pompieri

Citat:In anul 1764, un numar de 38 de imobile din Giarmata au fost cuprinse de flacari distrugatoare ,arzand atunci si biserica veche catolica. Abia la anul 1897 (16 august) se infiinteaza in localitate Formatia de Pompieri Civili.


Intre anii 1958-1959 se construieste remiza PSI Giarmata, dupa un proiect semnat de G. Haas Foarte bine instruita si foarte disciplinata, Formatia PSI Iarmota a ajuns sa fie cunoscuta in timp si in afara hotarelor comunei

Citat:Odata cu trecerea timpului formatiunea de pompieri a continuat sa existe pana in zilele noastre si a facut cinste Localitatii
In urma unui proiect important formatiunea de pompieri si Turnul Pompierilor a recapatat sclipirea de odinioara,avand astazi un sediu modern dotat dupa ultimele standarde cu echipamente si masini de interventie

Citat:Remiza de pompieri din Deta a fost construită în anul 1910. Înainte exista doar un turn de exerciţiu, construit în anul 1885, care a fost mutat în anul 1890 în Piaţa Mică. Remiza-turn, cu o înălţime de 20 m, este o clădire dezvoltată parţial pe parter, parţial cu două etaje, este realizată din zidărie de cărămidă şi acoperită cu şarpantă şi învelitoare din tablă. Golurile sunt dreptunghiulare şi accentuate prin solbancuri şi buiandrugi tencuiţi, pe un parament din cărămidă aparentă. Corpul înalt are muchiile tratate sub forma unor pilaştri foarte simpli, tencuiţi, şi etajele separate clar prin bandouri tencuite şi profilate vertical prin dispunerea în relief a cărămizilor.
Acoperişul este încununat de un mic turn din lemn, tratat ca un foişor, destinat în prezent amplasării sistemului de alarmă în caz de incendiu. Turnul a fost dotat cu o staţie de pompare a apei şi cu un rezervor de 600 hectolitri (1 hl = 100 l)

Citat:În anul 1323 – Timişoara devine sediul prefectului Districtului Timişului, a Cenadului şi a Cubinului, situaţie care a durat până în anul 1441 când IOAN HUNIADE a fost numit Ban peste întregul Banat.
La 13 octombrie 1716 – turcii capitulează ca urmare a asediului la care au fost supuşi de EUGEN PRINŢ DE SAVOYA, de la sfârşitul lunii august, timp de 48 zile.

Guvernator civil şi militar pentru Timişoara şi Banat este numit generalul CLAUDIUS MERCY.

Prima dispoziţie a generalului Mercy a fost aceea că la realizarea construcţiilor “să se folosească numai piatră din cărămidă arsă”.

În anul 1718 – Timişoara devine centrul administrativ al Banatului.

13 martie 1774 – primul înscris cu tematica de prevenire şi stingere a incendiilor este un REGULAMENT PENTRU POMPIERI ce conţine 67 puncte cu măsuri de prevenire a incendiilor specifice Timişoarei şi cu prevederi privind organizarea intervenţiei, precum şi cu sancţiunile pentru nerespectarea măsurilor ordonate, cu pedepse corporale sau cu amendă.

In anul 1801 – magistratul oraşului Timişoara a dat o dispoziţie scrisă prin care obliga toţi cetăţenii:
- să respecte şi să ia toate măsurile împotriva focului;
- de prima importanţă să fie repararate şi întreţinute toate fântele, nepermiţându-se nici unuia neglijarea acestui lucru.
La 9 februarie 1834 în contractul de arendare a clădirii Teatrului din Timişoara şi a sălii de bal figura o listă cu măsuri de prevenire a incendiilor.

La 9 martie 1866 a fost constituită o comisie specială de către primarul oraşului Timişoara, pentru a verifica „măsurile de prevenire a incendiilor ce au fost luate la Teatrul Municipal din Timişoara – avându-se în vedere rapoartele şi denunţurile privind nerespectarea indicaţiilor date”.

La 24 noiembrie 1874 formaţiile civile de pompieri din Timişoara primesc în dotare materiale pentru stingere (furtuni, ţevi de cupru, racorduri olandeze cu filet, distribuitoare, sacale, pompe manuale, cărucioare mari şi mici, scări), astfel:
- membrii activi (putând fi admişi „fiecare bărbat cinstit şi cumsecade de la 18 ani împliniţi, dacă nu are defect trupesc”);
- membrii onorifici (cei care-şi câştigau merite importante faţă de instituţia pompierilor în general sau faţă de reuniune în special);
Membrii activi se împărţeau în: urcători, mânuitori ai pompelor şi ai furtunelor, salvatori şi menţinători ai ordinii.

In anul 1890 apare un nou regulament al pompierilor la Timişoara prin care se impunea fiecărui proprietar de casă obligaţia:
- de a avea grijă de curăţirea coşurilor;
să observe noaptea cu cea mai mare precauţiune, pentru a preîntâmpina izbucnirea incendiilor;
- toate clădirile, primăriile, mănăstirile vor fi controlate, cameră după cameră, scara, prin angajaţii lor;
- în grajduri şi la locul de depozitare a fânului şi paielor nu este permis să se umble cu felinare şi lumânări iar cei prinşi vor fi arestaţi şi aspru pedepsiţi;
- proprietarii de bunuri, hoteluri, persoanele care se ocupă cu închirierea camerelor sunt obligaţi să facă cunoscut străinilor acest regulament;
- maiştrii hornari sunt obligaţi să comunice în scris la politie, coşurile defecte în termen de 4 săptămâni de la publicarea regulamentului;
- olarii şi calfele de olari nu au voie să construiască sobe şi burlane şi nici tinichigii, dacă proprietarul nu prezintă autorizația din care să arate că coșul a fost curățat);
- rachetele, focurile de artificii sunt interzise în oraş precum şi în incinta cetăţii;
- tragerea cu arma, focul de artificii fiind interzise în oraş, pe străzi, în pieţe, organele politiei şi a primăriei vor aresta persoanele care încalcă regulamentul, fiind pedepsiţi corporal sau amendaţi;
- în fabricile de bere sau rachiu sa fie pregătita suficienta apă şi o pompă;
- meseriaşilor le este interzis să depoziteze o cantitate de lemne în oraş, mai mare decât necesarul pe maximum 6 luni.
Dotarea locuinţelor cu mijloace de stingere astfel: ( o casa mare: 6 găleţi din piele, 2 butoaie cu apă, 2 scări, 2 târnăcoape şi un topor.) la celelalte case dotarea era diferită după cum casa era mica sau mijlocie.
- toţi birjarii, căruţaşii, măcelarii şi brutarii erau obligaţi să pună la dispoziţia autorităţilor caii, căruţele, trasurile, iar primarul, magistratul, comisarul de politie, hornarii, dulgherii, erau obligaţi să participe la stingerea incendiilor din oraş şi suburbii.
- hoţii care furau găleţi sau alte unelte pentru stins focul, erau supuşi împreuna cu persoanele care ascundeau astfel de lucruri unor pedepse corporale sau amendaţi şi alte măsuri.
În anul 1875 – în localitatea DETA s-a hotărât înfiinţarea unei asociaţii sub denumirea “REUNIUNEA POMPIERILOR VOLUNTARI DIN DETA”, respectiv formaţia de pompieri voluntari din localitatea JIMBOLIA.

In anul 1878 – la PERIAM s-a înfiinţat o formaţie voluntară de pompieri, iar în anul 1900 a fost înfiinţată Asociaţia de pompieri Periam.

In anul 1879 – s-a construit la RECAŞ, formaţia voluntara de pompieri.

Alte formaţii de pompieri voluntari s-au constituit după cum urmează:

BILED şi BUZIAŞ în anul 1881
CENADUL MARE în 1893
CIACOVA în 1886
TORMAC în 1888
GOTLOB în 1900

Citat:Fotografia (lipită pe carton) reprezintă ceremonia sfințirii steagului Formațiunii de Pompieri Voluntari din cartierul Cetate la 20 august 1898 în actuala Piața Unirii.