pompieri

Unele din modificarile aduse legii 223 din 2015, cu efect de la 1 ianuarie 2024, sunt mai cunoscute. S-a tot scris despre ele, inca din faza de proiect normativ. Cum ar fi cresterea graduala a varstei de la 60 la 65 ani, cresterea numarului de luni pentru baza de calcul (anexa 3 in lege, de la 12 luni in ianuarie 2024 la 300 luni in ianuarie 2043), noile reguli de impozitare pentru pensiile militare ( art.101 Cod fiscal).
Ceva nou, care a avut parte de mai putina atentie si care a fost ascuns analizei publice, este noua forma de "actualizare" la data deschiderii dreptului la pensie.
Deci pe sistemul vechi, iti alegeai lunile pentru baza de calcul iar baza de calcul ( care putea fi de exemplu, primele 6 luni din ultimii 5 ani) primea toate majorarile aduse elementelor salariale pana in ultima zi de munca.
Potrivit art. 28 alin 3 din lege ( aliniat inca in vigoare) :
" Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu."
Acum, pe modificarile aduse ( care intra in vigoare din 1.01.2024), dispare aceasta actualizare pe care o cunosteam toti si, mai important, pe care o intelesesem toti, cat de cat, cum functioneaza.
De la 1 ianuarie 2024, se introduce actualizarea bazei de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat " cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii dreptului la pensie." ( art. 28 alin 2).
Aceeasi trimitere la " indicele preturilor de consum lunar" apare si in art.60 din lege care sufera si el inca o modificare:
(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
Va reamintesc ca in procedura de pensionare, unitatile unde ati avut ultimul loc de munca intocmesc fisa de pensie iar dosarul de pensionare, cu fisa de pensie, este trimis Casei de pensii MAI care emite ulterior decizia de pensie.
Nu uitati sa cereti fisa de pensie. E un document esential, este de fapt singurul in care puteti sa vedeti cuantumul fiecarui element care a format baza voastra de calcul. Elementele bazei de calcul nu se mai vad in decizia de pensie! Sunt ascunse! Se vad doar in fisa de pensie. Resursele umane sunt obligate sa va dea copie de pe fisa de pensie ( in special pct 7 la fisa de pensie) .
Potrivit Art. XVI din lege 282/2023 :
(5) Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerințele legale pentru obținerea unei pensii de serviciu în baza reglementărilor din legile prevăzute la alin. (1) în vigoare anterior modificărilor și completărilor aduse acestora prin prezenta lege pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective.
Art. XVI este o regula de exceptie introdusa pentru o categorie restransa, a celor cativa care indeplinind conditiile "până la data intrării în vigoare a prezentei legi", nu vor sa iasa, vor sa mai stea. Pentru marea masa, legea intra in vigoare, cu bune si rele, de la 1.01.2024.

Tot ce trebuie să știi despre modificarea legii pensiilor militare

Iată care sunt modificările aduse Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat:

Legea de modificare cu noile prevederi va intra în vigoare la data de 01.01.2024;
Cuantumul net al pensiei militare nu poate fi mai mare decât media salariilor lunare nete corespunzătoare
salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul;
Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, crește de la 60 la 65 de ani și se va aplica progresiv începând cu anul 2031 astfel:
2031- 61 ani;
2032-62 ani;
2033- 63 ani;
2034- 64 ani;
2035- 65 ani.
4. Persoanele care până la data intrării în vigoare a prezentei legi, 01.01.2024, îndeplinesc cerințele legale pentru obținerea pensiei militare, pot solicita până la data de 31.12 2028 șă beneficieze de prevederile legii actuale;

5. Baza de calcul a pensiei militare pentru perioada 01.01.2024 – 31.12.2028 va fi de 12 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, crescând progresiv cu câte 1 lună la un interval de 6 luni până în decembrie 2028:

ianuarie-iunie 2024- 12 luni;
iulie-decembrie 2024 – 13 luni;
ianuarie 2025-iunie 2025 – 14 luni;
iulie 2025- decembrie 2025- 15 luni;
iulie 2028-decembrie 2028 – 21 de luni;
6. Baze de calcul pentru perioada 01.01.2029 -31.12.2029 va fi de 22 luni până la 33 de luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, crescând cu câte o lună la fiecare lună, astfel :

ianuarie 2029- 22 de luni;
decembrie 2029 -33 de luni;
7. Baze de calcul pentru perioada 01.01.2030- 30.11.2033 va fi de 34 de luni până la 80 de luni din ultimele luni de activitate, crescând cu câte o lună la fiecare lună, astfel :

ianuarie 2030 -ultimele 34 de luni;
noiembrie 2033 -ultimele 80 de luni;
8. Baza de calcul pentru perioada 01.12.2033 – 31.01.2043 va fi de 82 de luni până la 300 de luni din ultimele luni de activitate crescând cu câte două luni la fiecare lună astfel:

decembrie 2033- ultimele 82 de luni;
ianuarie 2043 – ultimele 300 de luni;
9. Pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;

10. Impozitarea pensiilor va fi una progresivă și se aplică tuturor pensiilor în plată, care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozițiile de la pct. 9, respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

Schema impozitarii pensiilor de serviciu care au si o componenta contributiva, la atingerea varstei standard de pensionare de catre beneficiarii lor

Citat:Textul art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023


Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei.
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%, asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%.
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de 6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 - 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit
1 027+ 560 =1 587 lei
Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare, un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

Sursa informației : https://www.huhurez.com

Citat:In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent, cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia:
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare,
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe diferenta ramasa din venitul lunar, va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

SURSA info : https://www.huhurez.com

Pensii militare pentru vechime in serviciu mai mica de 10 ani

Citat:Articolul 26 din Legea nr. 223/2015 reglementeaza posibilitatea ca, in anumite conditii, si militarii care au trecut in rezerva fara drept de pensie, dar au avut o vechime in serviciu mai mica de 10 ani, sa primeasca o pensie militara dupa ce mai intai si-au deschis un drept de pensie in sistemul public de pensii sau in alt sistem, de exemplu pentru avocati, in care au indeplinit conditiile cumulative de varsta si vechime pentru deschiderea unui drept de pensie.
Logica este ca in sistemul public de pensii stagiile militare mai mici de 10 ani au contat pentru deschiderea dreptului de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile, iar in sistemul pensiilor militare stagiile civile conteaza pentru deschiderea unui drept de pensie militara, nu si pentru calculul cuantumului pensiei militare.
Conditia esentiala pentru a obtine o astfel de pensie este ca dupa trecerea in rezerva militarii sa continue sa munceasca pentru a indeplini conditiile cumulative, vârsta și vechime, pentru deschiderea unui drept de pensie pentru limita de varsta, varsta redusa sau de invaliditate în alt sistem de pensie.
Aceasta condiție nu se cere celor care la data trecerii în rezerva aveau deja 10 ani vechime în serviciu. La implinirea varstei standard din sistemul pensiilor militare, acestia vor primi o pensie de serviciu in condițiile art. 19 din Legea 223/2015, chiar daca nu au mai lucrat dupa trecerea in rezerva.
Comun pentru pensiile stabilite în baza articolelor 19 și 26 este aplicarea articolului 29 alin.(3) potrivit caruia procentul de pensie nu se stabilește prin scădere din 65% ci se face proporția din 25 de ani, corespunzătoare vechimii în serviciu si sporului de vechime pentru condiții de munca. De exemplu dacă la trecerea in rezerva a avut 7 ani vechime în serviciu și 3 ani spor de vechime pentru condiții de munca, procentul de pensie va fi corespunzator proportiei vechimii cumulate de 10 ani din 25, respectiv (65x10) :25 = 26%
Daca baza de calcul a fost 5000 lei, pensia militara proportionala pentru 10 ani vechime cumulata va fi 5000 x26 %= 1300 lei
Daca vechimea cumulata este de 8 ani, pensia militara din aceeasi baza de calcul este 5000 x [(65x8):25]% =5000 x 20,8%= 1040 lei
"Articolul 26
(1) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) și b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplinește condițiile cumulative de pensionare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 19.
----------
Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 3 al art. 40 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015.
(2) Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condițiile alin. (1).
(3) În situația prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potențial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată"
Pentru reglarea acestor situații, dar si pentru valorificarea stagiilor suplimentare sau a stagiilor potentiale, Casa Nationala de Pensii a incheiat un protocol cu Casele de Pensii Sectoriale, Protocol pe care-l puteti studia mai jos ...





Protocolul serveste si pentru situatia in care pensionarul militar lucreaza ulterior pensionarii in sistemul public si respectivele stagii nu au fost utilizate pentru calculul pensiei militare. Dreptul de pensie in sistemul civil se deschide si pentru cativa ani, nu trebuie sa se astepte stagii de cel putin 15 ani, pentru ca stagiile militare din decizia de pensie militara sunt recunoscute in sistemul public de pensii ca vechime pentru deschiderea unui nou drept de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile.
Importanta este ADEVERINTA pe care Casele o intocmesc in cadrul cooperarii pentru aplicarea Protocolului.

SURSA informației : https://www.huhurez.com

Tabel cu indexarea si impozitarea pensiilor stabilite inainte de intrarea in vigoare a OUG 59/2017.
Pentru pensiile stabilite dupa intrarea in vigoare a OUG 59/2017, cuantumul pensiei nete indexata la 01.01.2024 va fi egal cu pensia neta in plata la 31.12.2023 indexata cu 13,8%, indiferent de cuantum, deoarece impozitele se opresc din pensia bruta indexata.

Pentru calcularea impozitării progresive se determina mai întâi venitul impozabil(Pensia bruta minus 2000 lei).
Venitul impozabil se raportează la cele doua "praguri": SMBE și SMNE - de aici încolo facem abstracție de cuantumul pensiei brute și lucram numai cu VENITUL IMPOZABIL!
1. Partea din VENITUL IMPOZABIL(nu din pensia bruta) mai mică decât SMNE sau egală cu acesta se impozitează cu 10%;
2. Partea din VENITUL IMPOZABIL(nu din pensia brută) mai mare decât SMNE, dar mai mică sau egală cu SMBE se impozitează cu 15%;
3. Partea din VENITUL IMPOZABIL(nu din pensia brută) mai mare decât SMBE se impozitează cu 20%.