontarea sistemului de sprijin.
  • Menţinerea măsurilor anterioare pentru prevenirea mişcării solului.
  • Demontarea sistemul de sprijin în ordine inversă montării.
  • Curăţarea echipamentului şi repunerea în intervenţie.
  
  

EXTRAS din INSTRUCŢIUNI PRIVIND INTERVENŢIA SERVICIILOR DE URGENŢĂ PROFESIONISTE ÎN ACŢIUNI DE CĂUTARE – SALVARE - ISU 02 -

Constat cu uimire, că mai există persoane care își mai aduc aminte de "Echipament pentru salvarea persoanelor încarcerate în spaţii înguste ". Îi mulţumesc domnului Homefire News care şi-a amintit şi a postat. Dacă doreşte, poate veni la sediul firmei să vadă echipamentul , desigur cu un telefon in prealabil (0722363097 ).
Prima dată echipamentul a fost prezentat în anul 2009, cu ocazia demonstraţiilor făcute de I.G.S.U., în centrul vechi al capitalei (pregătire în caz de cutremur).
După ieşirea la pensie a dl. general Secară, comisia numită prin ordin de ministru (dl. Blaga ), pentru omologarea echipamentului, nu a mai dorit să urmeze mai departe acest proces. Unii membri ai comisiei mă tot întrebau cam cât poate costa acest echipament. De ce oare ?
Am făcut demersuri pentru reluarea procedurii de omologare, la toate structurile I.G.S.U. şi Ministerul de Interne. Răspunsul primit era că această omologare se poate face şi de către o comisie din afara structurilor.
În anul 2016 a fost omologat echipamentul de o comisie din afara structurilor.
Deci în anul 2017 când echipamentul a fost folosit la salvarea copilului căzut în puţ la 16 metri adâncime, diametrul puţului fiind de aproape 30 cm, in satul Balta Sărată, jud. Teleorman, acesta era OMOLOGAT şi CERTIFICAT C.E.
Nici după acest episod, I.G.S.U. sau vreun inspectorat judeţean, nu au fost interesate de echipament, cu excepţia I.S.U. Bucureşti-Ilfov care a obţinut o sponsorizare în anul 2019, pentru achiziţia echipamentului în configuraţia dorită, care nu s-a materializat.
La acest moment, echipamentul este disponibil pentru orice structură abilitată în salvare de vieţi.

Cu stimă, ing. Ioan BĂDĂRĂU