Forum Pompieri Militari si Civili
Istoria pompierilor din București - Versiune printabilă

+- Forum Pompieri Militari si Civili (https://forum.pompierii.info)
+-- Forum: Istorie și servicii similare străine (/forumdisplay.php?fid=22)
+--- Forum: Istoria pompierilor din România (/forumdisplay.php?fid=95)
+--- Subiect: Istoria pompierilor din București (/showthread.php?tid=1757)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16


RE: Istoria pompierilor din București - Covalciuc Bogdan - 22-01-2015 01:58 PM

Brevet al Drapelului de luptă acordat Grupului pază contra incendiilor-Bucureşti prin Ordinul nr. 198 din 30.06.1962

Brevet

DJ 3620_001 fila 087-090


SURSA : http://www.cnsas.ro/


RE: Istoria pompierilor din București - Covalciuc Bogdan - 23-01-2015 09:47 AM

Vizita pompieri 1933
Sursa: " Istoricul pompierilor militari 1835-1935" col . Ghe. Pohrib


RE: Istoria pompierilor din București - Covalciuc Bogdan - 30-01-2015 06:53 PM

Palatul Regal - După incendiul devastator din noaptea de 7 decembrie 1926, orele 23 şi 15 minute, după cum specifică Iosif Berman pe fotografia palatului ruinat

Incendiu Palatul Regal - 1926
SURSA foto : http://rezistenta.net/

Citat:În seara zilei de 8 decembrie 1926 a izbucnit un incendiu la acoperişul clădirii Palatului Regal. Grinzile de brad din structura de rezistenţă au favorizat extindererea cu repeziciune a flăcărilor. Acoperişul s-a prăbuşit, astfel că focul s-a întins la sala tronului, sala de ceremonie şi sufragerie. Au intervenit echipaje de pompieri militari de la posturile Central, Cometa, Foişor şi Radu Vodă. După 12 ore, sinistrul a fost lichidat. Comisia pentru cercetarea cauzei de incendiu, condusă de procurorul general, a emis supoziţia producerii unui scurt-circuit electric.

Dimineata -1926

Presa 1926

Presa 1926

Presa 1926



presa 1926

Presa 1926
SURSa foto : http://www.stelian-tanase.ro/


RE: Istoria pompierilor din București - Covalciuc Bogdan - 01-02-2015 10:04 PM

Citat:Decoraţi cu medalia "Bărbăţie şi Credinţă", în urma incendiului din 4 Ianuarie1924, de la moara militară Obor.
4 Ianuarie1924
SURSA : [url=SURSA : https://www.facebook.com/Diacencu Anatol Constantin]SURSA : https://www.facebook.com/Diacencu Anatol Constantin[/url]


RE: Istoria pompierilor din București - Toni - 01-02-2015 10:27 PM

Sa inteleg ca au fost 2 pompe Merry Weather...

PS rugaminte !!
SURSA : https://www.facebook.com/Diacencu Anatol Constantin


RE: Istoria pompierilor din București - Covalciuc Bogdan - 08-02-2015 04:43 PM

"Castelul lui Țepeş" din parcul Carol - Turn de Apa si post de pompieri

[Imagine: DSC00160.jpg]

[Imagine: DSC00161.jpg]

[Imagine: DSC00174.jpg]

Citat:"Castelul Tepes" din Bucuresti a fost construit in 1906, avand ca destinatie initiala un Turn de Apa. Prilejul ? Manifestarile prilejuite de sarbatorirea a 40 de ani de domnie a lui Carol I, printre care si o Expozitie Generala Romana, prin care autoritatile doreau sa ilustreze progresul Romaniei in anii regalitatii. Cu acest prilej, Parcul Carol a fost “populat” cu numeroase cladiri reprezentative, iar acest turn urma sa fie destinat pompierilor care sa poata interveni rapid in caz de neprevazut.

Iar pentru ca un turn obisnuit de apa nu se potrivea maretiei care se dorea aratata, acest turn a fost amenajat si proiectat in asa el incat sa reproduca, e adevarat ca la scala mica, castelul lui Vlad Tepes de la Poienari, judetul Arges.

SURSA : http://blogdebucuresti.ro/

Bucureştiul neştiut: "Castelul lui Țepeş"

Bucureştiul neştiut: Castelul lui Țepeş

Citat:Clădirea are intrarea pe strada Candino Popescu(VEZI HARTA) şi cu greu se vede de pe aleile parcului Carol I. Bătrânii copaci, cel mai probabil de-o seamă cu prima cărămidă a clădirii, o ascund cu coroanele chiar şi când frunzele s-au făcut una cu pământul după o toamnă lungă. Puţini ştiu că e vorba despre o clădire cu atribute certe de patrimoniu şi nu o vilă a vreunui milionar excentric. Este denumită pitoresc "Castelul Ţepeş" şi a fost construită în anul 1906, an în care, în parcul ridicat pe Câmpul Filaretului, avea loc Expoziţia Generală Română. Un eveniment internaţional (prilejuit de jubileul a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I), strămoş al Expoziţiei Mondiale de la Shanghai, prin care autorităţile de la Bucureşti au vrut să arate vizitatorilor modul în care a progresat România în perioada 1866 – 1906. Incinta parcului a fost „populată” atunci de zeci de clădiri reprezentative culturii romaneşti: standuri ale muzeelor, hanuri, case din diferite zone ale ţării, replici ale unor edificii emblematice cum ar fi Mânăstirea Cozia sau pavilioane industriale, ştiinţifice şi agricole.
Cu toate că normele de siguranţă erau încă rudimentare la acea vreme, arhitecţii care s-au ocupat de amenajarea expoziţiei au prevăzut, în partea stângă a parcului, un Turn de Apă pe care pompierii să-l aibă la dispoziţie. „Postul de pompieri a fost construit pentru a asigura intervenţie promptă în caz de incendiu. A fost amplasat în zona dominantă a colinei pentru a asigura: o supraveghere vizuală permanentă ziua şi noaptea, găzduirea pompierilor şi a remizei cu utilaje de intervenţie precum şi marele rezervor de apă”, se arată într-o notă a comisarului general al Expoziţiei transmisă Ministerului de Interne, în 1906. Turnul era ca nuca în perete în comparaţie cu celelalte clădiri, astfel că, prin porunca Regelui Carol I, arhitecţii au venit cu o soluţie năstruşnică pentru a cosmetiza forma inestetică a uriaşului cilindru.
„Actualul traiect al străzii Candino Popescu din zona platoului şi construcţiile actuale la 1906 au fost vatra unei întinse zone unde era amenajată o prosperă cârciumă şi terenul pentru hore, întreceri de trântă, oină şi ţurcă. Era de fapt un loc de atracţie pentru cei cu punga mai uşoară, dar cu multă voinţă de a vieţii un anumit sens” - “Parcul Carol I” - Virgiliu Teodorescu.

Au anexat turnului câteva dependinţe, i-au pus o „coroană” şi l-au îmbrăcat în piatră şi cărămidă. “Prin proiectare s-a împletit utilul cu cele necesare a servi misiunii ce revenea unui asemenea post. Ca atare exteriorul a fost conceput a sugera atât construcţia Turnului Chindiei de la Târgovişte, cât şi cetăţuia fortificată care domina Valea Argeşului la ieşirea din fermecătura munţilor, respectiv cetatea Poenari. În incinta construcţiei-turn a fost instalat un mare rezervor de apă” se menţionează în acelaşi raport adăpostit de Arhivele Naţionale.
Astfel, turnul de apă s-a alături celorlalte construcţii reprezentative, într-o notă dominantă, veghind asupra întregului parc, sub forma Castelului lui Vlad Țepeş. După terminarea expoziţiei multe clădiri au fost demontate, însă turnul lui Țepeş a rămas în picioare alături de Arenele Romane şi Biserica Cuţitul de Argint (replică a bisericii Sf. Nicolae din Iaşi) chiar şi după cutremurul din 1940 care a măturat mai multe clădiri din Capitală şi implicit din parc.

Turnul castelului are 23 de metri înălţime şi un diametru de 9 metri iar înăuntru se află „secretul” longevităţii sale, după cum subliniază Virgiliu Teodorescu în cartea „Parcul Carol I”: „Cutremurările i-au produs multiple crăpături. [...] A rămas însă în picioare sprijinindu-se pe imensul cazan metalic din interior”. De jur-împrejurul cazanului de 200 de metri cubi se află o scară, în spirală, ce duce pe o platformă de unde se poate admira Parcul Carol şi panorama Bucureştilor.
„În interior, de jur-împrejurul etajului, se conservă toate steagurile armatei de la 1830 până astăzi. Pe de altă parte, parcul muzeului este împodobit cu guri de foc, capturate de trupele române în timpul războiului” – Ghidul Bucureştiului, 1935

După Primul Război Mondial castelul a fost transformat într-o cazarmă destinată corpului de gardă de la Mormântul Ostaşului Necunoscut, aflat în apropiere, în faţa fostului Muzeului Militar Naţional. După inaugurarea mausoleului din Sudul parcului Carol în 1963, clădirea a continuat să fie folosită de militarii care asigurau garda. Ulterior, după 1990, castelul a fost utilizat drept Corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de pază la câteva instituţii bancare din Capitală iar din 2004 fostul Turn de Apă a devenit sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
SURSA : http://www.b365.ro/

Bucureştiul neştiut: Castelul lui Țepeş

Bucureştiul neştiut: Castelul lui Țepeş


RE: Istoria pompierilor din București - Covalciuc Bogdan - 21-02-2015 02:54 PM

(08-02-2015 04:43 PM)Covalciuc Bogdan Scris:  "Castelul lui Țepeş" din parcul Carol - Turn de Apa si post de pompieri

"Castelul lui Țepeş" din parcul Carol
SURSA foto : https://www.facebook.com/CartofilieRomaneasca


RE: Istoria pompierilor din București - Covalciuc Bogdan - 07-04-2015 10:02 AM

Gazeta Municipală București : Organ săptămânal de informaţie şi critică edilitară, 08, nr. 393, 8 octombrie 1939
Editură Bucureşti : Tipografia ziarului "Universul”
Data apariţiei 1939 - octombrie - 08


[Imagine: screenshot-782.png]

Reportarea debitelor comunale
Intructiuni pentru incasarea impozitului de 2% asupra chiriasilor
a taxelor de pompieri
(1%)

Gazeta_Municipală_1939


SURSA : http://www.digibuc.ro/


RE: Istoria pompierilor din București - Covalciuc Bogdan - 20-04-2015 06:55 PM

București - Incendii și inundații

Voda Cuza si Carol Davila inspectand cartierul Tabaci
Voda Cuza si Carol Davila inspectand cartierul Tabaci, in urma inundatiilor din 1862, Th. Aman, 1862

Citat:Una din problemele orasului Bucuresti, atunci si acum, era sistemul deficitar al colectarii si evacuarii apei. Inundatiile nu lipsesc si chiar sunt dezastruoase pentru locuitorii capitalei, mai ales in anii 1862, 1864, 1865 (numit in epoca Marele potop), cauzate mai ales de necesitatea regularizarii cursului Dambovitei. Prin publicarea listelor de donatii pentru sinistrati, a acelora care au primit ajutoare si a acelora care desi sinstrate nu au primit nici un ban, ziarul Romanul ne ingaduie sa evaluam amploarea acestor inundatii si notiunea de ajutor public in epoca. Astfel, dupa marele potop din 1864 in intreaga luna iunie au fost publicate astfel de liste; cele mai sinistrate cartiere erau Sfantul Ilie din Podul Calici, Isvoru , Sfantul Dimitrie, Sfantul Elefterie, Radu Voda(Romanul, VIII, 19 iunie, p. 529). Printre donatori nu se aflau numai persoane bogate ci si simpli oraseni din mahalalele neatinse de inundatii. De altfel, ziarul lui C. A. Rosetti atragea atentia in fiecare primavara asupra pericolului inundatiilor si cerea autoritatilor luarea de masuri grabnice.

De multe ori articolele din Romanul sunt scrieri literare, redactorii optand pentru personificari, metafore. Astfel, in numarul din 5 februarie 1859, intr-un articol conceput ca o pledoarie in fata cititorilor pe post de judecatori, Dambovita personalizata aparea in fata tribunalului ca acuzata de viersul obstei pentru ca nu-si indeplinea datoria. Avocatul apararii, semnatarul articolului avocat Iernescu, descrie parata, o absolva de orice vina si acuza lipsa unei bune educatii a oamenilor si faptul ca raul a fost lasat la voia intamplarilor. Solutia era una singura: regularea cursului, o alimentare cuviincioasa si abundenta, construirea de cheiuri, restrangerea si aprofundarea matcei sale (Romanul, III, 3 februarie 1859, p. 55).

In acest ziar si cititorii aveau dreptul la cuvant. Astfel, discutand vesnica problema a inundatiilor un cititor (D. Dutulescu) adresandu-se redactiei ziarului, arata masurile ce trebuie luate, acuzand municipalitatea, politia si guvernul (Romanul, VI, 20 februarie 1862, p. 155). Una din propuneri sale, desfiintarea morilor de pe Dambovita din apropierea orasului, a atras protestul unui mare proprietar de moara: doctorul Nicolae Gossu. Totusi, o consecinta necesara a inundatiilor numeroase si soldate cu pagube materiale si umane a fost promulgarea unei Legi pentru desfiintarea morilor de pe Dambovita.

O alta calamitate care se abatea de multe ori asupra orasului lui Bucur erau incendiile, chiar daca pentru perioada 1859-1864 nu avem incendii devastatoare ca cele din trecut. In mai multe randuri Romanul a atras atentia asupra pericolului focului, cerand autoritatilor publice asigurarea sigurantei si perfectionarea serviciului de pompieri. Lipsa eficientei in stingerea incendiilor era data si de lipsa apei, a utilajelor specifice si bineinteles de constructia defectuoasa a caselor.
SURSA : http://www.culture-pass.ro/


RE: Istoria pompierilor din București - Covalciuc Bogdan - 21-04-2015 06:05 PM

Anuarul statistic al oraşului Bucureşti pe anii 1924-1930, - 1931
Primăria Oraşului Bucuresci. Serviciul Comunal de Statistică
Contributor Direcţia Orăşenească de Statistică Bucureşti
Contributor România. Direcţia Centrală de Statistică


[Imagine: screenshot-17.png]