pompieri

Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Unirea" al judeţului Alba din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

ANEXA nr. 7: INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "UNIREA" AL JUDEŢULUI ALBA
(- Anexa nr. 121 la Ordinul nr. 490/2008)
Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Unirea" al judeţului Alba din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Administraţiei şi Internelor, după cum urmează: pe fond negru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, iar în stânga o ramură de măslin verde.
Pe pieptul acvilei se află un scut despicat, semităiat la senestra: 1) pe albastru, un legionar roman de argint, redat în întregime din faţă şi privind spre stânga, ţinând în mâna dreaptă o lance, de asemenea, de argint, poziţionată în pal, iar în stânga un scut negru având în câmp literele VRR scrise cu argint, dispuse astfel: V în registrul de sus, iar RR în cel de jos; 2) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; 3) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond negru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * "UNIREA" AL JUDEŢULUI ALBA.
Semnificaţia elementelor însumate:
a)casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
b)grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru Cucerirea Independenţei de Stat a României;
c)ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
e)legionarul roman - element preluat din vechea stemă a judeţului Alba, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Alexandru Dimitrie Ghica" al judeţului Teleorman din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

ANEXA nr. 8: INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢA "ALEXANDRU DIMITRIE GHICA" AL JUDEŢULUI TELEORMAN
(- Anexa nr. 122 la Ordinul nr. 490/2008)
Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Alexandru Dimitrie Ghica" al judeţului Teleorman din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Administraţiei şi Internelor, după cum urmează: pe fond negru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, iar în stânga o ramură de măslin verde.
Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe albastru, un stejar de argint, smuls şi fructat; 3) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
În exergă, între doua cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond negru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * "ALEXANDRU DIMITRIE GHICA" AL JUDEŢULUI TELEORMAN.
Semnificaţia elementelor însumate:
a)casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
b)grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru Cucerirea Independenţei de Stat a României;
c)ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
e)stejar smuls: putere, soliditate; merit obţinut; autoritate veche; rădăcinile - colaborarea cu alte unităţi, structuri, instituţii, organizaţii; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe.

Două matrice sigilare ale Comenzilor Pompierilor din Bacău şi Tecuci (1860-1866)

SURSa : http://www.revistapentrupatrie.ro

Citat:La Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti se află două matrice sigilare (nr. 4426 şi 3144) care au aparţinut, în perioada 1860-1866, Comenzilor Pompierilor din Bacău şi Tecuci. Aceste matrice, care imprimau sigiliul pe documente, au forme ovală şi rotundă, sunt confecţionate din alamă şi sunt gravate în excizie. În emblema acestor vestigii sfragistice se disting:
I. Stema heraldică a Moldovei pe matricea sigilară ovală (38 x 33 mm): un scut de tip francez modern, tăiat roşu şi albastru, încărcat cu o întâlnire de zimbru, reprezentată cu capul animalului văzut din faţă, având între coarne o stea cu opt raze. Scutul, timbrat de o coroană închisă, cu toca albastră, compusă dintr-un cerc împodobit cu pietre preţioase, surmontat de opt cruciuliţe treflate (dintre care cinci sunt vizibile) din vârful cărora pornesc opt arce ornate cu perle care se reunesc în partea de sus şi se termină printr-un glob crucifer, cu cruce latină, are ca suporţi doi delfini cu capetele în jos, afrontaţi, cu gurile deschise, cu dinţii aşezaţi oblic, cozile în formă de floare de lalea, ridicate în sus şi orientate puţin spre exterior, cu corpurile sinuoase, solzii mai alungiţi, înotătoarele pectorale dispuse orizontal, înotătoarele abdominale poziţionate mai spre coadă, înotătoare dorsale zimţate ocupând întreaga suprafaţă a spatelui, boturile şi înotătoarele pectorale de aur. Dedesubt este gravat anul 1860. În exergă, între două ovale liniare, legenda: Principatele Unite Comanda Pompieriloru de Bacău.



II. Stema unită a Principatelor Române, reunind stemele heraldice ale Ţării Româneşti şi Moldovei, pe matricea sigilară rotundă (37 mm): două scuturi de tip francez modern, acolate la câte un colţ superior, cel din dextra, încărcat, pe albastru, cu o acvilă încoronată, cu capul conturnat, ţinând în cioc o cruce latină aşezată oblic, având aripile deschise şi zborul în jos, cel din senestra, încărcat, de asemenea, pe albastru, cu o întâlnire de zimbru, reprezentată cu capul animalului văzut din faţă, având o stea cu opt raze între coarnele-i ale căror vârfuri sunt orientate în sus. Scuturile sunt timbrate de o coroană închisă, fără tocă, compusă dintr-un cerc împodobit cu pietre preţioase, surmontat de opt fleuroane ascuţite (dintre care cinci sunt vizibile), din vârful cărora pornesc opt arce albastre care se reunesc în partea de sus şi se termină printr-un glob crucifer, cu cruce labată (cu braţele de formă concavă). În exergă, mărginită de două cercuri liniare, legenda: .ROMANIA. COMANDA. POMPIERILOR. TECUCIU.
Scutul de tip francez modern este un scut dreptunghiular cu baza în acoladă, inventat şi răspândit de Bara la sfârşitul secolului al XVI-lea.
Roşu este o culoare folosită în compunerea stemelor, reprezentată convenţional prin linii verticale plasate la distanţă egală. Semnifică putere, acţiune, îndrăzneală, generozitate, dragoste, voinţă, agresivitate, dorinţa de a servi patria, incitare la vigilenţă.
Albastru este o culoare utilizată în alcătuirea stemelor, reprezentată convenţional prin linii orizontale plasate la distanţă egală. Semnifică loialitate, fidelitate, autoritate, ordine, adevăr. După renumitul heraldist Michel Pastoureau, începând cu secolul al XX-lea, culoarea albastră simbolizează Europa în seria celor cinci inele olimpice, iar din 1955 devine culoarea Consiliului Europei (mai târziu, a Comunităţii Europene).
Aurul este un metal întrebuinţat în realizarea stemelor, reprezentat convenţional prin puncte plasate la egală distanţă între ele. Simbolizează bogăţie, forţă, credinţă, puritate, constanţă, bucurie, prosperitate, viaţă lungă.
Coroana închisă este coroana formată dintr-un cerc frontal de care se prind mai multe arcuri ce se unesc în partea superioară; de obicei este dotată cu pietre preţioase şi terminată printr-un glob crucifer.
Globul crucifer se prezintă ca o sferă suprapusă de o cruce care se găseşte în vârful coroanelor închise, în mâna unor personaje sau deasupra unor scuturi; este însemn al puterii suverane, atribut al suveranităţii.
Acvila este pasărea heraldică de prim rang (cea mai intens folosită). Simbolizează curaj, hotărâre, zbor spre înălţimi. Conform cerinţelor artei heraldice, acvila trebuie reprezentată văzută din faţă, cu capul spre dreapta şi cu aripile deschise.
Capul de zimbru redat din faţă este şi simbolul heraldic al fostului Mare Ducat Mecklenburg, al cantonului Uri (Elveţia) şi al mai multor familii germane şi poloneze.
Delfinul este un mamifer marin cu capul îngroşat, reprezentat, în heraldică, curbat în semicerc, din profil şi în poziţie verticală. Botul şi coada sa sunt întoarse spre dreapta scutului. Semnifică un comandament pe mare.
Dextra este un termen prin care se indică poziţia unei mobile în scut, la dreapta; în heraldică poziţia dreapta-stânga este inversă decât în sensul curent.
Senestra este un termen indicând poziţia spre stânga. În heraldică, noţiunea de stânga-dreapta se referă la poziţia scutului, nu la cea a privitorului, deci invers decât în accepţiunea obişnuită.
Conturnat se spune despre animale, păsări sau despre capetele lor care privesc spre stânga scutului.

Însemnul heraldic al al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Anghel Saligny” al Județului Vrancea din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

Citat:Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Anghel Saligny” al Județului Vrancea din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond purpuriu, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul și ghearele roșii, aripile deschise, ținând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.
Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: în cartierul 1, pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și stânga ramuri de stejar, totul de argint; în cartierul 2, pe albastru, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat, iar în cartierul 3, pe argint, un fund de butoi natural, înconjurat de 5 ciorchini de struguri albaștri, poziționați în stea, intercalați de 5 frunze verzi.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „ANGHEL SALIGNY” AL JUDEȚULUI VRANCEA.

Semnificația elementelor însumate

a) casca și topoarele — elemente preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
b) grenada explodând — amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României;
c) ramurile de stejar — forța, puterea; autoritate veche;

Drapelul I.S..U VRANCEA



Drapelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al judeţului Vrancea are formă dreptunghiulară, lăţimea este egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar culoarea este albă, având aplicat pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, respectiv stânga şi dreapta, însemnul heraldic propriu, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 32 din 3 aprilie 2013, publicat în Monitorul Oficial nr. 193 din 5 aprilie 2013.

Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Drobeta“ al Judeţului Mehedinţi din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

Citat:Ordinul Nr.150 din 20.10.2014 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne
ACT EMIS DE: Ministerul Afacerilor Interne
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 786 din 29 octombrie 2014
ANEXA Nr. 4
(Anexa nr. 144 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DROBETA“ AL JUDEŢULUI MEHEDINŢI
Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Drobeta“ al Judeţului Mehedinţi din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond purpuriu, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.
Pe pieptul acvilei se află un scut împărţit în furcă răsturnată: în cartierul 1, pe purpuriu, două topoare, încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; în cartierul 2, pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat, iar în cartierul 3, pe albastru, o albină de aur, cu aripile deschise.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „DROBETA“ AL JUDEŢULUI MEHEDINŢI.
Semnificaţiile elementelor însumate
a)casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
b)grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru Cucerirea Independenţei de Stat a României;
c)ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
e)albina - element preluat de la stema judeţului Mehedinţi pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

SURSA : http://www.legex.ro/

(29-03-2012 10:10 PM)Covalciuc Bogdan Scris:  Heraldica Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Dealu Spirii» al Municipiului Bucureşti

Ordinul Nr.185 din 07.09.2011
pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor
ACT EMIS DE: Ministerul Administratiei si Internelor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 641 din 08 septembrie 2011

În temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul administraţiei şi internelor emite următorul ordin: Articolul IOrdinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1 , după punctul 114 se introduce un nou punct, punctul 115, cu următorul cuprins: 115. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Dealu Spirii» al Municipiului Bucureşti
2. Articolul 2 se modifică şi va următorul cuprins: Articolul 2Elementele de compoziţie descrise şi forma grafică a scutului sau a câmpului heraldic, a pieselor şi figurilor heraldice, cromatica şi, după caz, devizele care individualizează structurile menţionate sunt prevăzute în planşele cuprinse în anexele nr. 1-115.
3. Articolul 3 se modifică şi va următorul cuprins: Articolul 3Anexele nr. 1-115 fac parte integrantă din prezentul ordin.
4. După anexa nr. 114 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 115, având cuprinsul prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Românei, Partea I. Ministrul administraţiei şi internelor, Constantin-Traian Igaş ANEXĂ(Anexa nr. 115 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DEALU SPIRII“ AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealu Spirii“ al Municipiului Bucureşti din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Administraţiei şi Internelor, după cum urmează: pe fond purpuriu, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, iar în stânga o ramură de măslin verde. Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat:
1. pe roşu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint;
2. pe albastru, o femeie înaripată, cu părul strâns la spate, în coc, purtând veşminte lungi, ţinând cu mâna stângă o trompetă dusă la gură, iar cu mâna dreaptă susţinând, lipit de ea, de la subsuoara dreaptă, un ostaş pompier rănit, având ochii închişi, capul dat pe spate şi puţin spre dreapta, ţinându-şi mâna dreaptă la inimă şi piciorul drept flexat şi un coif de pompier aşezat, jos, lângă el, totul de argint;
3. pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat;
4. pe portocaliu, un caduceu de argint, reprezentat printr-o baghetă verticală pe care sunt încolăciţi 2 şerpi afrontaţi, astfel încât partea superioară a corpului lor formează un arc şi se termină prin două aripi deschise.
În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „DEALU SPIRII“ AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI. Semnificaţia elementelor însumate:
a)casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
b)grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru Cucerirea Independenţei de Stat a României;
c)ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă; e)caduceul de argint - reputaţia de virtuţi reale; bagheta - puterea; şerpii - prudenţa; aripile - capacitatea unităţii de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav;
f)femeia înaripată - zeiţa Victoria; coiful - protecţie, invulnerabilitate; ostaşul pompier rănit - jertfa eroilor în lupta de la 13 septembrie 1848, din Dealul Spirii, susţinută de pompierii bucureşteni, comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu şi de batalionul II din Regimentul Linie sub comanda colonelului Radu Golescu împotriva unei divizii de armată turcească, comandată de Cherim Paşa; compoziţia reprezintă partea superioară a Monumentului Eroilor Pompieri realizat de Wladimir Hegel şi inaugurat la 13 septembrie 1901 în prezenţa câtorva supravieţuitori ai celebrei bătălii.

ORDIN nr. 123 din 1 august 2014 pentru modificarea anexei nr. 115 la Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne
EMITENT
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 591 din 7 august 2014

Citat:În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:
Articolul I
Anexa nr. 115 la Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Viceprim-ministru,
ministrul afacerilor interne,
Gabriel Oprea
Bucureşti, 1 august 2014.
Nr. 123.
Anexă
─────
(Anexa nr. 115 la Ordinul nr. 490/2008)
───────────────────────────────────────
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "DEALU SPIRII"
AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Dealu Spirii" al Municipiului Bucureşti din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond purpuriu, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.
Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1) pe roşu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe albastru, o femeie înaripată, cu părul strâns, la spate, în coc, purtând veşminte lungi, ţinând cu mâna stângă o trompetă dusă la gură, iar cu mâna dreaptă susţine, lipit de ea, de la subsuoara dreaptă, un ostaş pompier rănit, având ochii închişi, capul dat pe spate şi puţin spre dreapta, ţinându-şi mâna dreaptă la inimă şi piciorul drept flexat şi un coif de pompier aşezat lângă el, totul de argint; 3) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 4) pe portocaliu, un caduceu de argint, reprezentat printr-o baghetă verticală pe care sunt încolăciţi doi şerpi afrontaţi, astfel încât partea superioară a corpului lor să formeze un arc, şi terminată prin două aripi deschise.
În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * "DEALU SPIRII" AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.
Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Dealu Spirii" al Municipiului Bucureşti va avea flamura dreptunghiulară, de culoare albă, cu lungimea de 90 de centimetri şi lăţimea de 60 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 36 de centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 12 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 27 de centimetri.
La cele patru colţuri ale flamurei, pe interior, aşezate aproape pe diagonale, la 5 centimetri de margini, sunt patru coroane de stejar cu frunze şi fructe, brodate cu fir auriu, cu diametrul de 18 centimetri, în interiorul cărora se află câte două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, totul brodat cu fir argintiu.
Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 13 centimetri.
Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.
La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.
Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea unităţii INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "DEALU SPIRII" AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.
Pe cilindru este montat vârful hampei, realizat din alamă aurită cu următoarele caracteristici: peste ultimul inel al cilindrului sunt două modilioane aşezate oblic, cu lăţimea de aproape 9 centimetri şi cu înălţimea porţiunilor spiralate care se acolează de 1,8 centimetri, asuprite de o flacără cu înălţimea de 25,6 centimetri şi lăţimea de 12,6 centimetri. Pe partea inferioară a flăcării broşează un arc dublu de cerc concav, lat de 2,4 centimetri, în interiorul căruia este scrisă, în excizie, deviza CURAJ ŞI DEVOTAMENT, cu litere majuscule înalte de 1,3 centimetri. Distanţa de la porţiunea hampei care iese din flamură şi până în vârful flăcării fiind de 33,2 centimetri. Vârful hampei este realizat astfel încât ambele feţe ale sale să fie identice.
La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.
Semnificaţia elementelor însumate:
a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de stat a României;
c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
e) caduceul de argint - reputaţia de virtuţi reale; bagheta - puterea; şerpii - prudenţa; aripile - capacitatea unităţii de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav;
f) femeia înaripată - zeiţa Victoria; coiful - protecţie, invulnerabilitate; ostaşul pompier rănit - jertfa eroilor în lupta de la 13 septembrie 1848, din Dealul Spirii, susţinută de pompierii bucureşteni, comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu şi de batalionul II din Regimentul Linie sub comanda colonelului Radu Golescu împotriva unei divizii de armată turcească, comandată de Cherim Paşa; compoziţia reprezintă partea superioară a Monumentului Eroilor Pompieri realizat de Wladimir Hegel şi inaugurat la 13 septembrie 1901, în prezenţa câtorva supravieţuitori ai celebrei bătălii.

ORDIN 142 /2014 pentru modificarea anexei nr. 135 la Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne

Citat:În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

ART. I

Anexa nr. 135 la Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. II

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Viceprim-ministru,

ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Bucureşti, 19 septembrie 2014.

Nr. 142.

ANEXĂ
DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Însemnul heraldic al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în componenţă elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat în săritoare: 1) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; 3) pe purpuriu, un baston, cu extremitatea superioară în semicerc, care se îngustează înspre partea de jos, poziţionat în pal şi pe care este încolăcit un şarpe, cu capul conturnat; 4) pe argint, o acvilă albastră, redată din faţă, cu aripile deschise şi ridicate în sus, cu capul întors spre aripa dreaptă, cu ciocul şi ghearele roşii.

În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * M.A.I.

Drapelul distinctiv al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 100 centimetri şi lăţimea de 66 centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 38 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 14 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 31 centimetri.

Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.

Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 centimetri.

La partea superioară a hampei, în ultimii 70 centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.

Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.

Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.

La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.

Semnificaţia elementelor însumate:

a) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;

b) casca, topoarele, grenada explodând şi ramurile de stejar - elemente preluate din însemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă care intră în coordonarea şefului Departamentului;
c) şarpele încolăcit pe baston - medicina, vindecarea;

d) acvila - element preluat din însemnul heraldic al Inspectoratului General de Aviaţie care intră în coordonarea şefului Departamentului;

e) ciocul şi ghearele roşii - forţa Departamentului;

f) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.

Ordinul nr. 86/2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne



IInspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Căpitan Puică Nicolae» al judeţului Argeş

Citat:ANEXA Nr. 5
(Anexa nr. 151 la Ordinul nr. 490/2008)
Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Căpitan Puică Nicolae" al Judeţului Argeş din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond purpuriu, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei, un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, o acvilă de aur, cu ciocul şi ghearele roşii, care îşi ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).

Semnificaţia elementelor însumate:

a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;

b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;

c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;

d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;

e) acvila care stă pe muntele verde - element preluat de la stema judeţului Argeş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

SURSA : http://lege5.ro/

Ordinul nr. 86/2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne



INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "CRIŞANA" AL JUDEŢULUI BIHOR

Citat: ANEXA 6
(Anexa nr. 152 la Ordinul nr. 490/2008)

Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Crişana" al Judeţului Bihor din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond purpuriu, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei, un scut despicat şi semităiat la dextra: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe portocaliu, un turn crenelat de argint, rostuit negru, dotat cu o fereastră şi o poartă închisă; 3) pe albastru, în partea de jos, trei brâuri undate, cel din mijloc mai gros, peste care pluteşte o floare de nufăr, totul de argint.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).

În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * "CRIŞANA" AL JUDEŢULUI BIHOR.

Semnificaţia elementelor însumate:

a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;

b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;

c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;

d) turnul şi brâurile undate - elemente preluate de la stema judeţului Bihor pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea;

e) floarea de nufăr - face parte din flora judeţului Bihor.

SURSA : http://www.lege-online.ro/

ORDIN 86 /2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne



INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "BISTRIŢA" AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD

Citat:
Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Bistriţa" al Judeţului Bistriţa-Năsăud din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond purpuriu, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei, un scut despicat şi semităiat la dextra: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, un bărbat, purtând costum popular, ţinând în mâna dreaptă o suliţă, iar în stânga un scut rotund.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).

În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * "BISTRIŢA" AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD.

Semnificaţia elementelor însumate:

a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;

b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;

c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;

d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;

e) personajul în costum popular - element preluat de la stema judeţului Bistriţa-Năsăud pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

SURSA : http://www.lege-online.ro/