Acest forum foloseste cookies
Acest site foloseste cookies pentru a personaliza continutul si publicitatea, pentru a analiza traficul si pentru a oferi optiuni social media. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.

pompieri


Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 4 voturi - 5 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Crucea Roşie Română
Autor Mesaj
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #31
RE: Crucea Roşie Română
8 mai - Ziua Mondială a Crucii Roșii și Semilunii Roșii

[Imagine: p-HIS0002.jpg]

Citat:Ziua de 8 mai a fost declarată, în 1859, drept Ziua mondială a Crucii Roşii de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.
Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie s-a născut la iniţiativa unui om de afaceri elveţian, Henry Dunant (1828-1910), în 1859, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino, bătălie care a făcut 40.000 de victime. La 24 iunie 1859, Henry Dunant venise în nordul Italiei pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de imaginea oribilă de după bătălie, el a adunat oameni din satul învecinat şi a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniţii. Vorbele sale ''Siamo tutti fratelli'' (suntem cu toţii fraţi) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi, conform http://www.crucearosie.ro.
În 1862, Henry Dunant scria cartea ''O amintire de la Solferino'', o pledoarie pentru umanitate, în care a atras atenţia lumii asupra necesităţii de a înfiinţa societăţi de ajutor şi de a promova un acord internaţional cu privire la ajutorarea răniţilor şi la persoanele care îi îngrijesc. Datorită acestei cărţi, Henry Dunant a reuşit să transmită ideile sale în rândul guvernanţilor europeni şi al oamenilor influenţi de la acea vreme. Astfel, în 1863, s-a întrunit pentru prima oară o comisie care s-a auto-intitulat Comitetul Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor şi care, în 1876, urma să devină Comitetul Internaţional al Crucii Roşii. Doisprezece şefi de stat au semnat atunci prima Convenţie de la Geneva. Tot atunci a fost adoptată şi emblema unei cruci roşii pe fundal alb (inversul steagului Elveţiei, cu cruce albă pe fond roşu), cu scopul de a conferi statut neutru celor care asistau răniţii şi, astfel, de a asigura protecţia acestora pe câmpul de luptă.
Semiluna Roşie a fost adoptată în Convenţia din 1929. Având în vedere că există ţări în care nici crucea roşie, nici semiluna roşie nu ar putea fi utilizate, deoarece nu sunt acceptate de populaţia locală, în 2005, statele au adoptat un nou simbol de protecţie - Cristalul (rombul) Roşu.
În prezent, folosirea emblemei este guvernată de ''Regulamentul privind folosirea emblemelor de cruce roşie şi semilună roşie de către Societăţile Naţionale''. Acest regulament, adoptat la Budapesta, în noiembrie 1991, a intrat în vigoare în 1992.
Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie este cunoscută în întreaga lume ca o organizaţie de ajutor umanitar, reunind peste 128.000.000 de membri, ce acţionează consecvent în vederea prevenirii şi alinării suferinţelor provocate de războaie, conflicte armate, tensiuni politice, dezastre şi calamităţi naturale sau sociale.
Ea cuprinde Societăţile Naţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din 188 de state, precum şi două instituţii internaţionale cu sediul la Geneva: Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) - creat în 1863 - şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (Liga) - creată în 1919. Fiecare din aceste trei părţi componente are activităţi şi roluri specifice, bine stabilite. Ceea ce le uneşte sunt principiile fundamentale ale Mişcării de Cruce Roşie şi Semilună Roşie şi acţiunea comună în spiritul umanismului.
În viziunea Crucii Roşii, un principiu este o regulă de conduită obligatorie, bazată pe raţiune şi pe experienţă, care guvernează activitatea tuturor componentelor Mişcării, în orice moment. Există şapte principii fundamentale ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie:
* Umanitate - Născută din grija de a ajuta, fără discriminare, răniţii de pe câmpurile de luptă, Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, sub aspectul său internaţional şi naţional, se angajează să prevină şi să aline suferinţele oamenilor în orice împrejurare;
* Imparţialitate - Mişcarea nu face nicio deosebire de naţionalitate, rasă, religie, origine socială sau apartenenţă politică. Ea se dedică numai ajutorării indivizilor pe măsura suferinţelor lor şi acordă ajutor prioritar celor mai urgente nenorociri;
* Neutralitate - în scopul menţinerii încrederii tuturor, Mişcarea se abţine să ia parte la ostilităţi şi la controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic;
* Independenţă - Mişcarea este independentă. Auxiliare ale autorităţilor publice în activităţile lor umanitare şi supuse legilor care le guvernează ţările, Societăţile Naţionale trebuie să-şi păstreze o autonomie care să le permită să acţioneze întotdeauna numai conform Principiilor Fundamentale ale Mişcării;
* Voluntariat - Este o mişcare de ajutor voluntar şi dezinteresat;
* Unitate - Într-o ţară nu poate exista decât o Societate Naţională de Cruce Roşie sau Semilună Roşie. Ea trebuie să fie deschisă tuturor şi să-şi extindă acţiunile umanitare pe întreg teritoriul ţării;
* Universalitate - Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, în cadrul căreia toate Societăţile Naţionale au drepturi egale şi datoria de a se întrajutora, este universală.

Federaţia Internaţională a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii (FIRC) conduce şi organizează, în strânsă cooperare cu Societăţile Naţionale, misiunile de asistenţă care răspund la situaţii de urgenţă de scară largă. Secretariatul Internaţional al Federaţiei are sediul în Geneva, Elveţia. În prezent, 188 de Societăţi Naţionale sunt recunoscute de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) în calitate de membre cu drepturi depline ale Federaţiei.

Fiecare entitate lucrează în ţara sa de origine, în conformitate cu principiile dreptului umanitar internaţional şi cu statutul Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. În funcţie de circumstanţe şi capacităţile lor specifice, Societăţile Naţionale pot lua sarcini umanitare suplimentare, care nu sunt definite în mod direct de dreptul umanitar internaţional sau mandatele Mişcării Internaţionale. În multe ţări, acestea sunt strâns legate de sistemul naţional răspunzător de îngrijirea sănătăţii prin furnizarea de servicii medicale de urgenţă.
Din noiembrie 2009, preşedintele Federaţiei este Tadateru Konoe (Japonia). Vice-preşedinţii sunt Annemarie Huber-Hotz (Elveţia) (ex-officio), Osvaldo Manuel Ferrero (Argentina), Abbas Gullet (Kenya), Francesco Rocca (Italia), Baige Zhao (China), potrivit http://www.ifrc.org.
În cei 153 de ani de activitate neîntreruptă, Mişcarea de Cruce Roşie şi Semilună Roşie a modelat dreptul internaţional umanitar şi a fost principalul mijloc de intervenţie umanitară la nivel mondial. Strategia pentru 2020 a Mişcării - ''Salvăm vieţi, schimbăm mentalităţi'' - are rolul de a ghida acţiunile Federaţiei Internaţionale a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii în acest deceniu pe care îl parcurgem. Cuprinde trei activităţi strategice pentru FICR şi pentru Societăţile Naţionale în scopul unei viziuni comune - să inspire, să încurajeze , să faciliteze şi să promoveze în orice moment şi în orice formă activităţile umanitare prin Societăţile Naţionale, în vederea prevenirii şi alinării suferinţei umane, contribuind la promovarea demnităţii umane şi a păcii în lume, conform site-ului http://www.ifrc.org.
SURSa : http://www.medipedia.ro/

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 08-05-2023 06:38 PM de Homefire News.)
08-05-2016 06:47 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Homefire News , Pompier leneș , Baloo
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #32
RE: Crucea Roşie Română
4 iulie - Ziua Crucii Roșii Române

Ziua Crucii Roșii Române, 140 de ani de activitate umanitară

Citat:Societatea de Cruce Roșie din România s-a înființat și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii la 4 iulie 1876, la doi ani după aderarea țării noastre la Prima Convenție de la Geneva ''pentru ameliorarea situației răniților și bolnavilor din forțele armate în campanie''.
Printre semnatarii actului de înființare a Crucii Roșii Române (CRR) se regăseau importante personalități ale vremii: Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza, Gr. G. Cantacuzino și dr. Carol Davila.
Primul președinte al CRR, care își avea sediul într-o aripă a actualului Spital Colțea din București, a fost prințul Dimitrie Ghica (1876-1897).
[Imagine: 2205.jpg]
În 1919, Societatea Națională de Cruce Roșie din România (SNCRR) adera la Liga Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, în 1954, la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949. Principiile adoptate la Conferința Internațională a Crucii Roșii, de la Viena, în 1965 și reactualizate, în 1985, au stat la baza întregii activități a SNCRR, începând cu 22 decembrie 1989.
[Imagine: 12308830-1160780883935276-2945337630491352499-n.jpg]
La 20 iulie 1876, prima ambulanță a CRR a plecat într-o misiune umanitară pe frontul sârbo-turc de la sud de Dunăre. A urmat Războiul de Independență (1877-1878), când Crucea Roșie a intervenit cu personal sanitar, ambulanțe și trenuri sanitare în sprijinul trupelor de campanie. A înființat așezăminte spitalicești în București și în diferite orașe din țară.
Între anii 1888 și 1892, societatea și-a extins activitatea prin organizarea de cursuri speciale pentru pregătirea surorilor de caritate. În 1891, s-a înființat școala permanentă pentru infirmiere, iar un an mai târziu s-a înființat un spital școală cu zece paturi.
Prin Statutul Crucii Roșii, adoptat în 1876, femeile nu puteau face parte din conducerea Societății. De aceea, în 1906, au pus bazele ''Societății de Cruce Roșie a doamnelor din România'', prima președintă aleasă fiind Irina Câmpineanu. Societatea era activă în paralel cu cea înființată în 1876 și se ocupa cu strângerea de fonduri pentru ajutorarea în caz de război și calamități, pregătind personal voluntar. În 1915, Adunarea Generală a SNCRR a aprobat fuziunea celor două entități. Cu acest prilej, Regina Maria, sub al cărei patronaj se afla Crucea Roșie la acea vreme, a adresat românilor următorul mesaj: ''Crucea Roșie, nădejdea tuturor în timp de pace, ca și în război, nu trebuie să piară.
[Imagine: q-marie-red-corss.jpg]
Regina Maria in fata unui sediu al Crucii Rosii din Romania, in 1917, alaturi de ofiteri ai fortelor aliate
[Imagine: 07040728-1402837692.jpg]
Regina Maria a României, îmbrăcată în uniforma de soră medicală a Crucii Roșii, 1917
În timpul Primului Război Mondial, misiunea Crucii Roșii a fost aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 de spitale în București și în țară. Însăși Regina Maria s-a implicat în operațiunile desfășurate în sprijinul răniților. Ulterior, CRR a oferit asistență miilor de prizonieri eliberați din captivitate, care încercau să se întoarcă la casele lor, dar și invalizilor, bolnavilor și orfanilor de război. SNCRR și-a concentrat eforturile, cu prioritate, în direcția sprijinirii acțiunilor de combatere a bolilor contagioase — tuberculoza, malaria, holera — și ridicării gradului extrem de scăzut de educație sanitară a populației.
[Imagine: 07040729-1402769458.jpg]
Regina Maria a României la spitalul din Cosmești, 1917
Un moment deosebit, care a marcat evoluția Crucii Roșii în România, l-a constituit crearea Crucii Roșii a Tinerimii. În 1939, Crucea Roșie avea ca membri 72.000 de tineri. Între anii 1930 — 1937, în incinta Spitalului Militar s-a construit un pavilion destinat funcționării școlii de infirmiere voluntare, apoi, în cadrul coloniei de vară de la Mangalia, s-a mai construit încă un pavilion. Numărul filialelor a crescut de la 84 în 1926 la 100 în 1938, iar numărul membrilor a crescut în aceeași perioadă de la 18.000 la 30.000.
În 1940, în urma ultimatului dat de URSS, a Dictatului de la Viena și a Tratatului cu Bulgaria, când România a pierdut o parte din teritoriile sale, Crucea Roșie Română, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Elena, a ajutat miile de refugiați. Tot în 1940, la 25 iunie, prin Convenția de la Geneva din 1929, care reglementa situația aviației sanitare aflată sub emblema Crucii Roșii pe timp de conflict armat, a fost posibilă apariția Escadrilei Albe a Crucii Roșii Române, prima escadrilă sanitară pilotată de femei.
După intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial, CRR și-a mobilizat toate resursele materiale și umane pentru a acorda sprijin neîntrerupt răniților, bolnavilor, prizonierilor și refugiaților, acționând astfel în condiții de război total. 2.754 de surori voluntare de Cruce Roșie și 2.430 de auxiliare sanitare ale Crucii Roșii au muncit pe front și în spital și au fost organizate șase spitale de campanie, 16 spitale de zonă interioară, 55 cantine de gară și 40 de infirmerii.
[Imagine: brevet-s-i-v.jpg]
Instaurarea dictaturii comuniste a marcat și destinul CRR, care până în 1989, și-a pierdut autonomia.
Sfârșitul anului 1989 și anul 1990 au reprezentat pentru CRR începutul revenirii la misiunea de bază a organizației. A început o perioadă de democratizare și de aliniere la standardele internaționale ale Mișcării de Cruce Roșie și Semilună Roșie. După 1990, Crucea Roșie Română a început un proces de reorganizare a activității pe baza celor șapte Principii Fundamentale ale Mișcării Internaționale: Umanitate, Imparțialitate, Neutralitate, Independență, Voluntariat, Unitate, Universalitate, notează site-ul amintit.
În 1995, a fost adoptată și promulgată Legea nr. 139 privind activitatea Societății Naționale a Crucii Roșii Române. Legea recunoaște organizația ca fiind persoană juridică de drept public, autonomă, neguvernamentală, apolitică fără scop patrimonial, bazată pe ajutor voluntar. Strategia CRR vizează, în prezent, întărirea capacității sale operaționale. Cu sprijinul financiar și moral al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, Crucea Roșie Română a început un program de dezvoltare organizațională pentru a răspunde tot mai prompt și corespunzător situațiilor de urgență.
Anul 2003 a marcat un nou reper în evoluția și repoziționarea Crucii Roșii Române în societatea românească. Prin adoptarea unui nou Statut prin care s-a reușit separarea legislativului de deliberativ și prin derularea unui program de dezvoltare organizațională cu sprijinul Federației Internaționale și al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, s-a mai făcut un pas în direcția alinierii la standardele internaționale actuale. Cu sprijinul financiar și moral al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, CRR a început un program de dezvoltare organizațională pentru a răspunde tot mai prompt și corespunzător situațiilor de urgență.
În 2007, Crucea Roșie Română a lansat seria Galelor Crucii Roșii, eveniment umanitar cu scopul strângerii de fonduri și ajutoare în sprijinul persoanelor vulnerabile. Prin aceste Gale au fost lansate proiecte generoase precum Banca de alimente, Puncte de prim ajutor în localitățile izolate, Ajutor la domiciliu pentru vârstnici, proiecte cărora li s-au alăturat numeroase personalități din lumea artistică, sportivă, a mediului de afaceri. De-a lungul anilor au devenit voluntari sau susținători ai Crucii Roșii artiști și sportivi ca Margareta Pâslaru, Ilie Năstase, Răzvan Lucescu, Sergiu Nicolaescu, Adrian Păunescu, Florin Piersic, Stela Popescu, Corina Chiriac, Leonard Doroftei, Nadia Comăneci, Angela Similea, Luminița Anghel, Horia Brenciu, Monica Anghel, Smiley, Andra, Dinu Iancu Sălăjanu, Maria Dragomiroiu, Carmen Rădulescu, Ovidiu Lipan Țăndărică, Ovidiu Komornyik, Marcel Pavel, Loredana, Elena Gheorghe, Sofia Vicoveanca, Nicolae Voiculeț, Paula Seling, Nicola, Alex Velea, Alexandra Ungureanu, membrii trupelor Iris, Direcția 5, Voltaj, Animal X, Hi-Q, Oana Pellea, Monica Davidescu, Florina Cercel, Andrei Păunescu, Matilda Pascal Cojocărița și multe alte persoane publice care și-au asociat imaginea cu Crucea Roșie Română.
În septembrie 2012, realizatorul TV Iuliana Tudor a devenit primul Ambasador al Crucii Roșii Române. Distincția i-a fost acordată la Gala Crucii Roșii — ediția a V-a.
La 15 mai 2015 Principesa Moștenitoare Margareta a României a fost aleasă președinte al Societății Naționale de Cruce Roșie, continuând o tradiție a Familiei Regale începută de Regina Maria.
În mesajul președintelui Crucii Roșii Române se arată că ''prezența Familiei Regale alături de Crucea Roșie Română este o realitate istorică, respectată de societatea românească''.
''Sunt sigură că vom putea acționa, în anii care vor veni, în spiritul Valorilor Fundamentale ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie. O perioadă lungă de timp activitatea organizației s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Reginei Maria. Suverana a avut o extraordinară activitate caritabilă în timpul Primului Război Mondial. Regina Elisabeta, Regina Elena și Regina Ana au avut, în diferite epoci, propria lor participare la război și o activitate medicală susținută, pentru tratarea răniților, și o activitate socială dedicată familiilor care pierduseră pe cei dragi. (...) Este rândul meu să relansez acest apel și să îndemn populația să fie alături de Crucea Roșie, mai ales acum când lumea este într-o schimbare continuă și rapidă, iar Crucea Roșie Română trebuie să facă față noilor provocări cu aceeași promptitudine ca și până acum'', afirmă președintele Crucii Roșii Române în mesajul său .
[Imagine: screenshot-132.png]
Principesa Moștenitoare Margareta a României la evenimentul organizat cu ocazia Zilei Crucii Roșii Române la Palatul Elisabeta, 2015
Crucea Roșie Română este singura organizație umanitară cu o rețea funcțională pe întreg teritoriul țării. Având 47 de filiale, aproape 2.000 de subfiliale și peste 1.300 de comisii, Crucea Roșie beneficiază de o structură unică, construită în cei 140 de ani de activitate umanitară. Astfel, organizația este prezentă la fiecare nivel teritorial: județ, municipiu, oraș, comună și sat.
SURSA : http://www.agerpres.ro/

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 08-05-2023 06:43 PM de Homefire News.)
04-07-2016 06:06 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: maf150 , Doru , Homefire News , Pompier leneș , Baloo
{myadvertisements[zone_3]}
Homefire News Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 7,103
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 7731
Given 7005 thank(s) in 3427 post(s)

Mesaj: #33
RE: Crucea Roşie Română
Ajutoare umanitare prin campania #Selfieless, pentru locuitorii unui sat din județul Constanța
[Imagine: screenshot-110.png]
Citat:Mai mulți voluntari ai Crucii Roșii Române au distribuit astăzi pachete cu ajutoare umanitare persoanelor nevoiașe din satul constănțean Miorița care au rămas izolate din cauza zăpezii, în cadrul campaniei #Selfieless, desfășurată la nivel european.
Voluntarii Crucii Roșii Române au distribuit ajutoare umanitare persoanelor nevoiașe din județul Constanța, în cadrul campaniei #Selfieless.
Campania #Selfieless, care îndeamnă fiecare român la fapte bune, a fost lansată la sfârșitul anului trecut de Iuliana Tudor, gazda emisiunii 'O dată-n viață' de la TVR, în parteneriat cu Crucea Roșie Română.
SURSA : http://www.ziuaconstanta.ro/
[Imagine: selfieless2.jpg]

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 08-05-2023 06:45 PM de Homefire News.)
13-01-2017 08:12 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Pompier leneș , Baloo
{myadvertisements[zone_3]}
Homefire News Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 7,103
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 7731
Given 7005 thank(s) in 3427 post(s)

Mesaj: #34
RE: Crucea Roşie Română
4 iulie - Ziua Crucii Roşii Române
Ziua Crucii Roșii Române, 142 de ani de activitate umanitară

[Imagine: images.jpg]

Citat:Societatea de Cruce Roşie din România s-a înfiinţat şi a primit recunoaşterea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii la 4 iulie 1876, la doi ani după aderarea ţării noastre la Prima Convenţie de la Geneva ''pentru ameliorarea situaţiei răniţilor şi bolnavilor din forţele armate în campanie''.
Printre semnatarii actului de înfiinţare a Crucii Roşii Române (CRR) se regăseau importante personalităţi ale vremii: Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza şi dr. Carol Davila.
Primul preşedinte al CRR, care îşi avea sediul într-o aripă a actualului Spital Colţea din Bucureşti, a fost prinţul Dimitrie Ghica (1876-1897).
În 1919, Societatea Naţională de Cruce Roşie din România (SNCRR) adera la Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, în 1954, la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949. Principiile adoptate la Conferinţa Internaţională a Crucii Roşii, de la Viena, în 1965 şi reactualizate, în 1985, au stat la baza întregii activităţi a SNCRR, începând cu 22 decembrie 1989.
La 20 iulie 1876, prima ambulanţă a CRR a plecat într-o misiune umanitară pe frontul sârbo-turc de la sud de Dunăre. A urmat Războiul de Independenţă (1877-1878), când Crucea Roşie a intervenit cu personal sanitar, ambulanţe şi trenuri sanitare în sprijinul trupelor de campanie. A înfiinţat aşezăminte spitaliceşti în Bucureşti şi în diferite oraşe din ţară.
Între anii 1888 şi 1892, societatea şi-a extins activitatea prin organizarea de cursuri speciale pentru pregătirea surorilor de caritate. În 1891, s-a înfiinţat şcoala permanentă pentru infirmiere, iar un an mai târziu s-a înfiinţat un spital şcoală cu zece paturi.
Prin Statutul Crucii Roşii, adoptat în 1876, femeile nu puteau face parte din conducerea Societăţii. De aceea, în 1906, au pus bazele ''Societăţii de Cruce Roşie a doamnelor din România'', prima preşedintă aleasă fiind Irina Câmpineanu. Societatea era activă în paralel cu cea înfiinţată în 1876 şi se ocupa cu strângerea de fonduri pentru ajutorarea în caz de război şi calamităţi, pregătind personal voluntar. În 1915, Adunarea Generală a SNCRR a aprobat fuziunea celor două entităţi. Cu acest prilej, Regina Maria, sub al cărei patronaj se afla Crucea Roşie la acea vreme, a adresat românilor următorul mesaj: ''Crucea Roşie, nădejdea tuturor în timp de pace, ca şi în război, nu trebuie să piară. Cu toţii, de la mic la mare să o sprijinim cu evlavie, cu însufleţire, cu nesfârşită dragoste'', potrivit site-ului http://www.crucearosie.ro.
În timpul Primului Război Mondial, misiunea Crucii Roşii a fost aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 de spitale în Bucureşti şi în ţară. Însăşi Regina Maria s-a implicat în operaţiunile desfăşurate în sprijinul răniţilor. Ulterior, CRR a oferit asistenţă miilor de prizonieri eliberaţi din captivitate, care încercau să se întoarcă la casele lor, dar şi invalizilor, bolnavilor şi orfanilor de război. SNCRR şi-a concentrat eforturile, cu prioritate, în direcţia sprijinirii acţiunilor de combatere a bolilor contagioase - tuberculoza, malaria, holera - şi ridicării gradului extrem de scăzut de educaţie sanitară a populaţiei.
Un moment deosebit, care a marcat evoluţia Crucii Roşii în România, l-a constituit crearea Crucii Roşii a Tinerimii. În 1939, Crucea Roşie avea ca membri 72.000 de tineri. Între anii 1930-1937, în incinta Spitalului Militar s-a construit un pavilion destinat funcţionării şcolii de infirmiere voluntare, apoi, în cadrul coloniei de vară de la Mangalia, s-a mai construit încă un pavilion. Numărul filialelor a crescut de la 84 în 1926 la 100 în 1938, iar numărul membrilor a crescut în aceeaşi perioadă de la 18.000 la 30.000.
În 1940, în urma ultimatului dat de URSS, a Dictatului de la Viena şi a Tratatului cu Bulgaria, când România a pierdut o parte din teritoriile sale, Crucea Roşie Română, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Elena, a ajutat miile de refugiaţi. Tot în 1940, la 25 iunie, prin Convenţia de la Geneva din 1929, care reglementa situaţia aviaţiei sanitare aflată sub emblema Crucii Roşii pe timp de conflict armat, a fost posibilă apariţia Escadrilei Albe a Crucii Roşii Române, prima escadrilă sanitară pilotată de femei.
După intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial, CRR şi-a mobilizat toate resursele materiale şi umane pentru a acorda sprijin neîntrerupt răniţilor, bolnavilor, prizonierilor şi refugiaţilor, acţionând astfel în condiţii de război total. Peste 2.750 de surori voluntare de Cruce Roşie şi 2.430 de auxiliare sanitare ale Crucii Roşii au muncit pe front şi în spital şi au fost organizate şase spitale de campanie, 16 spitale de zonă interioară, 55 de cantine de gară şi 40 de infirmerii.
Instaurarea dictaturii comuniste a marcat şi destinul CRR, care până în 1989, şi-a pierdut autonomia.
Sfârşitul anului 1989 şi anul 1990 au reprezentat pentru CRR începutul revenirii la misiunea de bază a organizaţiei. A început o perioadă de democratizare şi de aliniere la standardele internaţionale ale Mişcării de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. După 1990, Crucea Roşie Română a început un proces de reorganizare a activităţii pe baza celor şapte Principii Fundamentale ale Mişcării Internaţionale: Umanitate, Imparţialitate, Neutralitate, Independenţă, Voluntariat, Unitate, Universalitate, notează site-ul amintit.
În 1995, a fost adoptată şi promulgată Legea nr. 139 privind activitatea Societăţii Naţionale a Crucii Roşii Române. Legea recunoaşte organizaţia ca fiind persoană juridică de drept public, autonomă, neguvernamentală, apolitică fără scop patrimonial, bazată pe ajutor voluntar. Strategia CRR vizează, în prezent, întărirea capacităţii sale operaţionale. Cu sprijinul financiar şi moral al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, Crucea Roşie Română a început un program de dezvoltare organizaţională pentru a răspunde tot mai prompt şi corespunzător situaţiilor de urgenţă.
Anul 2003 a marcat un nou reper în evoluţia şi repoziţionarea Crucii Roşii Române în societatea românească. Prin adoptarea unui nou Statut prin care s-a reuşit separarea legislativului de deliberativ şi prin derularea unui program de dezvoltare organizaţională cu sprijinul Federaţiei Internaţionale şi al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, s-a mai făcut un pas în direcţia alinierii la standardele internaţionale actuale. Cu sprijinul financiar şi moral al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, CRR a început un program de dezvoltare organizaţională pentru a răspunde tot mai prompt şi corespunzător situaţiilor de urgenţă.
În 2007, Crucea Roşie Română a lansat seria Galelor Crucii Roşii, eveniment umanitar cu scopul strângerii de fonduri şi ajutoare în sprijinul persoanelor vulnerabile. Prin aceste Gale au fost lansate proiecte generoase precum Banca de alimente, Puncte de prim ajutor în localităţile izolate, Ajutor la domiciliu pentru vârstnici, proiecte cărora li s-au alăturat numeroase personalităţi din lumea artistică, sportivă, a mediului de afaceri. De-a lungul anilor au devenit voluntari sau susţinători ai Crucii Roşii artişti şi sportivi ca Margareta Pâslaru, Ilie Năstase, Nadia Comăneci, Răzvan Lucescu, Sergiu Nicolaescu, Adrian Păunescu, Florin Piersic, Stela Popescu, Corina Chiriac, Leonard Doroftei, Nadia Comăneci, Angela Similea, Luminiţa Anghel, Horia Brenciu, Monica Anghel, Smiley, Andra, Dinu Iancu Sălăjanu, Maria Dragomiroiu, Carmen Rădulescu, Ovidiu Lipan Ţăndărică, Ovidiu Komornyik, Marcel Pavel, Loredana, Elena Gheorghe, Sofia Vicoveanca, Nicolae Voiculeţ, Paula Seling, Nicola, Alex Velea, Aneta Stan, Alexandra Ungureanu, membrii trupelor Iris, Direcţia 5, Voltaj, Animal X, Hi-Q, Vunk, Oana Pellea, Monica Davidescu, Florina Cercel, Andrei Păunescu, Matilda Pascal Cojocăriţa şi multe alte persoane publice care şi-au asociat imaginea cu Crucea Roşie Română.
În septembrie 2012, realizatorul TV Iuliana Tudor a devenit primul Ambasador al Crucii Roşii Române. Distincţia i-a fost acordată la Gala Crucii Roşii - ediţia a V-a.
La 15 mai 2015, Principesa Moştenitoare Margareta a României a fost aleasă preşedinte al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, continuând o tradiţie a Familiei Regale începută de Regina Maria.
În mesajul preşedintelui Crucii Roşii Române se arată că ''prezenţa Familiei Regale alături de Crucea Roşie Română este o realitate istorică, respectată de societatea românească''.
"Suntem recunoscători nenumăratelor generaţii de voluntari care au acordat de-a lungul timpului ajutor tuturor celor în nevoie, indiferent de condiţii. Ne mândrim cu surorile de Cruce Roşie care au alinat suferinţa răniţilor şi bolnavilor în timp de război, care au tratat copii, tineri şi bătrâni în timpul epidemiilor de malarie, holeră, tifos şi tuberculoză, care au contribuit la reîntregirea familiilor separate de război sau de regimul opresiv. Faptele de excelenţă din istoria acestei organizaţii ne motivează şi ne obligă să ne adaptăm mereu la ce este nou şi să rămânem în prima linie a sprijinului umanitar. Vom continua să aducem bucurie şi speranţă celor care au nevoie de noi", a declarat Ioan Silviu Lefter, directorul general al Crucii Roşii Române, în mesajul transmis în 4 iulie 2016, postat pe site-ul http://www.crucearosie.ro.
La 24 iunie 2017, steagul României a fost prezent la Solferino în mijlocul celor aproximativ 8.000 de voluntari ai Crucii Roşii din întreaga lume participanţi la evenimentul Fiaccolata da Solferino a Castiglione, pelerinajul care a parcurs drumul pe care fondatorul Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, Henry Dunat, l-a străbătut în 1859, la Solferino. Atunci Dunat a parcurs 15 km pe jos, pentru a aduna femeile din satul apropiat şi acorda primul ajutor răniţilor în urma bătăliei de la Solferino.
Crucea Roşie Română este singura organizaţie umanitară cu o reţea funcţională pe întreg teritoriul ţării. Având 47 de filiale, aproape 2.000 de subfiliale, peste 1.300 de comisii şi 5.500 de voluntari care se implică activ în activităţile umanitare, Crucea Roşie beneficiază de o structură unică, construită în cei 141 de ani de existenţă. Astfel, organizaţia este prezentă la fiecare nivel teritorial: judeţ, municipiu, oraş, comună şi sat.
SURSA : https://www.agerpres.ro

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
04-07-2018 06:13 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Pompier leneș , Baloo
{myadvertisements[zone_3]}
Homefire News Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 7,103
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 7731
Given 7005 thank(s) in 3427 post(s)

Mesaj: #35
RE: Crucea Roşie Română
4 IULIE -„ZIUA CRUCII ROŞII ROMÂNE”

[Imagine: 16472984-1601471416549703-89373459833238...60x330.jpg]

Citat:4 iulie -„Ziua Crucii Roşii Române”. Societatea de Cruce Roşie din România s-a înfiinţat şi a primit recunoaşterea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii la 4 iulie 1876, la doi ani după aderarea ţării noastre la Prima Convenţie de la Geneva „pentru ameliorarea situaţiei răniţilor şi bolnavilor din forţele armate în campanie”. Printre semnatarii actului de înfiinţare a Crucii Roşii Române (CRR) se regăseau importante personalităţi ale vremii: Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza şi dr. Carol Davila, Primul preşedinte al CRR, care îşi avea sediul într-o aripă a actualului Spital Colţea din Bucureşti, a fost prinţul Dimitrie Ghica (1876-1897).

În 1919, Societatea Naţională de Cruce Roşie din România (SNCRR) adera la Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, în 1954, la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949. Principiile adoptate la Conferinţa Internaţională a Crucii Roşii, de la Viena, în 1965 şi reactualizate, în 1985, au stat la baza întregii activităţi a SNCRR, începând cu 22 decembrie 1989. La 20 iulie 1876, prima ambulanţă a CRR a plecat într-o misiune umanitară pe frontul sârbo-turc de la sud de Dunăre. A urmat Războiul de Independenţă (1877-1878), când Crucea Roşie a intervenit cu personal sanitar, ambulanţe şi trenuri sanitare în sprijinul trupelor de campanie. A înfiinţat aşezăminte spitaliceşti în Bucureşti şi în diferite oraşe din ţară.
Între anii 1888 şi 1892, societatea şi-a extins activitatea prin organizarea de cursuri speciale pentru pregătirea surorilor de caritate. În 1891, s-a înfiinţat şcoala permanentă pentru infirmiere, iar un an mai târziu s-a înfiinţat un spital şcoală cu zece paturi.Prin Statutul Crucii Roşii, adoptat în 1876, femeile nu puteau face parte din conducerea Societăţii. De aceea, în 1906, au pus bazele „Societăţii de Cruce Roşie a doamnelor din România”, prima preşedintă aleasă fiind Irina Câmpineanu. Societatea era activă în paralel cu cea înfiinţată în 1876 şi se ocupa cu strângerea de fonduri pentru ajutorarea în caz de război şi calamităţi, pregătind personal voluntar. În 1915, Adunarea Generală a SNCRR a aprobat fuziunea celor două entităţi. Cu acest prilej, Regina Maria, sub al cărei patronaj se afla Crucea Roşie la acea vreme, a adresat românilor următorul mesaj: „Crucea Roşie, nădejdea tuturor în timp de pace, ca şi în război, nu trebuie să piară. Cu toţii, de la mic la mare să o sprijinim cu evlavie, cu însufleţire, cu nesfârşită dragoste”.
În timpul Primului Război Mondial, misiunea Crucii Roşii a fost aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 de spitale în Bucureşti şi în ţară. Însăşi Regina Maria s-a implicat în operaţiunile desfăşurate în sprijinul răniţilor. Ulterior, CRR a oferit asistenţă miilor de prizonieri eliberaţi din captivitate, care încercau să se întoarcă la casele lor, dar şi invalizilor, bolnavilor şi orfanilor de război. SNCRR şi-a concentrat eforturile, cu prioritate, în direcţia sprijinirii acţiunilor de combatere a bolilor contagioase – tuberculoza, malaria, holera – şi ridicării gradului extrem de scăzut de educaţie sanitară a populaţiei.
Un moment deosebit, care a marcat evoluţia Crucii Roşii în România, l-a constituit crearea Crucii Roşii a Tinerimii.În 1939, Crucea Roşie avea ca membri 72.000 de tineri. Între anii 1930-1937, în incinta Spitalului Militar din Bucureşti s-a construit un pavilion destinat funcţionării şcolii de infirmiere voluntare, apoi, în cadrul coloniei de vară de la Mangalia, s-a mai construit încă un pavilion. Numărul filialelor a crescut de la 84 în 1926 la 100 în 1938, iar numărul membrilor a crescut în aceeaşi perioadă de la 18.000 la 30.000. În 1940, în urma ultimatului dat de URSS, a Dictatului de la Viena şi a Tratatului cu Bulgaria, când România a pierdut o parte din teritoriile sale, Crucea Roşie Română, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Elena, a ajutat miile de refugiaţi.
Tot în 1940, la 25 iunie, prin Convenţia de la Geneva din 1929, care reglementa situaţia aviaţiei sanitare aflată sub emblema Crucii Roşii pe timp de conflict armat, a fost posibilă apariţia Escadrilei Albe a Crucii Roşii Române, prima escadrilă sanitară pilotată de femei.

După intrarea României în cel de-al doilea război mondial, CRR şi-a mobilizat toate resursele materiale şi umane pentru a acorda sprijin neîntrerupt răniţilor, bolnavilor, prizonierilor şi refugiaţilor, acţionând astfel în condiţii de război total. Peste 2.750 de surori voluntare de Cruce Roşie şi 2.430 de auxiliare sanitare ale Crucii Roşii au muncit pe front şi în spital şi au fost organizate şase spitale de campanie, 16 spitale de zonă interioară, 55 de cantine de gară şi 40 de infirmerii.
Instaurarea dictaturii comuniste a marcat şi destinul CRR, care până în 1989, şi-a pierdut autonomia.Sfârşitul anului 1989 şi anul 1990 au reprezentat pentru CRR începutul revenirii la misiunea de bază a organizaţiei. A început o perioadă de democratizare şi de aliniere la standardele internaţionale ale Mişcării de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. După 1990, Crucea Roşie Română a început un proces de reorganizare a activităţii pe baza celor şapte Principii Fundamentale ale Mişcării Internaţionale: Umanitate, Imparţialitate, Neutralitate, Independenţă, Voluntariat, Unitate, Universalitate.În 1995, a fost adoptată şi promulgată Legea nr.139 privind activitatea Societăţii Naţionale a Crucii Roşii Române.Legea recunoaşte organizaţia ca fiind persoană juridică de drept public, autonomă, neguvernamentală, apolitică fără scop patrimonial, bazată pe ajutor voluntar.Strategia CRR vizează, în prezent, întărirea capacităţii sale operaţionale.Cu sprijinul financiar şi moral al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, Crucea Roşie Română a început un program de dezvoltare organizaţională pentru a răspunde tot mai prompt şi corespunzător situaţiilor de urgenţă.
Anul 2003 a marcat un nou reper în evoluţia şi repoziţionarea Crucii Roşii Române în societatea românească. Prin adoptarea unui nou Statut prin care s-a reuşit separarea legislativului de deliberativ şi prin derularea unui program de dezvoltare organizaţională cu sprijinul Federaţiei Internaţionale şi al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, s-a mai făcut un pas în direcţia alinierii la standardele internaţionale actuale. Cu sprijinul financiar şi moral al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, CRR a început un program de dezvoltare organizaţională pentru a răspunde tot mai prompt şi corespunzător situaţiilor de urgenţă.
În 2007, Crucea Roşie Română a lansat seria Galelor Crucii Roşii, eveniment umanitar cu scopul strângerii de fonduri şi ajutoare în sprijinul persoanelor vulnerabile. Prin aceste Gale au fost lansate proiecte generoase precum Banca de alimente, Puncte de prim ajutor în localităţile izolate, Ajutor la domiciliu pentru vârstnici, proiecte cărora li s-au alăturat numeroase personalităţi din lumea artistică, sportivă, a mediului de afaceri. De-a lungul anilor au devenit voluntari sau susţinători ai Crucii Roşii artişti şi sportivi ca Margareta Pâslaru, Ilie Năstase, Nadia Comăneci, Răzvan Lucescu, Sergiu Nicolaescu, Adrian Păunescu, Florin Piersic, Stela Popescu, Corina Chiriac, Leonard Doroftei, Nadia Comăneci, Angela Similea, Luminiţa Anghel, Horia Brenciu, Monica Anghel, Smiley, Andra, Dinu Iancu Sălăjanu, Maria Dragomiroiu, Carmen Rădulescu, Ovidiu Lipan Ţăndărică, Ovidiu Komornyik, Marcel Pavel, Loredana, Elena Gheorghe, Sofia Vicoveanca, Nicolae Voiculeţ, Paula Seling, Nicola, Alex Velea, Aneta Stan, Alexandra Ungureanu, membrii trupelor Iris, Direcţia 5, Voltaj, Krypton, Animal X, Hi-Q, Vunk, Oana Pellea, Monica Davidescu, Florina Cercel, Andrei Păunescu, Matilda Pascal Cojocăriţa şi multe alte persoane publice care şi-au asociat imaginea cu Crucea Roşie Română.
În septembrie 2012, realizatorul TV Iuliana Tudor a devenit primul Ambasador al Crucii Roşii Române.Distincţia i-a fost acordată la Gala Crucii Roşii – ediţia a V-a.La 15 mai 2015, Principesa Moştenitoare Margareta a României a fost aleasă preşedinte al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, continuând o tradiţie a Familiei Regale începută de Regina Maria.

La 24 iunie 2017, steagul României a fost prezent la Solferino în mijlocul celor aproximativ 8.000 de voluntari ai Crucii Roşii din întreaga lume participanţi la evenimentul Fiaccolata da Solferino a Castiglione, pelerinajul care a parcurs drumul pe care fondatorul Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, Henry Dunat, l-a străbătut în 1859, la Solferino. Atunci Dunat a parcurs 15 km pe jos, pentru a aduna femeile din satul apropiat şi acorda primul ajutor răniţilor în urma bătăliei de la Solferino. Tot în 2017, Ziua Crucii Roşii Române a fost sărbătorită la Palatul Elisabeta, în prezenţa Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei, preşedintele Crucii Roşii Române.
Crucea Roşie Română este singura organizaţie umanitară cu o reţea funcţională pe întreg teritoriul ţării. Având 47 de filiale, aproape 2.000 de subfiliale, peste 1.300 de comisii şi 5.500 de voluntari care se implică activ în activităţile umanitare, Crucea Roşie beneficiază de o structură unică, construită în cei 141 de ani de existenţă. Astfel, organizaţia este prezentă la fiecare nivel teritorial: judeţ, municipiu, oraş, comună şi sat.
SURSa : https://radiojurnalspiritual.ro

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
04-07-2019 06:07 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Covalciuc Bogdan , Pompier leneș , Baloo
{myadvertisements[zone_3]}
Homefire News Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 7,103
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 7731
Given 7005 thank(s) in 3427 post(s)

Mesaj: #36
RE: Crucea Roşie Română
8 mai – Ziua mondială a Crucii Roșii și Semilunii Roșii

Citat:Comitetul Internațional al Crucii Roșii a declarat, în 1859, ziua de 8 mai drept Ziua mondială a Crucii Roșii.

Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie s-a născut la inițiativa unui om de afaceri elvețian, Henry Dunant (1828-1910), în 1859, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino, bătălie care a făcut 40.000 de victime. La 24 iunie 1859, Henry Dunant venise în nordul Italiei pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de imaginea oribilă de după bătălie, el a adunat oameni din satul învecinat și a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniții. Vorbele sale ”Sicrucea rosie01amo tutti fratelli” (suntem cu toții frați) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici și compatrioți, conform http://www.crucearosie.ro.

Semiluna Roșie a fost adoptată în Convenția din 1929. Având în vedere că există țări în care nici crucea roșie, nici semiluna roșie nu ar putea fi utilizate, deoarece nu sunt acceptate de populația locală, în 2005, statele au adoptat un nou simbol de protecție — Cristalul (rombul) Roșu.

Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie este cunoscută în întreaga lume ca o organizație de ajutor umanitar, reunind peste 128.000.000 de membri, ce acționează consecvent în vederea prevenirii și alinării suferințelor provocate de războaie, conflicte armate, tensiuni politice, dezastre și calamități naturale sau sociale.

În viziunea Crucii Roșii, un principiu este o regulă de conduită obligatorie, bazată pe rațiune și pe experiență, care guvernează activitatea tuturor componentelor Mișcării, în orice moment.

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
08-05-2020 06:09 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: maf150 , Covalciuc Bogdan , Pompier leneș , Baloo
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #37
RE: Crucea Roşie Română
4 iulie - Ziua Crucii Roşii Române

[Imagine: 106740934-3735353663164039-540775201827585873-n.jpg]

Citat:Societatea Națională de Cruce Roșie din România sărbătorește, în data de 4 iulie, 144 de ani de istorie și activitate umanitară continuă.

Începând din anul 1876, voluntarii Crucii Roșii Române s-au aflat de fiecare dată în prima linie a umanității cu bunătate și solidaritate, alinând suferința și oferind speranță și demnitate. Dedicăm această zi voluntarilor din toate generațiile care și-au oferit timpul și energia poporului român în vreme de pace sau de război, în timp de dezastre naturale, crize economice sau de sănătate.

În cei 144 de ani de existență, Crucea Roșie Română s-a adaptat mereu provocărilor cu care s-a confruntat. Anul acesta, de la începutul pandemiei COVID-19, voluntarii și angajații au fost permanent în acțiune, asumându-și toate riscurile, pentru a oferi asistență umanitară și servicii socio-medicale celor aflați în nevoie. Totodată, ei au diseminat informații esențiale pentru prevenirea și limitarea răspândirii virusului ajutând astfel comunitățile să se pregătească. În condiții neprielnice, “oamenii” Crucii Roșii Române au depășit bariere și, cu responsabilitate și dăruire, au dus la îndeplinire misiunea organizației.

Astăzi, la mai mult de patru luni de la declararea primului caz de SARS-CoV2 în România și de când întreaga omenire se confruntă cu cea mai provocatoare criză umanitară și de sănătate publică în istoria recentă, Crucea Roșie Română continuă să fie în prima linie a intervenție umanitare. Situația continuă să se schimbe rapid și obiectivul nostru este să fim în continuare flexibili și adaptabili pentru a răspunde acestor nevoi extraordinare.

“Transmit cele mai calde mulțumiri şi admirația mea oamenilor care fac posibilă misiunea Societății Naționale de Cruce Roșie din România, voluntarilor și angajaților noștri, pentru devotamentul, curajul, implicarea şi munca lor neobosită în sprijinul umanității. Sunt recunoscător întregului mediu de afaceri, care a reacționat cu atât de multă deschidere la nevoile unei țări aflate în stare de urgență și mulțumesc tuturor persoanelor fizice care s-au solidarizat cu această cauză. Suntem onorați de încrederea pe care ne-au arătat-o și îi asigurăm de întregul nostru angajament în luptă împotriva noului Coronavirus” a declarant Ioan Silviu Lefter, director general al Crucii Roșii Române.

În urma apelului umanitar de strângere de fonduri lansat de Crucea Roșie Română prin campaia România Salvează România s-au strâns peste șapte milioane de euro, fonduri care au permis dotarea cu echipamente medicale și materiale de protecție a 175 de unități medicale din toată țara, susținerea cu materiale de protecție a instituților publice implicate în lupta cu pandemia, ajutor pentru familiile afalte în izolare, sprijin pentru persoanele refugiate, consiliere telefonică pentru bătrânii singuri, ajutor pentru familiile nevoiașe, cumpărături pentru cei izolați la domiciliu. Crucea Roșie Română a investit în echipamente medicale și materiale de protecție 5 564 439 euro și are în procedură de achiziție, aparatură medicală și materiale de protecție în valoare de 1 576 737 euro. Din fonduri proprii ale organizației, Crucea Roșie Română a utilizat 184 472 euro pentru completarea intervențiilor de strictă necesitate: achiziția de alimente de bază și produse de igienă pentru familiile nevoiașe aflate în izolare, dotarea cu materiale de cazarmament a centrelor de carantină și implementarea unei campanii naționale de informare și conștientizare a populației în vederea limitării infectării cu virusul COVID-19.

„După 4 luni alături de echipa Crucii Roșii Române în lupta împotriva COVID-19 trăiesc mai puternic decât oricând sentimentul împlinirii. Și aceasta se datorează în primul rând solidarității oamenilor care au reacționat imediat în fața pandemiei și s-au implicat ajutând. Sunt multe lecțiile învățate, dar, poate, cea mai importantă este fragilitatea noastră! Și singura forță care ne va salva întotdeauna rămâne Binele! Umanitatea din noi! Mulțumesc tuturor celor care au sprijinit campania „România Salvează România „, mulțumesc voluntarilor și personalului angajat al Crucii Roșii Române aflați si acum în linia întâi și mulțumesc Crucii Roșii Romane în numele fiecărui Om ajutat în aceste 4 luni! „, a declarat Iuliana Tudor, jurnalist TVR, ambasador al Crucii Roșii Române și ambasadorul oficial al campaniei “România Salvează România”

Crucea Roșie Română rămâne în continuarea în prima linie a umanității alături de oameni. Cu vigilență și creativitate, în siguranță și cu bunătate, mereu atentă la cei aflați în nevoie. Este important să rămânem la fel de uniți, implicați şi responsabili pentru că doar împreună vom diminua efectele negative ale acestei crize sanitare.

# Niciunul dintre noi nu este în siguranță până când toți nu sunt în siguranță!

#La mulți ani, Crucea Roșie Română!

Despre Crucea Roșie Română

Societatea Națională de Cruce Roșie din România, înființată în 1876, este o organizație umanitară membră a Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, auxiliară autorității publice și abilitată prin lege să asigure asistență umanitară în caz de dezastre și să vină în sprijinul persoanelor vulnerabile, serviciile fiind acordate voluntar, imparțial și neutru. Organizația contribuie, prin programele desfășurate, la prevenirea și alinarea suferinței sub toate formele, protejează sănătatea și viața, promovează respectul față de demnitatea umană, fără nicio discriminare bazată pe naționalitate, rasă, sex, religie, vârstă, apartenență socială sau politică. Crucea Roșie Română este prezentă la nivel național, cu reprezentanțe la fiecare nivel teritorial, cu 47 de filiale, 721 subfiliale și 502 comisii. 7000 de voluntari se implică activ în activitățile Crucii Roșii Române.

Umanitate, Imparțialitate, Neutralitate, Independență, Voluntariat, Unitate și Universalitate sunt principiile fundamentale pe care Crucea Roșie Română se bazează în acțiunile sale.

Semnatarii actului de înființare al Crucii Roșii Române la 4 iulie 1876 au fost Prințul Dimitrie Ghica, Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, Gr. G. Cantacuzino, C.A. Rosetti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza si Carol Davila. Nume sonore ale istoriei și culturii române – Regina Maria, Regina Elena, Regina Ana, George Enescu, Grigoraș Dinicu, Cella Delavrancea – au contribuit cu spiritul lor umanitar la alinarea suferințelor celor mai vulnerabile persoane.

RAPORT PRIVIND INTERVENȚIE CRUCII ROȘII ROMÂNE LA

PANDEMIA COVID-19 – 4 iulie 2020

Înainte de apariția primului caz de COVID-19 în România, Crucea Roșie Română membră a Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, a declanșat proceduri și strategii de intervenție în acord cu recomandările Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie și a urmat directivele Organizației Mondiale a Sănătății. Totodată, Crucea Roșie Română în calitate de organizație umanitară auxiliară statului, a lucrat în strânsă coordonare cu Guvernul României, păstrându-și în același timp independența și acționând în conformitate cu principiile fundamentale ale Crucii Roșii și Semilunii Roșii.

La nivel central și local, Crucea Roșie Română a colaborat permanent cu Departamentul pentru Situații de Urgență, Direcțiile de Sănătate Publică, Direcțiile de Asistență Socială, Poliție, Jandarmerie, Poliția de Frontieră, precum și cu alte organizații umanitare din țară, oferind sprijin logistic, uman și material.

Datorită structurii teritoriale și a numărului mare de voluntari, Crucea Roșie Română a avut posibilitatea de a interveni peste tot acolo unde a fost nevoie de sprijin și unde are expertiză și mandat. Intervenția a fost, astfel, una complexă, pe mai multe direcții, pentru a ajunge la cât mai multe categorii de beneficiari și în funcție de specificul fiecărui județ.

În urma campaniei umanitare de strângere de fonduri ”România Salvează România”, lansată de Crucea Roșie Română în luna martie, cu scopul dotării unităților sanitare cu aparatură medicală și materiale de strictă necesitate în tratarea persoanelor infectate COVID-19, s-a strâns suma de 7 141 176 euro. Astfel, de la persoane juridice s-a colectat suma de 6 881 000 de euro, de la persoane fizice suma de 170 624 euro și din donații SMS, 89 552 euro.

Alături de fondurile colectate, în cadrul campaniei umanitare, Crucea Roșie Română a primit donații de produse în natură în valoare de 2 milioane de euro.

Cu fondurile primite din donații, Crucea Roșie Română a făcut achiziții de echipamente și materiale pentru a veni în sprijinul unităților medicale, dar și a celorlalte instituții publice implicate în lupta cu pandemia, în valoare de 5 564 439 euro.

În prezent, Crucea Roșie Română are în procedură de achiziție, aparatură medicală și materiale de protecție în valoare de 1 576 737 euro.

Beneficiarii campaniei ”România Salvează România”

175 unități medicale de pe întreg teritoriul României care au fost dotate cu aparatură medicală, materiale de protecție de strictă necesitate, produse de dezinfecție, materiale de curățenie, produse alimentare și aparatură electocasnică. Echipamentele medicale achiziționate și distribuite unităților medicale: o unitate mobilă de terapie intensivă cu 12 paturi, aparate de testare rapidă COVID (10 buc) și kituri de testare rapidă (350 buc), monitoare pentru funcții vitale (20 buc), injectomate (156 buc), stativ injectomate (24 buc), stație de oxigen (1 buc), purificatoare de aer (2 buc), bronhofibroscop (1 buc), paturi pentru secțiile de terapie intensivă (10 buc), generator (1 buc), termometre (212 buc), ventilatoare (35 buc), defibrillator (1 buc), purificator de aer (2 buc), ecograf (1 buc), electocardiograf (1 buc), ventilatoare recondiționate în valoare de 179 000 euro, seturi lenjerii pentru spitale (10 buc), tunel de dezinfecție (4 buc), teste COVID19 (200 buc), tăvițe bloc operator (13 buc). Materiale de protecție achiziționate și distribuite: mănuși (2 215 000 buc), măști (2 255 000), viziere (21 500 buc), ochelari de protecție (230 buc), combinezoane (20 250 buc), botoși (500 buc) și dezinfectanți de mâini (5 935 litri), dezinfectant suprafețe (2 575 litri), halate chirurgicale. Totodată, unitățile sanitare au beneficiat de donații în natură precum produse de igienă, produse de dezinfecție, apă, băuturi răcoritoare, energizante, frigidere, mașini de spălat, uscătoare, fierbătoare, cafetiere, preparate calde, dulciuri etc. Lista cu unitățile medicale sprijinite de Crucea Roșie Română se găsește pe site-ul organizației la acest link: https://crucearosie.ro/cauze-urgente/don...i-covid19/ 250 autorități publice centrale și locale care au fost sprijinite cu materiale de protecție pentru personalul angajat.· 580 de cabinete individuale medici de familie care au primit mănuși, măști, viziere și combinezoane. · 13 000 de persoane vulnerabile aflate în izolare la domiciliu care au fost sprijinite cu pachete cu alimente de bază și pachete cu produse de igienă personală și produse de curățenie · 297 de cetățeni străini refugiați / migranți în România care au beneficiat de pachete cu alimente, produse de igienă și articole de îmbrăcăminte. · 80 de centre de carantină din țară spre care au fost direcționate materiale de cazarmament din depozitele proprii ale Crucii Roșii Române: lenjerii, paturi, pături, perne, saci de dormit, mănuși, măști, viziere, combinezoane, dezinfectanți, săpun, șampon, hârtie igienică, detergent, pasta și periuțe de dinți, produse pentru igienă personală etc· 81 de ONG-uri din țară care au fost sprijinite cu pachete cu alimente de bază, pachete cu produse de igienă, materiale de protecție pentru beneficiarii lor. · 8 097 persoane aflate în izolare la domiciliu au fost monitorizate zilnic prin telefon de voluntarii Crucii Roșii Române De asemenea, · 9 filiale de Cruce Roșie din țară au sprijinit familii / persoane izolate la domiciliu în efectuarea cumpărăturilor necesare traiului zilnic. · 2 filiale de Cruce Roșie au asigurat în punctele de staționare de pe autostrada A1, apă și alimente persoanelor sosite din străinătate și escortate de forțele de ordine până la localitățile de domiciliu · 2 filiale de Cruce Roșie au asigurat la punctele de frontieră, alături de autoritatile publice locale, fluidizarea călătorilor care au intrat sau au ieșit din țara.
În perioada următoare, Crucea Roșie Română va achiziționa aparatură medicală și materiale de protecție în valoare de 1 576 737 euro. Materialele în proces de achiziție sunt: combinezoane (10 000 buc), dezinfectant pentru suprafețe (10 000 litri), dezinfectat de mâini (10 000 litri), mănuși (500 000 buc), măști (60 000 buc), ventilatoare (5 buc), alimente de bază (în valoare de 82 474 euro) și Kit-uri de secventiere SARS CoV-2.

În paralel cu toate aceste activități umanitare, Crucea Roșie Română a desfășurat o campanie națională de informare și conștientizare a populației în vederea limitării infectării cu virusul COVID-19. Campania a constat în distribuția de materiale informative în zonele urbane și rurale, dar si publicare de materiale online pe site-ul http://www.crucearosie.ro și în rețelele de socializare. Campania a fost realizată în parteneriat cu Guvernul României.

Din fonduri proprii organizației, Crucea Roșie Română a utilizat 184 472 euro pentru completarea intervențiilor de strictă necesitate: au fost achiziționate alimente de bază și produse de igienă pentru familiile nevoiașe aflate în izolare și s-a co-finanțat o campania națională de informare și conștientizare a populației în vedere limitării infectării cu virusul COVID-19.

Toate aceste activități implementate de Crucea Roșie Română au fost realizate cu sprijinul personalului angajat (200 persoane la nivel național) și cu implicarea a 2 000 de voluntari care au lucrat în permanență în fiecare județ al țării, atât în ​​zonele în care se înregistrează un număr mai mare de cazuri, cât și în comunități cu risc mai mic. Televiziunea Română, partener media cu tradiție în susținerea campaniilor umanitare desfășurate de Crucea Roșie Română, a fost și de data această alături de organizația noastră prin promovarea campaniei “România salvează România” și a campaniei de informare și conștientizare a populației în vedere limitării infectării cu virusul COVID-19.
SURSA : http://www.rador.ro

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
04-07-2020 06:34 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Homefire News , Pompier leneș , Baloo
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #38
RE: Crucea Roşie Română
Col. Chichișan Adrian Miron Adjunct al Inspectorului General în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a fost ales ca membru al Comitetului de Direcție al Societății Naționale de Cruce Roșie din România.

[Imagine: Crucea-rosie-609x365-1.jpg]

Citat:Chichișan Adrian Miron ales membru în Comitetul de Direcție al Societății Naționale de Cruce Roșie
Miercuri, 14 iulie a.c., a avut loc Adunarea Generală a Societății Naționale de Cruce Roșie din România. Adunarea a avut ca scop alegerile pentru membri ai Comitetului de Direcție al Societății de Cruce Roșie din România.

Chichișan Adrian Miron, fostul Inspector Șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Sălaj și actualmente Adjunct al Inspectorului General în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a fost ales ca membru al Comitetului de Direcție al Societății Naționale de Cruce Roșie din România. Activitatea constantă în ceea ce privește relația cu Crucea Roșie Română, filiala Sălaj, ca vicepreședinte din 2010, determinarea și implicarea în gestionarea activităților ca președinte de filială al Crucii Roșii din 2020, îl recomandă pe Adrian Chichișan ca fiind o persoană devotată misiunii alese.

Așadar, col. Chichișan Adrian Miron va face parte din Comitetul de Direcție al SNCRR pentru următorii doi ani. Este pentru prima dată când un sălăjean reprezentant al regiunii de Nord-Vest face parte din acest comitet.

Crucea Roșie Română este o societate cu scop umanitar care sprijină persoanele vulnerabile în situații de dezastre și criză. Prin programele și activitățile sale în beneficiul societății, contribuie la prevenirea și alinarea suferinței sub toate formele, protejează sănătatea și viata, promovează respectul fata de demnitatea umana, fără nicio discriminare bazata pe naționalitate, rasa, sex, religie, vârstă, apartenență socială sau politică. Preşedintele Crucii Roşii Române este Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române.
SURSA : https://crucearosiesalaj.ro

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
16-07-2021 06:32 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Homefire News , Pompier leneș , Baloo
{myadvertisements[zone_3]}
Homefire News Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 7,103
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 7731
Given 7005 thank(s) in 3427 post(s)

Mesaj: #39
RE: Crucea Roşie Română
4 iulie - Ziua Crucii Roşii Române

Citat:Ziua Crucii Roşii Române este sărbătorită, în fiecare an, la 4 iulie, aceasta fiind data la care, în 1876, s-a înfiinţat Societatea de Cruce Roşie din România şi a primit recunoaşterea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii.

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România (SNCRR) este o organizaţie umanitară, membră a Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, auxiliară autorităţii publice şi abilitată prin lege să asigure asistenţa umanitară în caz de dezastre şi să vină în sprijinul persoanelor vulnerabile, notează site-ul https://crucearosie.ro/.

Printre semnatarii actului de înfiinţare a CRR, în 1876, se regăseau personalităţi importante ale vremii - Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza şi dr. Carol Davila, aminteşte site-ul https://crucearosie.ro/.

Primul preşedinte al CRR, care îşi avea sediul într-o aripă a actualului Spital Colţea din Bucureşti, a fost prinţul Dimitrie Ghica (între 1876-1897).

În 1919, SNCRR adera la Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, iar în 1954, la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949. Principiile adoptate la Conferinţa Internaţională a Crucii Roşii, de la Viena, în 1965 şi reactualizate în 1985, au stat la baza întregii activităţi a SNCRR, începând cu 22 decembrie 1989.

În timpul Războiul de Independenţă (1877-1878), Crucea Roşie a intervenit cu personal sanitar, ambulanţe şi trenuri sanitare în sprijinul trupelor de campanie, a înfiinţat aşezăminte spitaliceşti în Bucureşti şi în diferite oraşe din ţară. Între anii 1888 şi 1892, societatea şi-a extins activitatea prin organizarea de cursuri speciale pentru pregătirea surorilor de caritate. În 1891, s-a înfiinţat şcoala permanentă pentru infirmiere, iar un an mai târziu s-a înfiinţat un spital-şcoală cu zece paturi.

În timpul Primului Război Mondial, misiunea Crucii Roşii a fost aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 de spitale în Bucureşti şi în ţară. Însăşi Regina Maria s-a implicat în operaţiunile desfăşurate în sprijinul răniţilor. Ulterior, CRR a oferit asistenţă miilor de prizonieri eliberaţi din captivitate, dar şi invalizilor, bolnavilor şi orfanilor de război, precizează site-ul https://crucearosie.ro/.

Între anii 1930-1937, în incinta Spitalului Militar s-a construit un pavilion destinat funcţionării şcolii de infirmiere voluntare. Numărul filialelor CRR a crescut de la 84 în 1926, la 100 în 1938, iar numărul membrilor a crescut, în aceeaşi perioadă, de la 18.000 la 30.000.

În 1940, în urma ultimatumului dat de URSS, a Dictatului de la Viena şi a Tratatului cu Bulgaria, când România a pierdut o parte din teritoriile sale, Crucea Roşie Română, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Elena, a ajutat miile de refugiaţi. Tot în 1940, la 25 iunie, prin Convenţia de la Geneva din 1929, care reglementa situaţia aviaţiei sanitare aflată sub emblema Crucii Roşii pe timp de conflict armat, a fost posibilă apariţia Escadrilei Albe a Crucii Roşii Române, prima escadrilă sanitară pilotată de femei.

După intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial, CRR şi-a mobilizat toate resursele materiale şi umane pentru a acorda sprijin neîntrerupt răniţilor, bolnavilor, prizonierilor şi refugiaţilor, acţionând astfel în condiţii de război total.

Odată cu instaurarea dictaturii comuniste, CRR şi-a pierdut autonomia. După 1990, Crucea Roşie Română a început un proces de reorganizare a activităţii pe baza celor şapte Principii Fundamentale ale Mişcării Internaţionale: Umanitate, Imparţialitate, Neutralitate, Independenţă, Voluntariat, Unitate, Universalitate, notează site-ul amintit.

În 1995, a fost adoptată şi promulgată Legea nr. 139 privind activitatea Societăţii Naţionale a Crucii Roşii Române. Legea recunoaşte organizaţia ca fiind persoană juridică de drept public, autonomă, neguvernamentală, apolitică fără scop patrimonial, bazată pe ajutor voluntar.

Anul 2003 a marcat un nou reper în evoluţia şi repoziţionarea Crucii Roşii Române în societatea românească. Prin adoptarea unui nou Statut prin care s-a reuşit separarea legislativului de deliberativ şi prin derularea unui program de dezvoltare organizaţională cu sprijinul Federaţiei Internaţionale şi al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, s-a mai făcut un pas în direcţia alinierii la standardele internaţionale actuale.

Prin organizarea sa teritorială, atât ca resurse umane, cât şi logistice, CRR poate asigura un răspuns prompt încă din primele ore de la producerea unui dezastru, prin organizarea unor tabere de sinistraţi, înfiinţarea de puncte de triaj şi de acordare a primului ajutor de bază.

Totodată, având în vedere că în lume au loc mereu conflicte armate, tulburări interne, dezastre naturale, chimice, violenţe, în urma cărora multe vieţi sunt pierdute şi multe familii ajung să fie separate de cei dragi, CRR ajută aceste familii să restabilească legăturile cu rudele apropiate sau să afle ce s-a întâmplat cu acestea, chiar şi atunci când separarea a avut loc cu multe decenii în urmă. Serviciul căutări persoane al CRR face parte dintr-o reţea care reuneşte peste 186 de societăţi naţionale de Cruce Roşie/Semilună Roşie şi colaborează cu Agenţia Centrală de Căutări a CICR (Comitetul Internaţional de Cruce Roşie) şi cu Delegaţiile CICR aflate în zonele de conflict armat.

În 2007, Crucea Roşie Română a lansat seria Galelor Crucii Roşii, cu scopul strângerii de fonduri şi ajutoare în sprijinul persoanelor vulnerabile. Prin aceste Gale au fost lansate proiecte precum Banca de alimente, Puncte de prim ajutor în localităţile izolate, Ajutor la domiciliu pentru vârstnici. În septembrie 2012, realizatorul TV Iuliana Tudor a devenit primul Ambasador al Crucii Roşii Române.

Actualul preşedinte al Crucii Roşii Române este Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, care a fost aleasă în această funcţie la 15 mai 2015.

De la începutul pandemiei de COVID-19, CRR a lansat campania naţională de strângere de fonduri "România salvează România", pentru susţinerea unităţilor sanitare şi a persoanelor afectate de pandemie.

În 2022, CRR a lansat Apelul umanitar pentru poporul ucrainean, sub sloganul "Umanitatea nu are graniţe". Totodată, a fost creat un program de susţinere şi asistenţă financiară pentru cetăţenii ucraineni refugiaţi în România, Crucea Roşie Română intervenind de urgenţă cu resurse materiale, umane, financiare şi logistice pentru a ajuta populaţia civilă care ajunge pe teritoriul României, dar şi pentru ajutorarea civililor aflaţi în nevoie în Ucraina.
SURSA info : https://www.agerpres.ro

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
04-07-2022 03:06 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Pompier leneș , Baloo
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,624
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6420
Given 19009 thank(s) in 7934 post(s)

Mesaj: #40
RE: Crucea Roşie Română
8 mai - Ziua mondială a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii

Citat:Ziua Mondială a Crucii Roșii și a Semilunii Roșii este un moment pentru a sărbători spiritul umanitarismului și a recunoaște persoanele care fac diferența în comunitățile lor.
Anul acesta, tema noastră este: ”Tot ceea ce facem vine din inimă”
Citat:Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie a apărut la iniţiativa lui Henry Dunant (1828-1910), un om de afaceri elveţian, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino, care a făcut 40.000 de victime şi la ale cărei rezultate Dunant a asistat. Impresionat de imaginea de după bătălie, el a chemat persoane din zonele învecinate, alături de care a îngrijit răniţii şi a solicitat ajutorul voluntarilor. Mobilizaţi de cuvintele lui Dunant - ''Siamo tutti fratelli'' (Suntem cu toţii fraţi) -, timp de trei zile, voluntarii au acordat ajutor şi îngrijire medicală tuturor răniţilor, indiferent că erau inamici şi compatrioţi, notează http://www.crucearosie.ro.

După ce a trecut prin această experienţă, Henry Dunant a scris şi publicat, în 1862, cartea ''O amintire de la Solferino'', prin care atrăgea atenţia lumii întregi asupra necesităţii de a înfiinţa societăţi de ajutor şi de a promova un acord internaţional cu privire la ajutorarea răniţilor şi la persoanele care îi îngrijesc. Datorită acestei cărţi, Henry Dunant a reuşit să transmită ideile sale în rândul guvernanţilor europeni şi al oamenilor influenţi de la acea vreme. Astfel, în 1863, s-a întrunit pentru prima oară o comisie care s-a autointitulat Comitetul Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor şi care, în 1876, a devenit Comitetul Internaţional al Crucii Roşii. Atunci a fost semnată prima Convenţie de la Geneva, de către 12 şefi de stat, şi a fost adoptată emblema unei cruci roşii pe fundal alb (inversul steagului Elveţiei, cu cruce albă pe fond roşu), cu scopul de a conferi statut neutru celor care asistau răniţii şi, astfel, de a asigura protecţia acestora pe câmpul de luptă.
Simbolul Semilunii Roşii a fost adoptat la Convenţia din 1929, din considerente care ţin cont de religia anumitor popoare din diferite ţări. Ulterior, având în vedere că există ţări în care nici crucea roşie, nici semiluna roşie nu ar putea fi utilizate, deoarece nu sunt acceptate de populaţia locală, în 2005, statele au adoptat un nou simbol de protecţie - Cristalul (rombul) Roşu.
În prezent, folosirea emblemei este guvernată de ''Regulamentul privind folosirea emblemelor de cruce roşie şi semilună roşie de către Societăţile Naţionale''. Acest regulament, adoptat la Budapesta, în noiembrie 1991, a intrat în vigoare în 1992.
În mai 1919, reprezentanţii Societăţilor de Cruce Roşie din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia s-au întrunit pentru a înfiinţa în mod oficial Liga Societăţilor de Cruce Roşie, care a fost predecesoarea Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FICR). Obiectivul său era de a "consolida şi a uni, în domeniul sănătăţii, Societăţile de Cruce Roşie existente şi de a promova crearea unor noi Societăţi".
Principiile fundamentale ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșiehttps://www.ifrc.org
În viziunea Crucii Roşii, un principiu este o regulă de conduită obligatorie, bazată pe raţiune şi pe experienţă, care guvernează activitatea tuturor componentelor Mişcării, în orice moment. Există şapte principii fundamentale ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie:
1. Umanitate - Născută din grija de a ajuta, fără discriminare, răniţii de pe câmpurile de luptă, Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, sub aspectul său internaţional şi naţional, se angajează să prevină şi să aline suferinţele oamenilor în orice împrejurare;
2. Imparţialitate - Mişcarea nu face nicio deosebire de naţionalitate, rasă, religie, origine socială sau apartenenţă politică. Ea se dedică numai ajutorării indivizilor pe măsura suferinţelor lor şi acordă ajutor prioritar celor mai urgente nenorociri;
3. Neutralitate - În scopul menţinerii încrederii tuturor, Mişcarea se abţine să ia parte la ostilităţi şi la controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic;
4. Independenţă - Mişcarea este independentă. Auxiliare ale autorităţilor publice în activităţile lor umanitare şi supuse legilor care le guvernează ţările, Societăţile Naţionale trebuie să-şi păstreze o autonomie care să le permită să acţioneze întotdeauna numai conform principiilor fundamentale ale mişcării;
5. Voluntariat - Este o mişcare de ajutor voluntar şi dezinteresat;
6. Unitate - Într-o ţară nu poate exista decât o Societate Naţională de Cruce Roşie sau Semilună Roşie. Ea trebuie să fie deschisă tuturor şi să-şi extindă acţiunile umanitare pe întreg teritoriul ţării;
7. Universalitate - Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, în cadrul căreia toate Societăţile Naţionale au drepturi egale şi datoria de a se întrajutora, este universală, precizează crucearosie.ro.

Federaţia Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FICR) conduce şi organizează, în strânsă cooperare cu Societăţile Naţionale, misiunile de asistenţă care răspund la situaţii de urgenţă de scară largă. Secretariatul Internaţional al Federaţiei are sediul în Geneva, Elveţia.

Din noiembrie 2017, preşedintele Federaţiei este Francesco Rocca (Italia), potrivit site-ului https://ifrc.org/.

În 2022, activitatea Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie şi-a canalizat eforturile pentru a oferi susţinere persoanelor vulnerabile în lupta împotriva pandemiei COVID-19 şi pentru a facilita vaccinarea acestora, dar şi pentru a veni în sprijinul comunităţilor afectate de războiul din Ucraina, conform site-urilor http://www.ifrc.org. şi https://crucearosie.ro/.

Obiectivul global al FICR pentru anul 2023 este ca toate problemele umanitare presante din lume să primească susţinere din partea federaţiei şi ca fiecare dintre cele 192 de Societăţi Naţionale să primească sprijinul necesar pentru a răspunde situaţiilor de criză, menţionează site-ul https://www.ifrc.org/.

"În timp ce lumea a fost marcată de crize excepţionale în ultimii câţiva ani, 'suspecţii obişnuiţi' precum sărăcia, foamea, serviciile de sănătate precare şi dezastrele continuă să distrugă vieţile a milioane de oameni în fiecare an. Cei mai vulnerabili oameni din lume plătesc întotdeauna cel mai mare preţ.", menţionează site-ul Federaţiei.

Totodată, în atenţia FICR se află schimbările climatice - ele afectând zilnic viaţa a milioane de oameni; conflictul din Ucraina - care a afectat nu numai milioanele de persoane care au fugit din ţara lor şi ţările care le primesc, ci întreaga lume; creşterea alarmantă a insecurităţii alimentare din Africa; milioanele de migranţi din întreaga lume care se confruntă cu pericole în căutarea siguranţei şi a unei vieţi mai bune.

"Pe tot parcursul anului 2023, vom continua să ne concentrăm eforturile asupra celor mai mari provocări de astăzi şi de mâine. Vom continua să acordăm prioritate reducerii riscurilor şi dezvoltării rezilienţei ca fiind cele mai bune modalităţi de a pregăti comunităţile pentru şocuri şi de a împiedica şocurile să devină dezastre.", precizează FICR.
În ţara noastră, FICR este reprezentată de Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, al cărei preşedinte este, din 2015, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române - aflată la al doilea mandat.
Societatea Naţională de Cruce Roşie din România
România a devenit Parte semnatară la prima Convenție de la Geneva din 1864 și a ratificat-o în 1874. Doi ani mai târziu, la 4 iulie 1876, a luat ființă Societatea Crucea Roșie din România și și-a început activitatea în actualul sediu al Spitalului Colțea din București.
Primul președinte al Crucii Roșii Române a fost Printul Dimitrie Ghica, în perioada 1876-1897.
La nici trei săptămâni de la înființare, în ziua de 20 iulie 1876, prima ambulanță a Crucii Roșii Române a plecat într-o misiune umanitară pe frontul sârbo-turc de la sud de Dunăre. Pe baza solidarității ce unește Societățile Naționale surori, prima misiune a Crucii Roșii Române avea menirea de a acorda ajutor medical militarilor răniți, indiferent de tabăra din care făceau parte.
În anii 1877-1878, în timpul Războiului de Independența, Crucea Roșie Română a intervenit cu personal sanitar, ambulante și trenuri sanitare în sprijinul trupelor de campanie. A înființat așezăminte spitalicești în București și în diferite orașe din țară.
În 1885, a izbucnit primul război balcanic, iar Crucea Roșie Română a propus guvernelor celor două țări – Bulgaria și Serbia- să accepte câte o ambulanță pentru îngrijirea răniților. Imediat după primirea acordului, două ambulanțe au părăsit țara, asigurând asistență medicală unui număr de 625 de răniți și bolnavi. Formațiile sanitare române dislocate în Serbia au avut în grijă 3 spitale, cu un total de 110 paturi. Efortul material al Crucii Roșii s-a ridicat la suma de 40 000 lei.
Priceperea și grija dovedite de doctorii români au fost apreciate în mod deosebit de către guvernele ambelor țări beligerante.

Prin Statulul Crucii Roșii, adoptat în 1876, femeile nu puteau face parte din conducerea Societății. De aceea, în 1906, au pus bazele “Societății de Cruce Roșie a doamnelor din România”, prima președintă aleasă fiind Irina Câmpineanu. Societatea activă în paralel cu cea înființată în 1876 și se ocupă cu strângerea de fonduri pentru ajutorarea în caz de război și calamitați, pregătea personal voluntar, coopta doamne devotate din aproape toate orașele tarii. În 1915, Adunarea Generală a Societății Naționale de Cruce Roșie a aprobat fuziunea celor două entități. Cu acest prilej, Regina Maria, sub al cărei patronaj se afla Crucea Roșie la acea vreme, a adresat românilor următorul mesaj: „Crucea Roșie, nădejdea tuturor în timp de pace, ca și în război, nu trebuie să piară. Cu toții, de la mic la mare să o sprijinim cu evlavie, cu însuflețire, cu nesfârșită dragoste”.
Majestatea Sa Margareta: Am trecut din nou printr-un an greu, iar voluntarii din toate țările și-au făcut datoria cu solidaritate, implicare, loialitate și grijă
Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, preşedinte al Societății Naţionale de Cruce Roşie din România a transmis un mesaj de Ziua Mondială a Crucii Roșii și Semilunii Roșii:
"Sărbătorim astăzi, cu admirație și respect, pe toți cei care slujesc Crucea Roșie și Semiluna Roșie, pe toate meridianele lumii.
Am trecut din nou printr-un an greu pentru omenire, iar voluntarii din toate țările și-au făcut datoria cu profesionalism, solidaritate, implicare, loialitate și grijă. Ei au ajutat, ca de fiecare dată, pe semenii lor să aibă o viață mai sigură și mai demnă.
La rândul ei, Crucea Roșie Română a făcut din nou dovadă de profesionalism și de umanitate. Voluntarii noștri din toate comunitățile țării au acordat ajutor oamenilor în dificultate, atât concetățenilor noștri, cât și refugiaților, cu mult curaj și hotărâre.
Le mulțumesc tuturor pentru felul în care duc mai departe misiunea Crucii Roșii, chiar și în cele mai dificile momente.
Împreună suntem de neînvins!
La mulți ani!"


"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
08-05-2023 11:11 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Homefire News , Pompier leneș , Baloo
{myadvertisements[zone_3]}
Postează răspuns 


Săritură forum:



Bine ai venit, Vizitator!
Trebuie să vă înregistraţi înainte să postaţi aici.


  

Parolă
  





Ultimele subiecte
Legea nr. 80/1995-Statutu...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Astăzi 08:05 AM
» Mesaje: 90
» Vizualizări: 283203
Machete autospeciale pomp...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Astăzi 07:39 AM
» Mesaje: 150
» Vizualizări: 198
„Nu există pădure fără u...
Ultimul mesaj a fost postat de: Aggressive Firefighter
Ieri 08:43 PM
» Mesaje: 90
» Vizualizări: 10248
Serviciul Mobil de Urgenț...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
Ieri 10:01 AM
» Mesaje: 757
» Vizualizări: 1029856
Ghidul carierei cadrelor ...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Ieri 07:28 AM
» Mesaje: 22
» Vizualizări: 25529
Normativ privind asigurar...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Ieri 06:32 AM
» Mesaje: 2
» Vizualizări: 5363
Volei interarme
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
Ieri 06:03 AM
» Mesaje: 0
» Vizualizări: 5
S.P.S.U. Speed Fire Prote...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
27-03-2024 08:06 AM
» Mesaje: 1
» Vizualizări: 1918
S.V.S.U. Voluntari / jud....
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
27-03-2024 08:02 AM
» Mesaje: 4
» Vizualizări: 9454
Avizier posturi scoase la...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
27-03-2024 07:31 AM
» Mesaje: 246
» Vizualizări: 318023

Sustinem
semperfidelis.ro
agendapompierului.ro