Evaluarea subiectului:
- 7 voturi - 5 în medie
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
Foișorul de foc
|
Autor |
Mesaj |
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan
Administrator
Mesaje: 14,819
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6606
Given 20031 thank(s) in 8149 post(s)
|
RE: Foisorul de foc
Foişorul de Foc
Citat:Povestea clădirii intrată în conştiinţa bucureştenilor ca Foişorul de Foc a început în anul 1890. Cu doi ani înainte fusese demolat Turnul Coltii, cel care servise, multă vreme, drept punct de observatie. Din vârful lui, fără întrerupere şi cu mare atentie, era supravegheată Capitala, atât ziua, cât mai ales noaptea. De acolo erau alarmaţi pompierii, în caz de nenorocire. În lipsa bătrânului turn, Primăria s-a văzut nevoită să construiască o clădire înaltă, pentru continuarea observării oraşului. Totodată, noul turn urma să fie dotat cu un mare bazin, care ar fi trebuit să îmbunătăţească alimentarea cu apă potabilă a părţii de est a oraşului. De proiect s-a ocupat însuşi arhitectul-şef al capitalei din aceea vreme, George Mandrea. La 28 februarie 1892, comisia de recepţie avea să constate terminarea lucrărilor, dar şi faptul că pompele Uzinei de Apă din Grozăveşti nu aveau puterea necesară ridicïrii apei la înălţimea imensului bazin de compensare. Astfel, "fântânarilor" tocmiţi de primărie le-au luat locul nocturnii, un fel de pândari de noapte cu atribuţii de pompieri.
Până după ultimul mare război, Foişorul de Foc - cum au numit bucureştenii "Postul de pompieri nr. 5" care funcţiona în turn -, de la înălţimea celor 42 de metri ai săi, a păzit şi dominat Capitala. Apoi, în timp, a fost depăşit în înălţime de tot mai multe clădiri, pierzându-şi principalul atu. Şi pentru ca frumosul turn să nu rămână inutilizabil, Comandamentul Pompierilor a hotărât înfiinţarea aici a unui muzeu naţional al pompierilor. Vreme de mai mulţi ani s-au tot adunat exponate, s-a reamenajat clădirea şi, la 16 septembrie 1963, Foişorul a devenit un minunat muzeu.
Spre deosebire de alte muzee de profil, al căror conţinut se rezumă la prezentarea instituţiei respective, Muzeul Naţional al Pompierilor Români prezintă instituţia pompierilor în strânsă corelaţie cu celelalte componente care definesc civilizaţia statului. Abordând o manieră modernă de exprimare, prezentând mari incendii ca motivaţie emoţional educativă, combinând documentele cu fotografii, echipament şi tot felul de accesorii, muzeul oferă vizitatorilor o imagine clară asupra instituţiei pompierilor.
SURSA : http://romania.ici.ro
Muzeul Naţional al Pompierilor Bd. Ferdinand nr. 33 (Foişorul de Foc).
Car servanţi şi saca Knaust 1882
Autopompă cisternă 1947
Trofee obţinute de asociaţiile de pompieri voluntari în întrecerile de specialitate, între anii 1890-1910
Pompă manuală "gât de barză" din 1765 cu debit de 250 l/minut şi bătaie orizontală de 30 m
"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
|
|
21-12-2011 09:20 PM |
|
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan
Administrator
Mesaje: 14,819
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6606
Given 20031 thank(s) in 8149 post(s)
|
RE: Foisorul de foc
Ultimul Foisor de Foc al Bucureştiului
SURSA foto si articol : http://www.cimec.ro
Foişorul de Foc - 1900
Citat:Construirea ultimului Foişor de Foc al Bucureştiului a fost determinată de rezolvarea a două probleme care preocupau administraţia oraşului:
- continuarea supravegherii şi alarmării pompierilor în caz de incendiu după demolarea, în anul 1888 a Turnului Colţii, cel mai vechi foişor de foc construit în anul 1715;
-modernizarea alimentării cu apă a zonei de est a oraşului.
De aici, ideea unui rezervor de compensare care, prin înălţimea lui să fie şi foişor de foc.Proiectul clădirii a fost încredinţat arhitectului şef al Primăriei, George Mandrea (absolvent al Institutului de Arhitectură de la Dresda - Germania), profesor la Şcoala de Arhitectură din Bucureşti.
Într-o primă variantă a proiectului, clădirea avea un aspect greoi, lipsit de supleţe, cu ziduri masive necesare susţinerii rezervorului de apă cu o capacitate de 720 m.c. În a doua variantă, cea realizată, arhitectul a operat subţierea pereţilor rezultând 16 pilaştri adosaţi care preluau sarcina rezervorului. Alte modificări, au dus la reducerea materialului de construcţie şi amplificarea efectului optic, realizând clădirea suplă şi astăzi impunătoare prin cei 42 metri.
Primul etaj, era destinat inginerului şi lucrătorilor reţelei de apă iar la etajul doi era cazarma soldaţilor pompieri care executau supravegherea oraşului.
Lucrările au început la 17 septembrie 1890.
Foişorul de Foc - secţiune transversală -
Citat:La 28 februarie 1892, Primăria recepţiona clădirea, constatând calitatea execuţiei dar şi faptul că Uzina de Apă nu primise noile pompe, cu capacitate sporită, care să poată ridica apa la înălţimea rezervorului.
Din acest motiv, la 22 aprilie 1892, Primăria a cedat Companiei de Pompieri întreaga clădire. Parterul a fost amenajat pentru trăsurile de incendiu şi caii acestora. Etajul 1 a devenit cazarma soldaţilor iar etajul 2 a fost destinat pentru comandant. Supravegherea oraşului de la înălţimea turnului s-a făcut până în anul 1910 când a fost înlocuită prin anunţurile telefonice.
Aşa se face că, începând din anul 1892, clădirea a intrat în conştiinţa bucureştenilor ca POSTUL DE POMPIERI Nr. 5 - FOIŞORUL DE FOC, devenind un punct de reper în peisajul citadin şi în zilele noastre.
În anul 1935, pompierii s-au mutat într-o cazarmă nouă, clădirea schimbând mai multe destinaţii până în anul 1963 când a devenit FOIŞORUL DE FOC - MUZEUL POMPIERILOR ROMÂNI.
"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
|
|
11-02-2012 04:55 PM |
|
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan
Administrator
Mesaje: 14,819
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6606
Given 20031 thank(s) in 8149 post(s)
|
RE: Foisorul de foc
Foisorul de foc
SURSA : http://www.bucurestiivechisinoi.ro
SURSA Foto : http://art-historia.blogspot.com/
Citat:Prima imagine a Foisorului de foc este aproximativ din perioada in care a fost finalizata constructia. Poaza este de peblogul Art Historia.. Pe spatele pozei este trecut anul 1891, dar atunci constructia nu era inca finalizata.
Citat:Zona Foisorului de foc si in special cladirea acestuia sunt probabil unele dintre cele mai cunoscute elemente ale orasului. Foisorul de foc este una dintre cladirile ce a ramas aproape neschimbata de la construirea din 1890 si pana astazi cand functioneaza ca Muzeu al pompierilor. Avem astazi o cladire industriala care a reusit sa fie integrata prin schimbarea functiunii, dar pastrand memoria locului.
Asa cum v-am obisnuit, incepem cu identificarea zonei in care se afla Foisorul de foc.
SURSA Foto : http://www.ideiurbane.ro/
Citat:Imaginea din satelit a zonei (via Bing Maps) ne prezinta situarea Foisorului de foc la intersectia bulevardului Ferdinand I cu strada Traian. Acestea sunt arterele principale, caci in aceasta piateta converg mai multe strazi secundare: Zece Mese, Pop Gheorghe de Basesti, Vasile Stroescu si Iancu Cavaler de Flondor.
Ca sa vedem cum a evoluat zona pana s-a ajuns in situatia de astazi incepem articolul cu secolul 19 inainte de aparitia constructiei foisorului.
SURSA Foto : http://www.ideiurbane.ro/
Citat:Pe planul cadastral de la 1846, plan intocmit de maiorul Borroczyn, vedem zona unui Bucuresti inca rural. Punctul de interes este biserica Oborul vechi, in jurul acesteia constituindu-se si mahalaua cu acelasi nume. Zona se afla in apropierea Podului Targului de Afara, viitoare Calea Mosilor. Imaginea generala este formata de strazi de pamant, intortocheate, cladiri putine amplasate pe parcele mari, o imagine inca rurala a unei zone situate in propierea limitei orasului.
SURSA Foto : http://www.ideiurbane.ro/
Citat:Planul Orascu din 1893 ne prezinta o imagine complet schimbata. Deschiderea unor noi artere, Carol I, Ferdinand I si Pache Protopopescu, conduce catre o dezvoltare de tip urban pe principiile hausmanniene. Deja putem spune ca orasul este supus unor planuri coerente de dezvoltare, cu incercari de sistematizare a intregului teritoriu. Pe plan sunt marcate cu verde bulevardele care deja existau in acei ani, iar cu rosu propunerile de trasare a unor noi artere. Podul Targului de Afara este deja denumit Calea Mosilor, pe acest plan fiind propusa si largirea acesteia.
In acest an Foisorul de foc este deja construit. In 1890 a inceput constructia acestuia, finalizarea lucrarilor facandu-se in 1892. Arhitectul care a realizat planurile este George Mandrea, arhitect sef al capitalei in aceea perioada. Cladirea a avut 2 functiuni prevazute prin proiect: una era de observator pentru supravegherea incendiilor, iar cea de a doua de rezervor de apa, parte a proiectului de modernizare a alimentarii cu apa a zonei de est a orasului.
SURSA foto : http://4.bp.blogspot.com
Citat:Sectiunea transversala (foto de aici) prin cladirea Foisorului de foc ne prezinta proiectul realizat de Mandrea. Fiecare etaj avea o functiune diferita, spatii pentru inginerii care se ocupa de reteaua de apa, spatii pentru garnizoana de pompieri, iar rezervorul de apa era amplasat in partea de sus. O scara conducea pompierii catre spatiul de observare, situat in exterior.
Foişorul - rezervor de apă
-Foisorul de foc-1906-
SURSA foto : http://armyuser.blogspot.com
SURSA foto : http://armyuser.blogspot.com
SURSA foto : http://armyuser.blogspot.com
SURSA foto : http://armyuser.blogspot.com
SURSA foto : http://armyuser.blogspot.com
Urmatoarele imagini sunt din perioada 1900-1910, imagini care surprind intreaga constructie a noului foisor.
SURSA foto http://www.flickr.com
Prima imagine este luata din actuala strada Iancu Cavaler de Flondor, fosta Putului.
SURSA foto : http://orasulluibucur.blogspot.com
Aceeasi imagine de pe strada Iancu Cavaler de Flondor pe o carte postala de pe blogul Orasul lui Bucur.
SURSA : http://www.cultura.mai.gov.ro
A treia imagine din perioada 1900-1910 cu Foisorul de foc privit de pe strada Traian, dinspre intersectia cu bulevardul Pache Protopopescu. Pe fundal se vede biserica Pantelimonul nou. Foisorul de foc nu a functionat niciodata ca rezervor de apa pentru ca nu au existat pompele care sa ridice apa in rezervor. Cladirea a fost trecuta in administrarea pompierilor inca din anul 1892.
SURSA Foto : http://www.ideiurbane.ro/
In cadrul actualului Muzeu al Pompierilor exista aceasta panorama a zonei Foisorului de foc, probabil din anii 20.
SURSA foto : http://www.cimec.ro
O imagine din anul 1910 dinspre strada Traian in care remarcam ca s-a introdus linia de tramvai si pe strada Traian si in continuare pe bulevardul Ferdinand pana la Gara de est. Cladirea Foisorului este modificata la partea superioara probabil in urma unor inaltari a punctului de observatie situat la exterior. In 1910 s-a oprit urmarirea incendiilor, cladirea fiind folosita doar ca post de pompieri, Postul de pompieri nr. 5 -Foisorul de Foc.
SURSA foto : http://ro.wikipedia.org/wiki
O imagine din 1929 dinspre strada Vasile Stroescu, fosta Strabuna, ne prezinta mai detaliat modificarile minore suferite de cladire. Cladirea din prim plan inca mai exista, iar pe fundal si-au facut deja aparitia blocurile moderniste ce bordeaza si astazi piata.
SURSA foto : http://calatorii.myfreeforum.ro
In 1963 cladirea devine Muzeul National al Pompierilor. Imaginea din 1965-1970 ne arata modificarile aduse constructiei. imaginea este tot de pe strada Iancu Cavaler de Flondor de la etajul unui imobil. In partea superioara au aparut balcoane pentru ca vizitatorii sa poata admira panorama orasului.
SURSA foto : http://bukresh.blogspot.com/2008/06/bucu...-1975.html
O imagine tot din perioada 1974-1975, de pe Bukresh Blog. Poza este dinspre strada Zece Mese si se pot observa pe fundal imobile moderniste ce mai exista si astazi. In stanga se poate vedea un colt din spatiul verde amenajat in continuarea intrarii muzeului.
SURSA foto : http://www.rezistenta.net/search/label/Raiden
O imagine aeriana dinspre strada Zece Mese. Chiar langa foisor se remarca cladirea fostei policlinici Regina Elisabeta. In plan secund apare un bloc nou, pe bulevardul Ferdinand I, care “concureaza” inaltimea actualului muzeu al pompierilor. Fundalul este “asigurat” de zidul blocurilor de pe bulevardul Mihai Bravu.
SURSA : http://www.bucurestiivechisinoi.ro
"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
|
|
11-02-2012 06:40 PM |
|
{myadvertisements[zone_3]}
Homefire News
Old firefighter Moderator
Mesaje: 7,283
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 7990
Given 7901 thank(s) in 3626 post(s)
|
RE: Foisorul de foc
"Suntem ceea ce suntem pentru că suntem."
Un articol interesant si totodata ...un semnal de alarma pentru imaginea noastra .... "Suntem ceea ce pretindem că suntem, aşa că trebuie să fim atenţi ce pretindem că suntem."- Lily Tomlin
O vizita ciudata la Foisorul de Foc
Citat:
In sfarsit am reusit si eu sa vizitez Foisorul de Foc si ma refer aici la interiorul lui…Am trecut de atatea ori pe langa el, ani de zile, admirandu-l si intrebandu-ma care e istoria lui…Trebuie sa recunosc ca pana nu demult nici macar nu stiam ca acesta gazduieste Muzeul Pompierilor. Cand am aflat asta si mai mare mi-a fost dorinta sa-l vad, dar din cauza programului de vizitare foarte “accesibil” (a se vedea ghilimele de rigoare), n-am facut-o prea curand…In weekend, muzeul e inchis si este deschis doar pentru grupuri organizate si cu programare in prealabil. Iar in timpul saptamanii programul este intre 8 si 16, deci…sa tot vii la Foisor, dar cand?!
Foisorul de Foc (Muzeul Pompierilor) se afla pe Bd. Ferdinand I, nr. 33, in sectorul 2 al capitalei. Si de cand il stiu eu, acolo tot cade tencuiala, dar nu se face nimic, de ani si ani de zile…
Intr-o zi, libera fiind si cu nici un fel de program, m-am gandit sa dau o fuga pana la Foisor, ca tot e la o statie de mine… M-am grabit, pentru ca stiam ca nu mai e mult si se termina programul. Dupa ce l-am studiat putin pe afara, pe toate partile, m-am indreptat catre intrare.
La intrare in foisor am fost intampinata de un baiat foarte serios care nu stiu ce era…pompier, muzeograf, supraveghetor, habar n-am, caruia i-am platit taxa de intrare…oricum era foarte dubios nenea . Pretul biletului a fost o suma modica, 2 sau 3 lei, ceva de genu’ , chiar am ramas uimita. Dar n-am putut face poze…dezamagire totala! Am intrebat daca nu este o taxa foto, spunandu-i ca platesc cat ar fi… baiatul mi-a raspuns ca nu; l-am intrebat de ce, iar el a dat din umeri, spunand ca momentan nu exista asa ceva.
Deci n-o sa vedeti in articol poze din Foisor…
Tot baiatul cu pricina a fost cel care m-a insotit in vizita mea prin Foisor. A stat tot timpul in spatele meu (in carca mea, mai exact) aprinzandu-mi lumina la toate cele 6 nivele ale Foisorului. Era foarte ciudat, ma privea foarte curios si n-a scos nici un cuvintel (nici o explicatie, nici o descriere, nimic, nimic) ceea ce mi-a facut vizita si mai incomoda… Si parca mi-era nu stiu cum sa-l intreb ceva… Inafara de asta eram singurul vizitator si la un momentat dat, pe acolo, pe sus, prin Foisor, incepusem sa am ganduri negre… na, femeie…singura, doar eu si “muzeograful”…nimeni in jur… In plus, racoarea din foisor si prezentarea comunista si prafuita a muzeului imi accentuau gandurile…
Am aflat de la baiat ca Foisorul are 6 etaje si 42 m. Si inafara de “Buna Ziua” si de “La revedere!”, acestea au fost singurele cuvinte rostite de el. Aaaa si l-am mai intrebat daca se poate admira privelistea de sus din Foisor, de la terasa (mereu m-am intrebat daca se poate). Si am primit din nou un “NU”. Cade terasa! M-a mai avertizat sa ma grabesc ca intr-o jumatate de ora se inchide muzeul, asa ca am fost cam pe fuga.
Am mai aflat din documentele si tablitele existente ca, Muzeul Pompierilor s-a infiintat in 1963. (si cred ca asa cum era atunci, tot asa arata si astazi.) Acesta prezinta istoria pompieristica si desi este neprietenos, are si partile lui frumoase si interesante. Am gasit aici piese rare si exponate de mare valoare, machete, fotografii vechi, dispozitive vechi, multe uniforme de pompieri din toate timpurile, unele mancate de molii, caschete, stingatoare (unele erau chiar amuzante), machete de masini de pompieri din secolul 20, documente si multe multe decoratii. Am putut vedea si niste costume de pompieri ale altor tari, cel japonez era chiar elegant.
Muzeul se viziteaza de sus in jos, adica se urca mai intai la etajul 6 si apoi se coboara vizitandu-se pe rand cele 6 nivele.
Am respirat usurata cand am ajuns cu bine la parter, l-am salutat pe baiat si am parasit Foisorul. Afara era soare si caldut…
Cu toate ca vizita n-a fost una tocmai placuta, as mai repeta experienta dar doar daca as putea face fotografii in interior. Si sper ca pe viitor sa se poata vizita si terasa, ar fi minunat! Si poate se schimba si personalul…
Sunteti avertizati daca va ganditi sa va aventurati in foisorul cel ciudat si racoros…
Alte chestii interesante despre Foisorul de Foc
Foisorul de Foc era cea mai inalta cladire din Bucuresti in secolele 18-19 si se numea la vremea aceea Turnul Coltei. Acesta era folosit in mai multe scopuri, precum: turn de observatie contra navalitorilor, foisor de foc si clopotnita pentru ca avea un clopot de sunat alarma, de vreo 1700 kg (clopotul se afla azi e in clopotnita Manastirii Sinaia) .
Turnul Coltei a fost demolat in 1888 pentru ca era subred si mai avea putin si cadea. Altii zic ca a fost daramat ca sa se largeasca ulita Coltei -azi bd. Ferdinand. Astfel, orasul a ramas fara turn de observare a incendiilor.
Placa de pe Foisor ne spune ca ar fi fost construit de arhitect George Mandrea in anii 1890-1891. Si desi fusese construit initial ca si post de observatie, si ca turn de apa, a ramas doar cu mentiunea pentru ca motoarele uzinei de apa nu erau suficient de puternice sa urce apa in rezervor.
Asadar, a ramas post de pompieri si de localizare a incendiilor pana prin anii 1930-1940, cand pompierii s-au mutat intr-o cazarma noua. Atunci a aparut si telefonia automata in Bucuresti si era mai usor de anuntat vreun incendiu.
La etajul I se aflau biroul comandamentului pichetului, camera de garda si dormitorul pompierilor, la etajul II comandantul postulii de pompieri si bucataria, iar la etajul III se depozitau materialele, se faceau reparatii etc.
Accesul in cladire se facea pe patru usi diametral opuse, iar scara interioara ajungea pana la etajul III, de aici in sus fiind fixata pe peretele exterior al bazinului de apa.
Din 1963, a fost transformat intr-un Muzeu al Pompierilor. S-a instalat liftul, scara centrala a fost prelungita pana la ultimul etaj, intrarea a fost inlocuita, iar la etajul IV a aparut un balcon circular intern.
Din 1992 functioneaza ca Muzeu National al Pompierilor Romani.
SURSA : chestiuni serioase.wordpress.com
"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 15-02-2012 02:43 PM de Covalciuc Bogdan.)
|
|
15-02-2012 11:21 AM |
|
{myadvertisements[zone_3]}
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan
Administrator
Mesaje: 14,819
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6606
Given 20031 thank(s) in 8149 post(s)
|
RE: Foisorul de foc
Muzeul National al Pompierilor – Foisorul de Foc
Interviuri Nini Vasilescu
Citat:De cate ori am trecut pe langa acesta cladire impozanta, mereu am admirat-o, dar niciodata nu am banuit ca intr-o buna zi o sa am ocazia sa admir panorama orasului din turnul aflat la 42 de metri inatime. Si pe acesta cale doresc sa-i multumesc d-lui director Vasile Balan pentru realizarea acestui interviu.
Nini: Cand s-a deschis acest muzeu?
Dl. Balan: Muzeul Pompierilor a fost inaugurat la 16 septembrie 1963, ca sectie a Muzeului de Istorie a Municipiului Bucuresti functionand fara intrerupere pana astazi (exceptand perioadele scurte datorate unor lucrari), tematica fiind axata pe istoria pompierilor Capitalei. In anul 1971, la initiativa comandantului pompierilor, general de divizie Pamfil Tatu, Ministerul Afacerilor Interne a solicitat transferarea sectiei „Istoria pompierilor bucuresteni” in structura Comandamentului Pompierilor. In urma avizului favorabil al Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste din anul 1972, Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucuresti a aprobat transferul la M.A.I. - Comandamentul Pompierilor. In prezent, Muzeul National al Pompierilor se afla in subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.
Nini: Cand s-a construit Foisorul de Foc?
Dl. Balan: Foisorul de Foc a fost ridicat in anii 1890-1891 dupa demolarea a cunoscutului Turn al Coltei, in anul 1888. Proiectul constructiei a fost realizat de arhitectul-sef al capitalei, George Mandrea, autor si al altor planuri precum Piata Bibescu, Biserica Delea Veche sau Biserica Manastirii Sinaia. Necesitatea existentei acestei cladiri pleca de la problemele orasului privind doua aspecte: alimentarea cu apa si supravegherea din punctul de vedere al incendiilor. Astfel a a aparut cladirea, turn de apa si foisor de observare, cea mai inalta constructie din Bucuresti la aceea data, realizata din caramizi aplatizate si var hidraulic, avand la nivelul solului zidaria groasa de 3,20 m si diametrul exterior de 17 m. La partea superioara, in dreptul rezervorului, grosimea peretelui era de o cărămida doar, pentru reducerea sarcinii. Postul de veghe se afla situat la inaltimea de 42 m, iar rezervorul cilindric (de compensatie) cuprindea partea superioara a constructiei (etajele actuale 4, 5 şi 6), avea o capacitate de 750 m.c. si urma sa alimenteze imprejurimile cu apa prin cadere libera.
Nini: Cati ani si-a indeplinit rolul pentru care a fost construit?
Dl. Balan: Ca „observator al incendiilor”, Foisorul de Foc a functionat pana la instalarea telefonului in cladire, in anul 1910, dar ca rezervor de apa nu a putut fi utilizat întrucat pompele care urmau sa asigure umplerea bazinului nu aveau puterea necesară ridicarii apei la inaltimea acestuia. Postul de pompieri nr. 5-Foisor instalat in cladire in aprilie 1892 si-a desfasurat activitatea pana in anul 1936 cand se muta in noua cazarma „Regele Ferdinand I” construita in cartierul Obor.
Dupa 1936, cladirea a avut diverse destinatii, iar in perioada 1961-1963 Foisorul de Foc este consolidat, restaurat si amenajat ca muzeu. In locul rezervorului de apa dezafectat au fost construite trei etaje, lanternoul din sticla, s-au realizat doua balcoane circulare la etajele 5 si 6 si o supanta (etajul 4). Scara de acces in spirala - initial facea legatura intre parter si etajul 3 - a fost prelungita pana la ultimul etaj. Tot atunci in cladire a fost instalat si ascensorul.
Nini: Cine a avut initiativa realizarii acestui muzeu in Foisorul de Foc?
Dl. Balan: Ideea unui muzeu al pompierilor se concretizeaza incepand cu anul 1959 cand, generalul de divizie, Pamfil Tatu, comandantul pompierilor, sprijinit fiind de catre Primaria Capitalei si de unitatile de pompieri din tara propune Ministerului de Interne infiintarea Muzeului Pompierilor. Au fost demarate lucrarile de restaurare a cladirii, au fost constituite colectiile necesare si s-a amenajat expozitia permanenta din Foisorul de Foc. Inaugurarea acestuia a avut loc la 16 septembrie 1963.
Tematica muzeului a fost concretizata prin prezentarea reperelor importante din istoria pompierilor, a personalitatilor, a marilor incendii, modul de expunere evidentiind arhitectura interioară deosebita a cladirii, monument istoric si de arhitectura.
Nini: Ce documente si exponate gazduieste acest muzeu?
Dl. Balan: Muzeul adaposteste expozitia permanenta in 7 sali de expunere, amenajate pe cele 7 nivele (p+6) din Foisor iar vizitarea se face incepand cu etajul 6 - la care se ajunge cu ascensorul - catre parter. Sunt expuse numeroase obiecte, documente, fotografii, care dau imaginea evolutiei organizarii in lupta cu focul, a tehnicii de interventie, a implicarii pompierilor militari in momentele de referinta ale istoriei nationale.
Colectiile muzeului sunt variate, printre cele mai valoroase fiind cele de tehnica: masini de interventie la foc (autopompe-cisterna, autoscari, autospeciale), motopompe, pompe manuale pentru stins incendii (diverse tipuri si modele), accesorii utilizate la interventii (de salvare, de protectie, de trecere apa, de taiere, de iluminat, etc.). O mare parte din aceste obiecte se afla in conservare in depozite intrucat nu pot fi expuse în Foisor datorita dimensiunilor mari de gabarit.
Alte bunuri culturale incluse in expozitia permanenta, printre care uniforme, drapele ale pompierilor militari si civili, machete, medalii, arme, plachete, cupe s.a. fac parte din colectii valoroase detinute de muzeu. De asemenea, fondul documentar contine carti, reviste, brosuri, registre istorice, brevete, albume, fotografii, clisee, documente diverse s.a. care atesta preocuparile in timp ale pompierilor, ale celor care au avut si au nobila misiune de a salva bunurile si vietile semenilor.
LINK : Album cu fotografii
SURSA : http://qsl.ro/nini/
"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
|
|
31-03-2012 09:45 AM |
|
{myadvertisements[zone_3]}
{myadvertisements[zone_3]}
{myadvertisements[zone_3]}
{myadvertisements[zone_3]}
|
Bine ai venit, Vizitator! |
Trebuie să vă înregistraţi înainte să postaţi aici.
|
Sustinem | |
|
|