pompieri

Citat:Autospecialele româneşti care se luptă cu focul

O vizită la ROMPRIM SA înseamnă descoperirea unui domeniu foarte specializat: construcţia de autospeciale pentru pompieri. Uzina din Bucureşti este în branşă de aproape 40 de ani, ceea ce îi dă o oarecare autoritate.

Remarcăm prezenţa a din ce în ce mai multe vehicule de intervenţie pentru stingerea incendiilor, foarte variate, ca marcă şi destinaţie. Pe lângă cele uzate, cumparate sau primite ca donaţii, remarcăm că în jur de 400 sunt noi şi poartă semnătura ROMPRIM SA. Am mers deci la sursă pentru a ne convinge că toate acestea chiar sunt carosate în România la Bucureşti. Ghid ne-a fost directorul general Sergiu Moisescu, care lucrează în această uzină cu mult înainte de 1990 şi care a reuşit să păstreze uzina funcţională.
Circa 3.500 de autospeciale destinate pompierilor fuseseră produse înainte de 1989. La Întreprinderea Automecanica Bucureşti pe şasiu Roman, dar în număr mult mai mic existau si autospeciale fabricate la Roman Braşov şi Autobuzul Bucureşti. În afară de acestea mai funcţionau încă un număr mare de autospeciale marca Uzina Mecanică Timişoara construite în special pe şasiul autocamioanelor Steagul Roşu şi Bucegi. În rest, mai puteam întâlni pe la incendii câteva ZIL-uri din diverse epoci. Toate acestea şi-au depăşit de mai multe ori durata obişnuită de viaţă, nu o dată, ci de mai multe ori. De câte ori întâlnim un camion roşu românesc să ne gândim că doar datorită devotamentul pompierilor acestea mai ies din garaje să salveze vieţi şi bunuri. Astfel de oameni anonimi merită tot respectul.

“Înainte de 1989, conform planului tehnic se acordau destui bani pentru cercetare. Aşa că, împreună cu pompieri şi diferite institute de cercetare, concepeam şi construiam câte 2 - 3 prototipuri. Nu toate intrau în producţia de serie, unele nu corespundeau standardelor şi erau abandonate. La aceste programe participau şi întreprinderi care produceau componente, o realizare din acea vreme fiind pompele din inox realizate de Aversa, ulterior lichidată. Cu excepţia scărilor, care erau montate în Germania Democrată, restul toate echipamentele erau româneşti”

Cred că, doar cine nu vrea, nu va recunoaşte că autospecialele de atunci ş-au făcut datoria. Este drept că aveau un raport putere-greutate aproape la jumătate cât este astăzi, iar multe elemente erau sub tehnica mondială. Deşi... Un episod din istoria pompierilor este şi cel în care au participat la stingerea incendiilor din Irak. Pompierii petrolişti au ajuns la faţa locului cu autospecialele din dotare, fabricate la Bucureşti şi care s-au comportat mai mult decât bine, rezultatele fiind evidente.

Spre deosebire de multe alte întreprinderi de stat actuala Romprim a căutat să nu dispară si să-şi valorifice experienţa de carosier. “În primăvara lui 1990, mă aflam în Cuba, unde tocmai livrasem 200 de autopompiere, când ne-a venit ideea de a construi o autoutilitară. După mai multe încercări nereuşite am ajuns la Peugeot de unde am unde am cumpărat în jur de 700 de sasiuri J5. Reuşisem să le carosăm în felurite tipuri şi să le vindem la un preţ mai mic decât utilitarele fabricate la Rocar. Erau vremuri în care trebuia să te zbaţi ca să dai de muncă muncitorilor, de aceea nu refuzam nici in fel de comandă, “ povesteşte Sergiu Moisescu.

Până în 1990 exista un cu totul alt tip de presiune. Pe la începutul anilor 80, Ceauşescu a venit în întreprindere şi ne-a pus să facem motoare diesel pentru tracţiune şi staţionare. A trebuit sa predam documentaţia pentru toate tipurile de vehicule la central de la Braşov, mai puţin la pompiere. Directorii de atunci s-au eschivat cumva şi au reuşit să le păstreze. Primul motor a fost unul V12 de 360 CP folosit de către buldozere şi excavatoare. Ni s-a impus apoi să pregătim în doar o lună un motor de tip Maybach cu 6 cilindri în linie cu o cadenţă de 1000 de bucăţi pe an. Când a fost gata a venit din nou Ceauşescu şi a văzut că eram gata, ne-a mărit planul cu încă un zero, adică 10.000 de motoare. Când eram aproape gata cu pregătirea de fabricaţie am primit o altă sarcină urgentă. Cei de la Autobuzul cumpărau motoare orizontale de 192 CP din Ungaria, produse de Raba sub licenţă MAN, dar la începutul anului 1989 ungurii au hotărât sa vândă doar pe dolari, ceea pentru noi era inacceptabil. Sub o presiune imensă, mi-a revenit mie sarcina de a pregăti un înlocuitor. Din fericire, am redescoperit că atunci când s-au luat licenţele pentru ROMAN, a fost inclus şi acest motor orizontal, atât doar că nu se folosise niciodată şi lumea uitase de el de 25 de ani! Primele exemplare produse în februarie 1990 aveau mari probleme cu fiabilitatea, aşa că a trebuit să importăm anumite materiale pentru a rezolva problema.”

Deşi se specializaseră în construcţia de caroserii de toate tipurile, Romprim nu a mai produs în serie mare maşini de pompieri timp de mai bine de 10 ani, deoarece pompierii români nu au avut fonduri. A urmat perioada 2005, când urmare a participării României alături de trupele NATO în Irak, ca o compensaţie, Roman a primit comenzii pentru mai multe mii de autospeciale pentru export în Irak. Pompierele şi instalaţiile auxiliare de pe cisterne au fost produse la ROMPRIM. “An construit aproape 100 de maşini de pompieri cu şapte specificaţii diferite şi câteva sute de cisterne pentru carburanţi. Specificaţiile erau foarte detaliate şi nu prea aveam multe opţiuni. De teamă să nu fim chemaţi să remediem posibile defecţiuni, am montat pe toate acele maşini doar componente de cea mai bună calitate. Benficiarii americani au fost mulţumiţi, iar noi de 6 ani nu am avut nici măcar o reclamaţie privitoare la munca noastră, ” se laudă Sergiu Moisescu.

Experienţa cu un astfel de beneficiar şi cu furnizori de componente de primă mână le-a prins bine în anii următori când au început licitaţiile în România. Respectivele licitaţii nu sunt organizate de către Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ci de către Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară prin Programului Operaţional Regional 2007-2013. Fondurile pentru aceste achiziţii provin 85% de la UE, 12 % de la bugetul centralizat şi 3 % de la bugetul local. Fiindcă licitaţiile sunt organizate pe regiuni şi nu la nivel naţional, fiecare autoritate a avut un oarecare grad de libertate în aşi configura maşinile.

“Noi lucrăm pe orice tip de şasiu de autocamion şi până acum am carosat în afară de Roman, Iveco, Scania, Daf, Volvo, Mercedes, Renault şi Man de diferite capacităţi. Numai că, deoarece pompierii noştri solicită cabine de 5 plus 1 locuri şi tracţiune integrală, putem alege doar între şasiuri Iveco, Roman, Scania şi Volvo. Iveco păstrează această configuraţie exclusiv pentru autopompierele produse de către Magirus, iar perioade de garanţie totală, cu două seturi de anvelope şi consumabile incluse în preţ nu prea îşi permit toţi,” continua Moisescu.

Cel mai des sunt solicitate două tipuri de autospeciale de stins incendii cu apă şi spumă, unele de capacitate medie, care au o greutate maximă de sub 14 tone şi o capacitate de apă de până la 3000 litri şi unele de capacitate mărită de peste 14 tone sarcină totală şi până la 16 litri de apă. Toate au două etaje de presiune de refulare a apei, primul fiind de 10 bar de 3000 şi respectiv 6000 litri / minut şi al doilea de înaltă presiune de 35 bar cu un debit de 250 litri / minut. La acestea tipuri de vehicule, se mai adaugă autospecialele pentru intervenţii la calamităţi şi dezastre care se construiesc fie pe şasiuri de autoutilitare fie pe saşiuri de camioane uşoare de până la 6,5 tone.

Statistica arată faptul că, pompierii au parte de circa 500 de intervenţii zilnice. Deci este mult de muncă, iar până vor fi înlocuite cele câteva mii de vehicule învechite vor mai trece câţiva ani. Vestea bună este că anul acesta vor mai fi construite la Romprim încă circa 300 de autospeciale.

Momente importante ROMPRIM

1953 – Ia fiinţă “Intreprinderea de Utilaj de Transport pentru activitati de exploatare si reparatii auto”.

1973 – Ca urmare a schimbarilor ce au loc in economia nationala, societatea isi axeaza profilul de activitate pe constructia de autospeciale si piese de schimb. Astfel, devine unicul producator national de autospeciale pentru stins incendii.

1974 – Compania se restructurează sub numele de „Intreprinderea Automecanica Bucuresti” si este trecuta in cadrul Ministerului Industriei Constructiilor de Masini cu profil de executie autospeciale de stins incendii, carosari de autospeciale pentru gospodarii comunale si urbane, transport tehnologic special de marfuri, iar in paralel, fabricatia de piese de schimb.

1983 – Societatea isi schimba denumirea in „Intreprinderea de Motoare Diesel”, obiectul sau principal de activitate fiind asimilarea si fabricarea motoarelor Diesel de puteri diferite, de la 360 la 1500 de CP, pentru foraj si tractiune.

1991 – Odata redenumirea companiei ca S.C. ROMPRIM S.A. Bucuresti este extins domeniul de activitate, ce incorporeaza fabricarea de autospeciale frigorifice, cisterne, remorci, furgoane si alte carosari diverse.

1995/1996 – Societatea trece de la capitalul majoritar de stat la capital majoritar privat, iar in prezent beneficiaza 100% de capital privat.