Acest forum foloseste cookies
Acest site foloseste cookies pentru a personaliza continutul si publicitatea, pentru a analiza traficul si pentru a oferi optiuni social media. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.

pompieri


Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 4 voturi - 4 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Legea nr. 80/1995-Statutul cadrelor militare
Autor Mesaj
HomefireNews Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 6,499
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 5890
Given 3942 thank(s) in 2461 post(s)

Mesaj: #81
RE: Legea nr. 80/1995-Statutul cadrelor militare
Cum s-a modificat Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1051, a fost publicată legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
În vigoare de la 30 decembrie 2019

Citat:Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I
Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:1. La articolul 5, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins: Pentru structurile militare ale Ministerului Afacerilor Interne se elaborează ghiduri ale carierei specifice fiecărei arme, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

2. La articolul 14^2, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins: Dispoziţiile art. 14^1 alin. 3, 5, 6 şi 8^1 se aplică în mod corespunzător în situaţia acordării concediilor fără plată pentru formarea profesională, prevăzută la alin. 1.

3. La articolul 20^1, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 20^1 Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie/mutate în interesul serviciului, detaşate şi/sau împuternicite într-o altă garnizoană decât cea în care îşi au domiciliul şi care nu deţin locuinţă proprietate personală în acea garnizoană, nici ei şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, au dreptul la o compensaţie lunară pentru chirie de până la 50% din solda lunară.

4. La articolul 20^1, după alineatul 2^4 se introduce un nou alineat, alineatul 2^5, cu următorul cuprins: Prin rata lunară prevăzută la alin. 2^1 se înţelege suma tuturor costurilor lunare generate de contractul de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau de contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe conform scadenţarului de plată, mai puţin cele legate de rambursările anticipate, eventualele dobânzi penalizatoare şi alte costuri care nu se regăsesc în scadenţarul de plată a ratelor lunare.

5. La articolul 20^1, alineatul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: Cuantumul concret al compensaţiei prevăzute la alin. 1, 2 şi 2^1, precum şi condiţiile de acordare a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului apărării naţionale.

6. La articolul 35^8, alineatul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: Nivelul structurilor la care se constituie consiliile de onoare, modul de constituire, procedurile de lucru ale acestora, precum şi alte aspecte procedurale pentru aplicarea prevederilor prezentei secţiuni referitoare la procedura disciplinară se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne, directorului Serviciului Român de Informaţii, directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, directorului Serviciului de Informaţii Externe, respectiv al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, după caz.

7. La articolul 35^11 alineatul 2, litera d) se abrogă.

8. La articolul 36, alineatul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: În Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul Român de Informaţii, pentru persoanele prevăzute la alin. 1 lit. e), g) şi k) nu se aplică limita de vârstă de cel mult 45 de ani.

9. La articolul 38, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins: În Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale nu se aplică limita de vârstă prevăzută la alin. 1 lit. f).

10. La articolul 40 alineatul 1, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:e) soldaţi şi gradaţi profesionişti în activitate, în rezervă sau cu statut de rezervist voluntar, absolvenţi ai studiilor postliceale sau superioare corespunzătoare specialităţilor militare, care au absolvit cursul de formare a subofiţerilor, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;

11. La articolul 40, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins: În Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale nu se aplică limita de vârstă prevăzută la alin. 1 lit. g).

12. Articolul 41^2 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 41^2 Persoanele care urmează să devină cadre militare în Serviciul de Telecomunicaţii Speciale în condiţiile art. 36 alin. 1 lit. a)-c^1) şi h), ale art. 38 alin. 1 lit. a) şi d) şi ale art. 40 alin. 1 lit. a), la admiterea într-o instituţie de învăţământ, încheie cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale contracte cu durata de 10 ani, în cazul ofiţerilor, şi, respectiv, 8 ani în cazul maiştrilor militari şi subofiţerilor, de la prima numire în funcţie.

13. La articolul 46, alineatul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: Acordarea gradelor celor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. c)-g) şi i)-k), art. 38 alin. 1 lit. b), c) şi e)-h) şi art. 40 alin. 1 lit. b)-e) şi g) se poate face în tot cursul anului.

14. La articolul 53, după alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 5, cu următorul cuprins: Pentru merite deosebite în atingerea unor obiective deosebite în activitate, cadrul militar din Ministerul Afacerilor Interne poate fi avansat în gradul militar imediat următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

15. La articolul 55, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins: Pentru a fi propuşi la înaintarea în grad, la termen, ofiţerii în activitate din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul Român de Informaţii trebuie să fie încadraţi/împuterniciţi cu cel puţin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au.

16. La articolul 56 alineatul 1 punctul C, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b) să fi absolvit cursuri de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor. Admiterea la acest curs se face pe bază de examen. Se exceptează de la această condiţie locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care deţin titlul de doctor ori au absolvit o formă de învăţământ postacademic, postuniversitar sau un masterat în ţară sau în străinătate, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;

17. La articolul 73, alineatul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins: Metodologia întocmirii aprecierilor de serviciu, în timp de pace, precum şi sistemul de apreciere în timp de război se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne, directorului Serviciului Român de Informaţii, directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, directorului Serviciului de Informaţii Externe, respectiv al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază. Aprecierea se exprimă prin unul dintre următoarele calificative: «excepţional», «foarte bun», «bun», «corespunzător», «mediocru» sau «necorespunzător.

18. La articolul 76, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 76 Mutarea cadrelor militare în activitate dintr-o unitate în alta, precum şi în cadrul aceleiaşi unităţi se efectuează o singură dată pe an, cu excepţia situaţiilor deosebite stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.

19. Articolul 77^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Articolul 77^1 Cadrele militare în activitate pot îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuţiile unei alte funcţii vacante, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei, pentru o perioadă de până la 6 luni, interval care poate fi prelungit cu aprobarea conducătorului instituţiei, în aceleaşi condiţii. Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale pot îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuţiile unei alte funcţii vacante, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, pentru o perioadă de până la 6 luni, interval care poate fi prelungit cu aprobarea ministrului apărării naţionale până la cel mult un an. Cadrele militare în activitate pot îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuţiile unei alte funcţii al cărei titular lipseşte o perioadă mai mare de o lună, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, până la încetarea situaţiei care a condus la vacantarea temporară a funcţiei. Pe timpul exercitării atribuţiilor funcţiilor în care au fost împuternicite, cadrele militare au obligaţiile şi drepturile corespunzătoare funcţiilor respective. Prin excepţie de la prevederile alin. 1, în Ministerul Afacerilor Interne, prelungirea perioadei de împuternicire se aprobă potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.

20. La articolul 85, alineatul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: Trecerea în rezervă sau direct în retragere se face din oficiu, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d), e), e^1), f), i^1), l), m) şi n), la cererea cadrului militar, în situaţia prevăzută la alin. 1 lit. a^1), la propunerea consiliilor de onoare, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. i) şi j), iar în celelalte condiţii, la propunerea comandanţilor unităţilor din care fac parte, înaintată ierarhic.

21. La articolul 85, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 2^1, cu următorul cuprins: În Ministerul Afacerilor Interne, trecerea în rezervă sau direct în retragere din oficiu, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. e), m) şi n), se dispune după expirarea perioadei de punere la dispoziţie, atunci când nu s-a putut realiza numirea într-o funcţie corespunzătoare.

22. La articolul 86, alineatele 2^2 şi 2^3 se modifică şi vor avea următorul cuprins: Prevederile alin. 2 se aplică exclusiv Ministerului Apărării Naţionale. Generalii şi amiralii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază sunt menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 60 de ani, sau sunt trecuţi în rezervă, la cerere, în condiţiile prevederilor legale în vigoare.

23. La articolul 86, după alineatul 4 se introduc două noi alineate, alineatele 5 şi 6, cu următorul cuprins: După împlinirea vârstei de 60 de ani, generalii şi amiralii din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe pot fi menţinuţi în activitate până la împlinirea vârstei de 62 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiţii a atribuţiilor ce le revin, cu aprobarea conducătorului instituţiei. Cadrele militare din Ministerul Afacerilor Interne, altele decât cele prevăzute la alin. 5, sunt menţinute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, la cererea acestora, după cum urmează: a) cu aprobarea ministrului afacerilor interne, pentru ofiţeri; b) cu aprobarea inspectorilor generali/similari, pentru maiştri militari şi subofiţeri; c) prevederile cuprinse la lit. a) şi b) se aplică şi cadrelor militare care au obţinut o aprobare în prealabil.

24. Articolul 86^1 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 86^1Prin excepţie de la prevederile art. 86, personalul militar de specialitate medico-sanitar, indiferent de gradul militar deţinut, poate fi menţinut în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, la cerere, cu aprobarea conducătorului instituţiei, până la împlinirea vârstei de pensionare stabilită pentru personalul de specialitate medico-sanitar civil.

25. La articolul 89, alineatul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: Cadrele militare în activitate din Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază se pun la dispoziţie când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiilor în care sunt încadrate sau împuternicite.

26. La articolul 90, alineatul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică celor care urmează să fie trecuţi în rezervă potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. g), h), j), k), l), m) şi n), art. 87 şi 88.

27. La articolul 109, alineatele 3, 12 şi 13 se modifică şi vor avea următorul cuprins :Dispoziţiile art. 2 alin. 2^1 lit. A, lit. A^1, lit. B lit. a) şi b), art. 5 alin. 2, art. 36 alin. 1 lit. i) şi alin. 3, art. 37 lit. e), art. 38 alin. 2, art. 40 alin. 2, art. 41^1, art. 48 alin. 2 şi 3, art. 50 alin. 5, art. 51 alin. 2, art. 53 alin. 4, art. 75 alin. 2-4, art. 75^1, art. 77^1 alin. 2, art. 85 alin. 1 lit. e^1) şi art. 108^1 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din structurile Ministerului Apărării Naţionale

Dispoziţiile art. 89 alin. 5 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul de Informaţii Externe şi Ministerul Afacerilor Interne.Dispoziţiile art. 2 alin. 2, art. 48 alin. 1, art. 51 alin. 1, art. 52 alin. 1, art. 55 alin. 1 privind durata îndeplinirii funcţiei, art. 56-59, art. 62, art. 77^1 alin. (1), art. 80 şi 81 nu se aplică ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor din structurile Ministerului Apărării Naţionale.

28. La articolul 109, alineatul 14 se abrogă.

29. La articolul 109, după alineatul 15 se introduce un nou alineat, alineatul 16, cu următorul cuprins: Dispoziţiile art. 95 nu se aplică ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor din Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază.

30. La articolul 110, alineatul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: În situaţia transferului prevăzut la alin. 1, precum şi în cazul rechemării în activitate în termen de 60 de zile de la data trecerii în rezervă, instituţia la care se transferă/încadrează preia toate drepturile şi obligaţiile care decurg din contractele şi angajamentele încheiate potrivit art. 41^1, 41^2, 91 şi 91^1 şi aflate în derulare la data transferului/încadrării. Articolul IILegea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
SURSA : https://www.ziuaconstanta.ro

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
06-01-2020 10:14 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Covalciuc Bogdan
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 13,919
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 5272
Given 13357 thank(s) in 6256 post(s)

Mesaj: #82
RE: Legea nr. 80/1995-Statutul cadrelor militare
Rata lunară pentru credite imobiliare, explicată în Legea 80/1995

Citat:A fost modificată și completată, din nou, Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Legea nr. 259/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1051 din 30 decembrie 2019 și prevede că Legea nr. 80/1995 se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. Noul act normativ cuprinde dispoziții referitoare la concedii, compensația pentru chirie, consiliile de onoare, chemarea în activitate, contracte, înaintarea în grad, întocmirea aprecierilor de serviciu, mutarea cadrelor militare în activitate dintr-o unitate în alta, împuternicire, trecerea în rezervă și menținerea în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare.

Una din prevederile de interes este transformarea compensației pentru chirie în rata sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului ipotecar sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe. Această posibilitate, introdusă prin Legea nr. 288 din 2018, nu a fost pusă în practică până la acest moment, cauza fiind lipsa normelor de aplicare. Legea prevedea că militarii care încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe pot beneficia de compensația lunară pentru chirie, ce nu poate depăși rata lunară plătită și nici perioadă de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

Legea nr. 259/2019 a introdus o nouă dispoziție care prevede că, prin rata lunară, se înțelege suma tuturor costurilor lunare generate de contractul de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau de contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe conform scadențarului de plată, mai puțin cele legate de rambursările anticipate, eventualele dobânzi penalizatoare și alte costuri care nu se regăsesc în scadențarul de plată a ratelor lunare. O precizare binevenită, dar potențialii beneficiari mai au de așteptat. Legea prevede că atât cuantumul concret al compensației, precum și condițiile de acordare a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului apărării naționale. Vestea bună este că proiectul de HG s-a aflat pe site-ul MApN, în secțiunea dedicată actelor normative în dezbatere publică, încă din luna decembrie. Urmează să se facă eventuale modificări și să urmeze traseul de avizare. Să sperăm că nu va fi nevoie de încă un an până la aprobare și că noile prevederi vor fi puse în aplicare cât mai curând.
SURSA : http://presamil.ro

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
11-01-2020 08:37 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: raoul , HomefireNews
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 13,919
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 5272
Given 13357 thank(s) in 6256 post(s)

Mesaj: #83
RE: Legea nr. 80/1995-Statutul cadrelor militare
Va apărea un nou statut pentru cadrele militare.


Citat:Cadrele militare se vor raporta, în viitorul apropiat, la o nouă lege a statutului profesional, după ce actualul cadru normativ va fi înlocuit. Potrivit unui proiect de lege care se află deja pe circuitul de avizare, vor fi introduse condițiile ce trebuie îndeplinite de persoanele care vor să devină ofițeri, subofițeri sau maiștrii militari, vor fi adăugate alte îndatoriri ale acestora, dar și noi interdicții sau restrângeri ale drepturilor lor.

Proiectul de lege, ce a fost trimis către avizare Consiliului Economic si Social, urmărește stabilirea unui cadru legislativ nou în locul Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare, care a fost modificată de nu mai puțin de 37 de alte acte normative. Noua lege ca face referire la statutul cadrelor militare din rând Ministerului Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informații Externe, Serviciul Român de Informații, Serviciu de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.

Printre principalele modificări pregătite de Guvern prin acest proiect de lege se numără și stabilirea condițiilor ce trebuie îndeplinite, cumulativ, pentru ca persoanele să devină cadre militare:

- să aibă cetățenie română și domiciliul în România;
- au împlinit vârsta de 18 ani;
- au capacitate deplină de exercițiu;
- nu au fost condamnate penal;
- nu sunt în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni;
- nu au făcut și nu fac parte din organizații interzise de legislația română sau care acționează împotriva statului român;
- nu sunt membri ai unui partid, formațiune, asociație sau organizație cu caracter politic ori sindical;
- îndeplinesc condițiile de studii prevăzute de acest proiect de lege;
- se încadrează în baremele medicale, promovează evaluările psihologice și îndeplinesc criteriile de recrutare și selecție;
- îndeplinesc condițiile prevăzute de actele normative în vigoare pentru acces la informații clasificate.

Cei care vor dori să devină ofițeri, maiștri militari sau subofițeri în activitate vor trebui să încheie angajamente cu instituția de apărare, ordine publică și securitate națională pentru 10 ani de la numirea în prima funcție, față de actuala durată de opt ani de la numirea lor, prevăzută de Legea 80/1995.

Vor apărea și noi îndatoriri specifice pentru cadrele militare, față de cele deja prevăzute de statutul actual, precum și noi interdicții și restrângeri ale drepturilor.
De exemplu, cadrele militare nu vor putea să se implice în activități care contravin ori afectează demnitarea, prestigiul și normele de conduită ale profesiei militare, să se afle în raporturi ierarhice nemijlocite cu soțul/soția sau rude de gradul I sau al II-lea, să nu exprime la locul de muncă opiniile sau preferințele politice sau să nu participe la administrarea sau conducerea societăților comerciale prin persoane interpuse.

Pe de altă parte, cadrele militare vor primi si noi drepturi, cum ar fi concediul paternal plătit, concediu de acomodare, asigurare de viață și sănătate pentru acțiuni în legătură cu serviciu, tratament în țară sau străinătate, medicamente și dispozitive medicale gratuite.
Va fi instituită și o indemnizație lunară pentru activitățile în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale, cu o valoare de 10%, 15% și 25% din salariul de bază minim brut pe țară pentru cadrele militare care au primit semnul onorific "În Serviciul Patriei" pentru 15, 20 și 25 de ani de activitate, cuantum care nu se va impozita și nu se va cuprinde în baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii.

Cadrele militare vor putea primi și concedii plătite pentru formare profesională, în limita a 15 zile lucrătoare pe an, precum și o sumă forfetară, acordată o singură dată pe an, pentru suportarea cheltuielilor de transport în țară pentru efectuarea concediului de odihnă.

Va apărea și o modificare legată de sancțiunile disciplinare, prin introducerea posibilității de diminuare a soldei de funcție cu un procent cuprins între 10 și 30% pentru o perioadă maximă de șase luni. În prezent, legislația aplicabilă prevede o diminuare a soldei de funcție de până la 10% sau a celei de comandă, între 5 și 10%, ambele sancțiuni putând fi aplicate pentru maximum trei luni.

Alte prevederi care se vor regăsi în noua lege fac referire la modificările raporturilor de serviciu, care vor fi adunate toate într-un singur capitol, făcându-se referire la numirea în funcție, împuternicirea, trimiterea în misiune, detașarea sau punerea la dispoziție.

Proiectul de lege prevede că limita de vârsta va fi cea standard de pensionare potrivit legislației privind pensiile militare de stat. Până la uniformizarea vârstei standard de pensionare, cadrele militare vor putea fi menținute în activitate până la vârsta de 60 de ani, în funcție de nevoile instituției, cu aprobarea anuală a conducătorului. După 60 de ani, generalii și amiralii vor putea fi menținuți în activitate până la vârsta de 62 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite.

Totodată, vor fi introduse dispoziții specifice pentru starea de alertă, urgență, de asediu, de mobilizare și de război într-un singur capitol pentru a fi mai ușor de identificat față de legea actuală. Vor fi introduse și o serie de excepții pentru prezentarea la unitate în cel mai scurt timp, respectiv pentru cadrele militare aflate în concediu medical sau internate la spital și care nu se pot deplasa, cei care fac parte din familii monoparentale și se află în concediul de creștere și îngrijire copil, concediu de acomodare sau al cărui partener este tot militar în activitate.

Totuși, proiectul de lege va trebui să treacă și de votul Parlamentului pentru a deveni lege, iar pe parcurs mai poate suferi o serie de modificări față de prevederile prezentate. Proiectul de lege ar urma să intre în vigoare la nouă luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial.

Atenție! Prevederile proiectului de lege nu sunt încă în vigoare. El trebuie să fie adoptat de Guvern, să treacă de votul Parlament, urmând apoi să primească semnătura președintelui țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Prevederile ar urma să intre în vigoare la nouă luni de la oficializarea sa.
SURSA info : https://avocatnet.ro

Proiect de lege privind Statutul cadrelor militare

Proiect Lege Statut Cadre Militare
SURSA doc : https://www.ces.ro

Statutul cadrelor militare, în dezbatere publică

Citat:Se află deja, pe site-ul Ministerului Apărării Naţionale, la secţiunea dedicată proiectelor de acte normative aflate în dezbatere publică (https://sg.mapn.ro/transparenta), până la 13 iulie, o nouă Lege privind statutul cadrelor militare, cu numeroase modificări în raport cu Legea 80/1995, ea însăşi, până în prezent, fiind amendată prin nu mai puţin de 25 de acte normative.

Îmi exprim speranţa că noua Lege privind statutul cadrelor militare, prin importanţa sa şi prin faptul că urmează să reglementeze pentru ani buni de acum încolo activitatea personalului militar, are nevoie de o perioadă mai mare de dezbatere, astfel încât eventualele propuneri să poată fi exprimate şi luate în seamă pentru forma care va fi, în cele din urmă, aprobată.

La o primă şi rapidă lectură, fără să intru în prea multe detalii – o fac îndestul textele din acest dosar, dar și cele care, sunt sigur, vor urma – denumirea proiectului menţine în afara corpului cadrelor militare soldații și gradații profesioniști.

Dacă precedentul proiect vorbea de cadrele militare, gradaţii şi soldaţii profesioniști ca fiind „personal militar” din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, aflat sub Jurământ, acum cadrele militare sunt numai „cetățenii români care dobândesc statutul de ofițer, maistru militar sau subofițer”.

Cu alte cuvinte, vom continua să avem în armată două corpuri profesionale, marcate de diferențe majore, plecând de la salarizare și echipare până la drepturile și obligațiile care le revin, corpului soldaților și gradaților profesioniști urmând să li se aplice alte acte normative.

Din cel puţin două puncte de vedere, noul proiect mi se pare mult mai restrictiv în privinţa interzicerii şi restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, prin comparaţie cu Legea 80/1995.

Articolul 29 al Legii 80 stabilea, de pildă, că „opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului”, introducând o clară disociere între „opinii politice exprimate în afara serviciului” şi „propaganda prin orice mijloace în favoarea unor partide, formaţiuni sau organizaţii politice” (interzisă, de altminteri, pe bună dreptate!).

Legiuitorul, în 1996, presupunea că este necesară această distincţie şi o consfinţea, înţelegându-se că opinia, în afara serviciului, nu este totuna cu propaganda.

În 2021 însă, legiuitorul stabileşte, printr-o modificare stranie a articolului 29 (acum art. 15, alin. (1), lit.a), că nu este permisă „exprimarea opiniilor sau preferințelor politice la locul de muncă sau în spaţiul public”, extinzând interdicţia şi plasând personalul militar sub presiunea eventualelor pedepse chiar şi în privinţa propriilor pagini de socializare, asociate deja cu „spaţiul public”.

Militarii participă la alegeri, nu mai sunt incluși în sintagma veche a „mării mute”, dar mai ales în plan local dezbaterile asupra faptelor edilului în funcție, ar trebui să fie îngăduite, fiindcă raportul militarului cu acesta este unul între cetățean și administratorul public al intereselor generale într-o comunitate locală, indiferent dacă primarul aparține unui partid politic sau nu.

Denunțarea, de pildă, a faptelor de corupție ale unui edil sau, dimpotrivă, semnalarea reușitelor acestuia, în propria comunitate, nu înseamnă exprimarea unor preferințe politice, ci participarea cetățeanului onest la viața comunității.

Sau preferăm să-i încurajăm pe militari să asiste inerți la felul în care le este gestionată comunitatea din care fac parte și în care plătesc taxe și impozite?

A doua restricţie, gravă, priveşte modalitatea de a adresa rapoarte personale cuprinzând cereri, reclamaţii şi sesizări în legătură cu serviciul, inclusiv pentru a fi primit în audienţă, care, potrivit noului proiect de lege, se va face „numai pe cale ierarhică”.

Altfel spus, orice comandant, pe lunga scară ierarhică, din motive diverse, va putea stopa posibilitatea personalului militar de a mai solicita audienţă, de pildă, ministrului apărării naţionale sau altor factori de decizie din MApN.

Un alt articol ne interesează pe toți în cel mai înalt grad: asistenţa medicală. Articolul 15, alin. (f) precizează, în proiectul supus dezbaterii publice, că personalul militar are dreptul la „asistenţă medicală, psihologică şi religioasă, asigurări de viaţă şi sănătate, pentru acţiuni în legătură cu serviciul, tratament în ţară sau în străinătate, medicamente, proteze şi dispozitive medicale, gratuite; cheltuielile ce decurg din acordarea acestor drepturi se suportă din bugetul instituţiei potrivit legii şi în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare”.

Aşadar, legiuitorul, în 2021, şi-a propus să nu mai stipuleze explicit, printr-o lege organică, gratuitatea asistenţei medicale, psihologice sau religioase, lăsând la latitudinea „conducătorului instituţiei militare” stabilirea prin ordin a condiţiilor în care gratuitatea sau plata vor fi efectuate.

Ce înseamnă asta? Înainte de toate, în opinia mea, o şubrezire a atractivităţii carierei militare – iar motive de erodare se adună, dacă ar fi să mă refer numai la inechităţile flagrante în salarizare, continuate şi adâncite, probabil, până la eventuala adoptare a unei legi corecte a salarizării unitare în sistemul bugetar –, fiindcă dincolo de pachetul salarial, orice angajat este preocupat de avantajele pe care o organizaţie i le poate oferi din punctul de vedere al asistenţei medicale pentru el şi familia sa.

Nu mă refer aici la faptul că e meschin, într-o ţară în care, în general, cetăţenii au puţină şi ultragiată încredere în abordarea psihologului, ca terapeut (de psihanalist nici măcar nu îndrăznesc să aduc vorba!), să aşezi într-un asemenea act normativ posibilitatea plătirii serviciilor psihologice, chiar dacă am convenit, în toate actele de comunicare instituţională, că militarii noştri sunt ca zmeii şi nu au niciun fel de probleme din acest punct de vedere!

Am în vedere însă, cu prioritate, problema asistenţei medicale, pentru că atunci când principiul gratuităţii nu este clar enunţat în legea organică, un act care derivă de aici va putea stabili orice, luând în seamă exclusiv raţiuni care vor ţine de întinderea plăpumii bugetare, nu de interesul angajatului, care ar trebui să primeze.

Sigur, se va spune, nu sunt suficienţi bani în sistemul de sănătate, deşi e greu de înţeles de ce nu ar fi la CASAOPSNAJ, unde suntem arondaţi, când aceia care contribuie cu salariile lor sunt angajaţii sistemului şi li se reţine, cu regularitate, suma necesară asigurărilor de sănătate.

Dar orice normă subsecventă va putea invoca variate restrângeri bugetare – unele, am văzut, folosite ca paravan „estetic” al unor delapidări cu multe zerouri din bugetul public! – pentru a face gratuită aspirina, de pildă, dar bună de plată orice radiografie sau un „banal” RMN, iar exagerarea, aici, este utilizată numai pentru a întări demonstraţia, fireşte!

Principii pentru un statut al personalului militar
Asociația Servicii Integrate de Securitate, Apărare și Intelligence, sub semnătura președintelui acesteia, Niculae Iancu, a transmis ministrului apărării naționale o scrisoare referitoare la proiectul de lege privind statutul cadrelor militare, în care sunt expuse câteva principii de bază care trebuie să stea la baza noii legi. Redăm, mai jos, o selecție din textul trimis de asociație.

Apreciem că noul statut al cadrelor militare trebuie să reflecte viziunea de care dă dovadă conducerea instituțiilor militare, așa cum aceasta s-a transpus în deciziile dvs. importante asumate pentru modernizarea forțelor armate și a celorlalte structuri de forță, precum și pentru creșterea profilului de securitate al țării noastre, în plan regional, la nivel aliat și comunitar.

Concepția statutului trebuie clădită pe principii puternice și reprezentative pentru toate categoriile și corpurile de militari, cu recuperarea reperelor importante de tradiție și valoare definitorii pentru simbolistica militară, respectiv cu adoptarea de soluții inovative corelate cu transformările globale fără precedent pe care le cunoaște societatea umană.

În acest context, apreciem că noul statut trebuie să fie incluziv, omogen, intuitiv, coerent și elocvent. Dintre principiile pe care le considerăm fundamentale pentru realizarea acestor deziderate, vă aducem în atenție următoarele:

Recunoașterea prestigiului militarului. Militarii reprezintă categoria socio-profesională responsabilă pentru securitatea întregii societăți românești. Militarii au vocația să apere România și pe cetățenii săi în fața amenințărilor existențiale, chiar cu prețul vieții.

Cadrele militare au aptitudinile psiho-comportamentale cerute de expunerea permanentă la pericolele majore sau de pregătirea continuă pentru prevenirea și combaterea amenințărilor de securitate, cu asumarea necondiționată de constrângeri și a restrângerii drepturilor și libertăților lor fundamentale.

Un astfel de sacrificiu este justificat de responsabilitatea uriașă a militarilor față de valorile apărate, motiv pentru care membrii întregii comunități îi recompensează, în mod firesc, material și simbolic.

Pornind de la astfel de valori, se clădește dimensiunea simbolică a profesiei militare, așa cum ar trebui să se regăsească la nivelul funcțiilor și gradelor militare, al uniformei, ceremonialului, jurământului militar etc. Toate acestea trebuie puse în valoare juridic prin Statutul cadrelor militare.

Gradul militar reflectă rolul social al funcției militare. Gradul militar trebuie să reflecte funcția, iar numirea pe o funcție trebuie să fie condiționată de deținerea gradului funcției respective, sau a gradului imediat inferior, cu avansarea la noul grad odată cu numirea în noua funcție.

Recunoașterea socială largă se dobândește prin prisma gradului, elementul de identitate al profilului profesional al militarului, cu vizibilitate nemijlocită atât în interiorul, cât și în afara instituției militare. Gradul conferă stimă de sine, prestigiu și motivație cadrelor militare și impune respect la nivelul societății.

Responsabilitatea deplină pentru funcția exercitată. Încadrarea funcțiilor militare se realizează prin numire, pe baza criteriilor de performanță și competență dovedite în procesul de selecție. Instituția împuternicirii nu este specifică sistemului militar.

Împuternicirea conduce la nesiguranță și neasumare, precum și la o dependență excesivă de autoritatea celui care decide împuternicirea.

Omogenitatea statutului militarului. Statutul de militar trebuie să fie același pentru toți militarii, indiferent de grad, dar și indiferent de instituția în care activează. Normele și regulile izvorâte din statut trebuie să fie elaborate și aplicate uniform în toate instituțiile militare.

Predictibilitatea carierei militare. Statutul cadrelor militare reprezintă izvorul de drept al ghidurilor de carieră din instituțiile militare.

De aceea, predictibilitatea evoluției în carieră trebuie asigurată și protejată prin statut. Evoluția în carieră a militarilor trebuie să fie graduală, intuitivă și transparentă, în cadența dobândirii competențelor necesare promovărilor succesive, într-un acord rezonabil și firesc cu aspirațiile de carieră ale militarilor.

Adaptarea la schimbare prin inovare conceptuală și juridică. Suntem martorii schimbărilor caracterului și practicii muncii și ai impredictibilității accentuate a meseriilor viitorului. Deja, pe piața muncii pot fi observate modificări structurale ale concepției și condițiilor de muncă.

Flexibilitatea programului angajaților, lucrul de la distanță, transformarea modului de comunicare instituțională, aplatizarea ierarhiilor, diluarea rolurilor de conducere, evaluarea circulară a rezultatelor muncii, încadrarea simultană în mai multe locuri de muncă etc., reprezintă realități sau provocări cu care se va confrunta, mai devreme sau mai târziu, și instituția militară.

Se conturează un potențial semnificativ de coliziune a modelelor socio-economice generale cu teoria și practica profesiei militare, ceea ce va conduce la scăderea atractivității carierei militare, creșterea deficitul de resursă umană și adâncirea faliilor generaționale din interiorul instituțiilor militare.

La aceste fenomene generale se adaugă dinamici particulare de interes imediat pentru instituțiile militare, precum scăderea demografică accentuată sau migrația forței de muncă și a tinerilor educați, care nu mai pot fi ignorate ca premise esențiale ale analizelor ocupaționale militare.

De aceea, statutul cadrelor militare trebuie să creeze cadrul normativ și conceptual necesar pentru implementarea unor măsuri sistemice fără precedent, în pofida unor posibile constrângeri actuale, fie acestea și de natură constituțională.

Între acestea, adoptarea de modele și instrumente moderne de management al resursei umane sau deschiderea porților instituțiilor militare pentru înglobarea în activitate, sub diverse forme, a cetățenilor străini, în condiții și pentru specializări și posturi bine definite.

Totodată, poate fi avută în vedere introducerea posibilității detașării militarilor din armatele țărilor aliate și partenere pe posturi specifice din instituțiile militare românești sau crearea de structuri internaționale pentru realizarea unor activități specifice induse de profilul de securitate al țării noastre.

Asumarea de modificări sistemice. Modificarea Statutului cadrelor militare trebuie plasată în contextul mai larg al necesităților de corelare cu transformările cadrului juridic în care funcționează întreg sistemul de apărare națională. Statutul personalului militar este o componentă esențială a pachetului de legi ale apărării naționale, însă nu este singura.

Selecționarea, evoluția în carieră, îndatoririle, limitele și restricțiile impuse militarilor, precum și drepturile acestora reprezintă fundamentul pentru o resursă umană motivată, devotată și capabilă să își îndeplinească misiunile în conformitate cu prevederile constituționale.

Dar, fără un pachet salarial atractiv și recunoașterea națională a rolului social al cadrelor militare, efectele statutare rămân limitate. De aceea, Statutul cadrelor militare trebuie să creeze punțile juridice de legătură cu legislația națională din domeniile muncii, salarizării, reconversiei profesionale, educației naționale etc.

Ne-am raportat la întregul demers cu utilizarea sintagmei statutul cadrelor militare, deși apreciem că aceasta este limitativă. Cerința de incluziune ar face mai potrivite sintagmele statutul personalului militar sau chiar statutul militarului, pentru a cuprinde și categoria soldaților și gradaților profesioniști, reglementată astăzi prin lege distinctă.

Propuneri privind statutul cadrelor militare
Am selectat din proiectul de lege privind statutul cadrelor militare principalele dispoziții care sunt avute în vedere pentru configurarea îndatoririlor, drepturilor, a statutului și profesiei cadrelor militare în cadrul instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională. Redăm câteva din propunerile incluse în noul statut, pentru o mai bună cunoaștere a modificărilor aduse și a modului în care acestea vor guverna profesia militară în următorii ani.

Gradele cadrelor militare
Conform prevederilor în vigoare, gradele cadrelor militare în ordinea lor ierarhică, în MApN, sunt:

subofițeri: sergent; sergent-major; plutonier; plutonier-major; plutonier adjutant; plutonier adjutant principal;
maiștri militari: maistru militar clasa a V-a; maistru militar clasa a IV-a; maistru militar clasa a III-a; maistru militar clasa a II-a; maistru militar clasa I; maistru militar principal;
ofițeri: ofițeri cu grade inferioare: sublocotenent, respectiv aspirant, pentru cei din arma marină; locotenent; căpitan; ofițeri cu grade superioare: maior, respectiv locotenent-comandor, pentru cei din arma aviație și arma marină; locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor, pentru cei din arma aviație și arma marină; colonel, respectiv comandor, pentru cei din arma aviație și arma marină; generali și amirali.
În proiect, gradele militare specifice corpurilor de cadre militare, în ordinea lor ierarhică crescătoare, sunt:

subofiţeri: sergent; plutonier;plutonier major; plutonier adjutant; plutonier adjutant şef;
maiştri militari: maistru militar clasa a IV-a; maistru militar clasa a IlI-a; maistru militar clasa a II-a; maistru militar clasa I; maistru militar şef;
ofiţeri: sublocotenent, respectiv aspirant pentru marină militară; locotenent; căpitan; maior, respectiv locotenent-comandor pentru aviaţie şi marină militară; locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor pentru aviaţie şi marină militară; colonel, respectiv comandor pentru aviaţie şi marină militară; general de brigadă, respectiv general de flotilă pentru aviaţie şi contraamiral de flotilă; general-maior, respectiv contraamiral pentru marină militară; general-locotenent, respectiv viceamiral pentru marină militară; general, respectiv amiral pentru marină militară.
Stagii minime în grad, pe timp de pace
Ofiţeri în activitate: în gradul de sublocotenent/aspirant – 3 ani; în gradul de locotenent – 5 ani; în gradul de căpitan – 5 ani; în gradul de maior/locotenent-comandor – 5 ani; în gradul de locotenent-colonel/căpitan-comandor – 5 ani.

Pentru gradele de colonel/comandor şi generali/similari nu se stabilesc stagii minime în grad.

Maiştri militari în activitate: în gradul de maistru militar clasa a IV-a – 3 ani; în gradul de maistru militar clasa a III-a – 7 ani; în gradul de maistru militar clasa a II-a – 7 ani; în gradul de maistru militar clasa 1-7 ani.

Subofiţeri în activitate: în gradul de sergent – 4 ani; în gradul de plutonier – 7 ani; în gradul de plutonier major – 7 ani; în gradul de plutonier adjutant – 7 ani.

La calculul stagiului minim în grad, se iau în considerare şi perioadele în care cadrele militare au absentat de la serviciu, cu excepţia perioadelor:

concediu fără plată, pentru o perioadă mai mare de 6 luni, pentru a-și urma soţia sau soţul trimis de către ministere, instituţii publice, autorităţi administrative autonome, organe ori alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente în străinătate la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentanţe naţionale, structuri şi comandamente din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte;
concediu fără plată pe durată determinată, pentru cazuri temeinic motivate;
în care cadrele militare în activitate au fost condamnate la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere ori cu executarea acesteia şi care au fost amnistiate sau graţiate înainte de a începe executarea, cu excepţia cazurilor când, în urma rejudecării cauzei, instanţa competentă a pronunţat achitarea.
Drepturi
În secțiunea dedicată drepturilor cadrelor militare în activitate, proiectul prevede:

soldă lunară şi alte drepturi în bani şi în natură, stabilite potrivit reglementărilor legale;
echipament şi hrană, asigurate gratuit, conform reglementărilor legale;
concedii de odihnă, de odihnă suplimentare şi de studii, plătite, ale căror durate şi reguli de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului; pentru efectuarea concediului de odihnă, cadrele militare beneficiază, o singură dată pe an, de o primă de concediu egală cu solda de funcţie avută în luna anterioară acordării concediului;
concedii medicale, conform reglementărilor legale;
vacanţe, în locul concediilor de odihnă, în cazul în care urmează cursurile cu frecvenţă ale instituţiilor militare de învăţământ superior, cu durata mai mare de un an, conform planurilor de învăţământ ale instituţiilor respective şi ordinului conducătorului instituţiei militare;
concediu şi indemnizaţie pentru creşterea şi/sau îngrijirea copilului şi concediu paternal plătit, concediu de acomodare, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare; femeile au dreptul la concediu de maternitate şi beneficiază de pauze pentru alimentarea şi îngrijirea copilului, precum şi de alte drepturi prevăzute de lege pentru salariaţii din instituţiile publice;
asistenţă medicală, psihologică şi religioasă, asigurări de viaţă şi sănătate pentru acţiuni în legătură cu serviciul, tratament în ţară sau în străinătate, medicamente, dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive, gratuite; cheltuielile ce decurg din acordarea acestor drepturi se suportă din bugetul instituţiei, potrivit legii şi în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, potrivit reglementărilor legale;
măsuri de securitate şi sănătate în muncă, potrivit legii.
Cadrele militare în activitate pot beneficia de:

învoiri şi permisii, ale căror durate nu se scad din durata concediului de odihnă sau a concediului de odihnă suplimentar, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
concedii fără plată, pe durată determinată, în timp de pace, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de prezentul statut;
concedii pentru formare profesională, plătite, de până la 15 zile lucrătoare anual, cu aprobarea comandantului unităţii militare, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
indemnizaţie de instalare la numirea în prima funcţie şi indemnizaţie de mutare la transferul ori la modificarea raportului de serviciu prin numirea în funcţie, în altă garnizoană sau localitate, în cuantumurile şi condiţiile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare;
locuinţă de serviciu sau de intervenţie, în garnizoana în care îşi desfăşoară activitatea, accesorie raporturilor de serviciu, fără plata chiriei, dacă nu deţin locuinţă proprietate personală în acea garnizoană, nici ele şi nici soţiile/soţii acestora, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
locuinţă de intervenţie sau de protocol, pe timpul detaşării şi al îndeplinirii unor misiuni în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea ori decontarea cheltuielilor de cazare;
transport gratuit/decontarea cheltuielilor de transport, precum şi o sumă forfetară, o singură dată pe an, pentru suportarea cheltuielilor de transport în ţară la efectuarea concediului de odihnă, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
transport gratuit sau decontarea cheltuielilor de transport, la transferul ori la modificarea raportului de serviciu prin numirea în funcţie, în altă garnizoană sau localitate;
asistenţă juridică sau acordarea de către instituţia militară a sumelor necesare pentru asigurarea acesteia, în cadrul unui proces penal şi/sau civil, care a fost desfăşurat sau se desfăşoară împotriva sa, pentru fapte săvârşite în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, precum şi în cadrul unui proces penal în care are sau a avut calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj; condiţiile şi cuantumul în care se acordă acest drept, procedura de soluţionare a cererilor, precum şi cazurile în care se restituie sumele primite se stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
folosirea, împreună cu familia, a centrelor de refacere a capacităţii de muncă, a sanatoriilor, căminelor militare, amenajărilor culturale, recreative şi sportive, a creşelor şi grădiniţelor, precum şi a altor asemenea facilităţi aflate în patrimoniul instituţiei militare, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului acesteia;
accesul la produse de informare publică internă gratuite, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
suportarea de către instituţia militară a taxelor necesare pentru înscrierea în colegii sau asociaţii profesionale, precum şi a cotizaţiilor periodice, dacă plata acestora este obligatorie şi numai dacă desfăşurarea activităţii profesionale în funcţia în care personalul militar este încadrat este condiţionată de apartenenţa la acestea.
Pentru consilierii juridici din instituţiile militare, acestea suportă şi costurile aferente confecţionării robei necesare pentru reprezentarea intereselor instituţiei în faţa instanţelor de judecată.

Proiectul de lege cuprinde aceleași dispoziții ca legea în vigoare, referitoare la acordarea compensației lunare pentru chirie și la acordarea acesteia pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar sau contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe.

Cu privire la indemnizația lunară ce se acordă soțiilor/soților care urmează cadrele militare în activitate, legea în vigoare prevede: Soțiile sau soții cadrelor militare mutate în interesul serviciului într-o altă garnizoană, care au fost încadrate în muncă și au întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soții sau soțiile, au dreptul la o indemnizație lunară de 50% din solda lunară a cadrelor militare pe care le-au urmat, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei activități autorizate aducătoare de venituri, dar nu mai mult de nouă luni de la data mutării cadrului militar.

De indemnizația lunară menționată beneficiază și soții sau soțiile care, la data mutării cadrelor militare pe care le-au urmat, erau înscrise ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene sau a municipiului București, dar numai după expirarea, potrivit legii, a termenului de plată a indemnizației de șomaj.

Proiectul aflat în dezbatere prevede: Cadrele militare numite în funcţii în interesul serviciului într-o altă garnizoană sau numite în funcţii la finalizarea misiunii permanente în străinătate au dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din solda de funcţie pentru soţiile/soţii care au fost încadrate în muncă şi au întrerupt activitatea ca urmare a mutării împreună cu acestea, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei activităţi autorizate aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 12 luni de la data mutării cadrului militar.

În cazul numirii cadrelor militare în funcţii din unităţi militare/subunităţi situate în zone izolate sau în care atragerea personalului se face cu greutate, indemnizaţia se acordă pentru o perioadă de cel mult 24 de luni, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

De indemnizaţie beneficiază şi cadrele militare ale căror soţii sau soţi erau înscrise, la data numirii, ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, dar numai după expirarea, potrivit legii, a termenului de plată a indemnizaţiei de şomaj.

Legea în vigoare prevede că membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază gratuit de:

asistență medicală și medicamente în cadrul rețelei sanitare a MApN sau în alte rețele sanitare, cu decontarea cheltuielilor de către acest minister;
transport, atunci când ofițerii, maiștrii militari sau subofițerii sunt mutați în interes de serviciu dintr-o garnizoană în alta.
De asemenea, se prevede că membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază și de pensie de urmaș, precum și de alte drepturi în conformitate cu prevederile legale, iar la decesul unui cadru militar în activitate, MApN acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar în cuantum de două solde lunare neimpozabile.

Proiectul propune ca membrii de familie ai cadrelor militare în activitate, aflaţi în întreţinerea legală a acestora, să beneficieze de asistenţă medicală, psihologică şi religioasă, precum şi de medicamente, dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive, în condiţiile stabilite pentru cadrele militare în activitate.

Alte drepturi prevăzute în proiect:

Cadrele militare în activitate încadrate într-un grad de invaliditate ca urmare a unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite pe timpul misiunilor, exerciţiilor şi operaţiilor desfăşurate pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, în timpul şi din cauza serviciului militar, au dreptul la o pensie de invaliditate, stabilită conform legislaţiei privind pensiile militare de stat, și beneficiază de despăgubiri suportate din bugetul instituţiei militare.

Urmaşii cadrelor militare beneficiază de pensie de urmaş şi ajutor de deces, potrivit legii, precum şi un ajutor suplimentar pentru decesul cadrelor militare în activitate, suportat din bugetul instituţiei militare, în cuantum de două solde lunare din luna anterioară celei în care a survenit decesul.

Ajutorul suplimentar se acordă unei singure persoane, care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.

Copiii cadrelor militare clasate „Inapt” pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară ori decedate, în timpul şi din cauza exercitării atribuţiilor de serviciu, pot fi înmatriculaţi sau transferaţi, la cerere, fără examen, în unităţile şi instituţiile de învăţământ militar, dacă îndeplinesc condiţiile legale.

Soţul/soţia cadrelor militare decedate, în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi încadrat/încadrată în funcţii civile, fără examen ori concurs, în instituţiile militare, dacă îndeplineşte condiţiile legale.

Interzicerea şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale
Cadrelor militare în activitate le este interzis exerciţiul unor drepturi fundamentale, astfel:

să constituie sau să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori sindicale;
să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea ori în defavoarea formaţiunilor sau organizaţiilor politice ori sindicale, ori a unui candidat independent pentru funcţii alese;
să candideze pentru a fi alese în administraţia publică, în Parlamentul României, în Parlamentul European, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;
să declare sau să participe la grevă.
Referitor la activitățile care le sunt interzise cadrelor militare în activitate, proiectul prevede:

să exprime opinii contrare intereselor României sau forţelor armate;
să îndeplinească alte funcţii sau activităţi ori să exercite alte ocupaţii, cu excepţia situaţiilor şi în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
să se implice în activităţi care contravin ori afectează demnitatea, prestigiul şi normele de conduită specifice profesiei militare;
să se afle în raporturi ierarhice nemijlocite cu soţul/soţia sau cu rude de gradul I şi II.
Proiectul prevede și drepturi şi libertăţi fundamentale al căror exercițiu le este interzis cadrelor militare în activitate, astfel:

exprimarea opiniilor sau preferinţelor politice nu le este permisă la locul de muncă sau în spaţiul public;
exercitarea dreptului la petiţionare în cadrul instituţiei militare se realizează numai pe cale ierarhică, prin rapoarte formulate în nume personal, care pot include cereri, reclamaţii şi sesizări, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;
participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical nu le este permisă, cu excepţia activităţilor ce se desfăşoară în cadrul misiunilor ordonate;
constituirea, înscrierea în sau aderarea la organizaţii, asociaţii sau fundaţii nu este permisă dacă activităţile specificate în statutul acestor organizaţii afectează exercitarea profesiei militare, au caracter sindical ori contravin principiului unităţii comenzii, ordinii şi disciplinei specifice instituţiilor militare, normelor de păstrare a ordinii publice sau bunelor moravuri.
Cadrelor militare în activitate nu le este permis să participe la administrarea sau conducerea societăţilor comerciale, direct sau prin persoane interpuse.

Prin ordin al conducătorului instituţiei militare, se stabilesc condițiile în care cadrele militare în activitate se pot deplasa în ţară şi în străinătate și în care acestea pot prezenta public informaţii în legătură cu serviciul.

După încetarea în orice mod a activităţii, cadrele militare sunt obligate să nu divulge datele şi informaţiile cunoscute ca urmare a activităţii desfăşurate.

Proiectul mai cuprinde și prevederea potrivit căreia scrierile cu caracter memorialistic privind activitatea desfăşurată în cadrul instituţiei militare pot deveni publice numai după expirarea termenelor de clasificare a informaţiilor, cu avizul conducătorului instituţiei militare. În condiţiile legii civile, instituţia militară poate achiziţiona dreptul de autor şi dispune asupra publicării.

Îndatoriri
În Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, îndatoririle cadrelor militare în activitate sunt prevăzute la art. 9.

În proiect, îndatoririle specifice ale cadrelor militare în activitate sunt:

să fie loiale şi devotate poporului român şi forţelor armate ale României;
să respecte jurământul militar şi să apere valorile democraţiei constituţionale;
să respecte şi să preţuiască simbolurile naţionale, drapelul de luptă, onoarea şi demnitatea militară, tradiţiile de luptă şi valorile instituţiei militare;
să respecte codul de conduită etică al instituţiei din care fac parte;
să poarte regulamentar şi cu demnitate uniforma militară;
să respecte ierarhia militară şi să manifeste spirit de corp;
să respecte şi să protejeze drepturile şi demnitatea celorlalţi;
să îndeplinească cu profesionalism misiunile încredinţate atât pe teritoriul statului român, cât şi în afara acestuia, chiar cu preţul propriei vieţi;
să acţioneze cu competenţă, responsabilitate şi devotament pentru asigurarea securităţii naţionale, apărarea teritoriului şi promovarea intereselor României;
să execute întocmai şi la timp ordinele comandanţilor şi şefilor ierarhici;
să îndeplinească atribuţiile de serviciu prevăzute în fişa postului;
să-şi perfecţioneze pregătirea militară şi de specialitate, să asigure instruirea şi pregătirea temeinică a subordonaţilor;
să acţioneze pentru întreţinerea şi menţinerea în stare de operativitate a tehnicii şi armamentului, precum şi pentru utilizarea şi administrarea corespunzătoare a bunurilor din dotare;
să respecte dispoziţiile actelor normative în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, precum şi secretul profesional al activităţilor, potrivit legii.
Cadrele militare în activitate se supun regulilor privind conflictele armate, stabilite prin reglementările organismelor internaţionale la care România este parte. Le este interzis să ordone şi să execute acte contrare legii şi regulilor privind conflictele armate. Neexecutarea unor astfel de ordine nu atrage răspunderea administrativă, disciplinară, civilă sau penală.

Referitor la obligativitatea cadrelor militare în activitate de a participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, reglementările în vigoare au rămas, în mare parte, aceleași. S-a completat cu o singură dispoziție la excepții, anume: cadre militare femei în stare de graviditate sau care beneficiază de drepturi pentru alimentarea şi îngrijirea copilului, potrivit legii.

Modificări punctuale solicitate de militarii în activitate
Proiectul legii privind Statutul cadrelor militare, postat pe site-ul MApN în transparență decizională, a reunit și observațiile militarilor în activitate, pe care le publicăm, într-o formă sintetică, în continuare.
La art. 1 al. (1) – ordinea enumerării nu este una logică (dobândirea statutului, modul de exercitare a profesiei etc);
La art. 6 al. (1) și (2) – eliminarea unui grad de maistru militar sau de subofițer nu face decât să demotiveze, deoarece poate atinge apogeul carierei la vârsta de 46 de ani, în condițiile în care iese la pensie la 60 de ani;
La art. 6 al. (3) – propunere de modificare a formulei de explicare a gradelor generalilor, eventual cu notă de subsol la „general de brigadă[1]” etc.;
La art. 6 al. (5) – modificat în „… demnitari ai statului român, fără a beneficia de dreptul la cabinetul demnitarului.”;
La art. 10 al. (2) trebuie eliminat „domeniilor funcționale de sprijin”, deoarece a cauzat cea mai mare hemoragie de personal cu grade de ofițer superior de la structura de forțe către direcțiile centrale, întrucât nu trebuie îndeplinite niciun fel de criterii de armă și specialitate militară și, mai ales, nu trebuie MC;
La art. 11 al. (1) litera g) „…demnitatea celorlalți;” este evaziv (militari sau toți cetățenii?)
La art. 11 al. (1) litera l) ar trebui împărțite în două: „să-și perfecționeze pregătirea…..” și altă literă „să asigure instruirea…..”, deoarece sunt două chestiuni distincte;
La art. 13 al. (3) litera a) este foarte largă exprimarea. Dacă divorțează doar ca să devină o familie mono-parentală?
La art. 13 al. (3) litera c) propunere de reformulare pentru frați și surori majori”, eventual „care au împlinit 18 ani”.
La art. 13 al. (3) litera c) „lucrează în străinătate”, un criteriu ușor de folosit;
La art. 13 al. (3) litera f) e de preferat folosirea aceleiași sintagme în tot documentul;
La art. 14 al. (1) litera a) trebuie eliminat „ori sindicale” – poate este cazul să reconsiderăm această precizare, având în vedere că am rămas singurii cetățeni care nu ne putem apăra drepturile și nici cei care ar trebui să ni le apere nu o fac, ba dimpotrivă;
La art. 14 al. (1) și al. (2) și art. 15 (1) trebuie reformulate după un model occidental, așa cum este reglementat pentru militarii armatei SUA, cum ar fi:
Militarilor activi le este permisă, în afara serviciului, exprimarea opiniilor personale referitoare la candidații la funcții politice, pot dona sume de bani pentru campania unui candidat, pot semna pe listele de susținere a unui candidat și pot participa la evenimente cu caracter politic ca spectatori.

Militarii activi nu pot participa în activități de propagandă politică, nu pot strânge donații pentru un candidat sau partid politic și nu pot lua cuvântul în cadrul evenimentelor cu caracter politic.

Militarilor activi și celor în rezervă le este interzis portul uniformei militare la evenimente cu caracter politic.

La art. 14 al. (2) litera d) – „raporturi ierarhice nemijlocite cu soția….” trebuie clarificat că prin raporturi ierarhice nemijlocite se înțelege ce scrie la noi în regulamente referitor la comandantul nemijlocit, nu la cei direcți…;
La art. 15 al. (1) litera a) trebuie eliminată sintagma „…sau în spațiul public”, deoarece toată social-media este spațiu public;
La art. 15 al. (4) litera c) trebuie adăugat „în condițiile”;
La art. 28 al. (1) – introducerea formulei „promovarea în funcție”;
La art. 28 al. (1) litera a) propunere de adăugare „…în mod excepțional, în caz de război”;
La art. 28 al. (1) litera b) propunere de adăugare „…înainte de termen, în caz de război”;
La art. 30 al. (1) ”…fapta săvârșită cu vinovăție…” – necesită consecvență cu art.75 al. (1) literele j) și k) „…cu intenție… ” și „ ….din culpă…. ”;
La art. 46 al. (1) litera b) și litera c) – trebuie introdusă obligativitatea absolvirii unui curs militar de minimum 6 luni;
La art. 47 al. (2) – trebuie introdusă obligativitatea absolvirii unui curs militar de minimum 6 luni;
La art. 48 al. (2) – trebuie introdusă obligativitatea absolvirii unui curs militar de minimum 6 luni;
La art. 52 al. (2) – „… cu grade egale sau mai mari față de cele pe care le au… ” – (1- 2 grade);
La art. 53 al. (1) – „…10 ani… ” – propunere: toți același număr de ani (ceilalți – cel puțin 5 ani);
La art. 59 al. (4) – propunere: doi ani, nu pentru o durată nedeterminată;
La art. 60 al. (2) – propunere: împuternicirea folosită doar ca excepție, cel mult șase luni și organizarea concursului pentru postul respectiv cât mai curând posibil;
La art. 64 litera d) – propunere de eliminare, ca urmare a obligativității sistemului de a oferi un post similar celui avut înainte de plecare, în condițiile în care se cunoaște cu precizie durata mandatului;
La art. 67 al. (2) – formularea este ambiguă;
La art. 70 al. (1) litera b) – propunere modificare: „…în baza aprobării prealabile…” cu „… la inițiativa…. ”;
La art. 70 al. (5) – dacă nu se face paragraf separat pentru misiunile permanente în străinătate de trei ani, trebuie eliminat „…sau să le pună la dispoziție în vederea încadrării”;
La art. 75 al. (1) litera n) – „când încalcă prevederile art.14” trebuie modificat parțial, întrucât art.14 al (2) litera d), se referă la interdicția „raporturilor ierarhice nemijlocite cu soțul/soția….”. Această situație este generată de instituția care a emis ordinele de numire, nu de persoanele în cauză;

La art. 75 al. (2) litera b) – de eliminat din text „și n)”
La art. 77 al. (2) – trebuie incluse neapărat și misiunile permanente în străinătate de trei ani;
La art. 78 al. (1) – „…vârsta standard de pensionare prevăzută de lege” – este o formulare prea evazivă și nu reflectă reducerea vârstei de pensionare pentru militari comparativ cu civilii;
La art. 78 al. (2) – „…până la uniformizarea vârstei standard de pensionare…” – formulare evazivă;
La art. 79 al. (3) – propunere modificare: „…solde de funcție…” cu „..solde brute.. ”;
La art. 85 al. (1) litera a) – propunere de eliminare, ca urmare a faptului că această prevedere duce la control politic (comisia de selecție nr.1 decide cu privire la acest aspect, ministrul este obligat să pună în aplicare decizia);
La art. 87 al. (3) – propunere eliminare alineat;
La art. 90 – propunere eliminare integrală (încetarea avansărilor înainte de termen);
La art. 91 – propunere de eliminare integrală (încetarea avansărilor „în mod excepțional”;
La art. 93 al. (1) – propunere de modificare: „…pot fi înaintate…” cu „…vor fi înaintate..”;
La art. 93 al. (2) – propunere modificare: ”…li se poate acorda…” cu ”..li se acordă..”;
La art. 97 al. (2) – propunere de adăugare: stagiul minim în grad: colonel – 5 ani, general – 2 ani, cu excepția generalilor-locotenenți;
La art. 102 al. (2) – propunere de eliminare „…Nesatisfăcător…”, întrucât contravine art. 75 al. (1), litera i);
La art. 124 al. (1) – propunere de eliminare: „…până la gradul corespunzător funcției în care sunt repartizate în planul de mobilizare…”;
La art. 124 al (2) – propunere de eliminare integrală (încetarea avansărilor în grad în rezerva oștirii);
La art. 124 al (6) – propunere eliminare integrală, vezi propunere art. 93 al. (2).
SURSA info : http://presamil.ro

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
30-06-2022 09:56 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: HomefireNews
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 13,919
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 5272
Given 13357 thank(s) in 6256 post(s)

Mesaj: #84
RE: Legea nr. 80/1995-Statutul cadrelor militare
Guvernul a amânat aprobarea noului Statut al cadrelor militare, act normativ care așteaptă de anul trecut decizia Executivului

Citat:Guvernul a amânat aprobarea noului Statut al cadrelor militare, proiectul de lege nefiind inclus pe lista actelor normative adoptate în ședința Executivului de miercuri.

Noul statut al cadrelor militare s-a aflat printre cele patru proiecte de legi aflate pe ordinea de zi a ședinței de guvern și a fost singurul dintre acestea asupra căruia nu s-a luat nicio decizie.

Statutul cadrelor militare se află pe lista priorităților legislative ale guvernului pe 2022, Executivul estimând inițial că îl va aduce în discuție la una din ședințele lunii septembrie.

Actul normativ urma să fie discutat și aprobat în guvern în 2021, fiind și atunci printre prioritățile legislative ale MApN. Ministerul Apărării este co-inițiator împreună cu MAI, MI, SIE, SRI, SPP și STS.

Minstrul Apărării, Vasile Dîncu a vorbit recent despre despre schimbările aduse de noua lege privind statutul militarilor .”Vreau să limităm posibilitatea ocupării anumitor funcții la mandate de patru sau de cinci ani, pentru că un om se demotivează după 4-5 ani în care face același lucru”, a spus ministrul, adăugând că o carieră militară trebuie să să se desfășoare previzibil, după criterii clare de avansare în carieră.
SURSA info : https://umbrela-strategica.ro

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
03-08-2022 04:07 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: HomefireNews
{myadvertisements[zone_3]}
Postează răspuns 


Săritură forum:



Bine ai venit, Vizitator!
Trebuie să vă înregistraţi înainte să postaţi aici.


  

Parolă
  





Ultimele subiecte
Operațiuni aeromedicale S...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
17-08-2022 08:56 PM
» Mesaje: 156
» Vizualizări: 160639
Ogura Rescue Tools
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
17-08-2022 02:59 PM
» Mesaje: 10
» Vizualizări: 10745
Cizme / Bocanci / Ghete ...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
17-08-2022 01:26 PM
» Mesaje: 24
» Vizualizări: 31577
Aparate de respirat cu ae...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
17-08-2022 11:00 AM
» Mesaje: 117
» Vizualizări: 174827
Furtun de refulare
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
17-08-2022 10:32 AM
» Mesaje: 12
» Vizualizări: 7603
Echipament -nuclear ,biol...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
16-08-2022 04:34 PM
» Mesaje: 18
» Vizualizări: 36582
Operațiuni de salvare din...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
16-08-2022 03:59 PM
» Mesaje: 15
» Vizualizări: 15954
Cască protectie pompieri ...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
16-08-2022 02:44 PM
» Mesaje: 64
» Vizualizări: 131404
Paratech | Emergency and ...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
15-08-2022 07:23 PM
» Mesaje: 19
» Vizualizări: 16758
Tehica de lupta - Incendi...
Ultimul mesaj a fost postat de: Covalciuc Bogdan
15-08-2022 06:54 PM
» Mesaje: 23
» Vizualizări: 21379

Sustinem
semperfidelis.ro
agendapompierului.ro