pompieri

Cutremur de pamant in Vrancea local time 05:24:15.0 2011-05-01

Citat: Magnitude mb 4.7
Region ROMANIA
Date time 2011-05-01 02:24:15.0 UTC
Location 45.60 N ; 26.58 E
Depth 150 km
Distances 48 km W Focsani (pop 105,112 ; local time 05:24:15.0 2011-05-01)
30 km NE Nehoiu (pop 11,350 ;
local time 05:24:15.0 2011-05-01)
8 km NW Valea râmnicului (pop 5,702 ;
l ocal time 05:24:15.0 2011-05-01)

Local view

Regional view

Sursa : https://www.emsc-csem.org

Cutremur în Munţii Buzăului.

Citat:Un cutremur cu magnitudinea de 4 pe scara Richter a avut loc în această dimineaţă în Munţii Buzăului. Seismul s-a produs la o adâncime de 138 de kilometri, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului. Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al INFP, a declarat că seismul produs în această dimineaţă face parte din activitatea seismică normală din Vrancea.

Cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade în Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter s-a produs joi, la ora 20.05, în Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP). Seismul a avut intensitatea II în zona epicentrală. Localităţile apropiate de zona în care s-a produs cutremurul sunt Gura Teghii (doi kilometri), Lopătari (13 km), Nereju (14 km), Mânzăleşti şi Siriu (20 km).

Citat:M 4.0 - ROMANIA - 2012-01-19 18:05 UTC
Magnitude ML 4.0
Region ROMANIA
Date time 2012-01-19 18:05:55.0 UTC
Location 45.54 N ; 26.45 E
Depth 117 km
Distances 52 km NW Buzau (pop 130,954 ; local time 20:05:55.8 2012-01-19)
18 km NE Nehoiu (pop 11,350 ; local time 20:05:55.8 2012-01-19)
7 km N Gura teghii (pop 3,835 ; local time 20:05:55.8 2012-01-19)
Global view
Source parameters provided by another agency

SURSA : http://www.emsc-csem.org/Earthquake/eart...?id=251625

Un cutremur ca în '77 ar produce 44.600 de daune totale ale locuinţelor

Citat:Un seism similar celui din martie 1977 ar produce 44.600 de daune totale la nivel naţional şi ar fi factate aproape un milion de locuinţe, potrivit calculelor realizate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

În prezent, fondul naţional total se ridică la aproape 8,4 milioane de locuinţe, cu o valoare estimată la peste 115 miliarde de euro, şi doar 504 sunt asigurate printr-o poliţă obligatorie. În România sunt însă încheiate aproximativ patru milioane de poliţe pentru locuinţe împotriva dezastrelor naturare (cutremur, inundaţii şi alunecări de teren), inclusiv cele facultative.

Un seism similar celui din 1977 ar însemna pentru portofoliul PAID 30.520 de daune (peste 3.000 totale şi 27.000 parţiale), a declarat Marius Bulugea, directorul general al PAID.

Valoarea daunelor pe portofoliul PAID s-ar ridica la 201 milioane de euro, potrivit calculelor brokerului Risk Management System. Pentru Bucureşti, daunele provocate de un cutremur ca în '77 ar fi de 64 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 39% din daunele ce s-ar produce în zona C, cu cea mai mare expunere la riscul de cutremur (Bacău, Brăila, Braşov, Buzău, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Ialomiţa, Prahova, Vaslui, Vrancea şi Ilfov).

Valoarea totală a daunelor ce s-ar putea produce în zona centrală s-ar ridica la 163 de milioane de euro, 86% din volumul total de daune estimat la nivelul întregii ţări. În zona A de risc sunt incluse judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara, Maramureş şi Sălaj, iar în zona B – Argeş, Bistriţa, Botoşani, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Tulcea, Timişoara şi Vâlcea.

Potrivit calculelor PAID, dauna medie parţială ar fi în cele trei zone: zona A – de 3.000 de euro pentru locuinţele de tip A şi 1.500 de euro pentru locuinţele de tip B. Pentru zona B, 5.000 de euro pentru locuinţele de tip A şi 3.000 de euro pentru cele de tip B. Pentru zona C, 7.000 de euro pentru locuinţele de tip A şi 4.500 de euro pentru cele de tip B.

Cutremurul din martie 1977 a produs 32.900 de daune totale, dintr-un total de aproape 750.000 de locuinţe afectate la nivelul întregii ţări. În acel moment, fondul locativ al României totaliza aproape 6,2 milioane de locuinţe.

sursa:http://www.adevarul.ro
mesaj editat de ....pompier_talpas....motivul : adaugat sursa

PROGNOZA SEISMICĂ PE 2013: "La anul, vom avea o medie de 15 cutremure pe lună”

Citat:Anul 2013 va fi unul bogat în activitate seismică, susţin reprezentanţii Institutului Naţional de Fizică a Pământului. "Prognoza noastră pentru 2013 arată că, la anul, vom avea o medie de aproximativ 15 cutremure pe lună. S-ar putea să avem luni în care în Vrancea se vor produce 10 cutremure, dar şi luni în care se vor produce 20 de cutremure", a declarat directorul ştiinţific al institutului, Mircea Radulian.
Radulian a explicat, pentru Gândul, că, potrivit datelor pe care le are până în prezent, cele mai multe dintre cutremurele care se vor produce la anul în zona Vrancea vor fi unele de intensitatea scăzută şi moderată.

"Cutremurele mari nu pot fi prezise. Acestea apar destul de rar. Statistic vorbind, o dată la doi ani, în această zonă seismică apar şi cutremure mai mari de 5 grade pe scara Richter. Astfel că, în 2013, ne-am putea aştepta la un asemenea cutremur, dar el se poate produce la fel de bine şi în 2014 sau în 2020. Nu putem prezice cu exactitate când se va produce un cutremur mai mare de 5 grade pe scara Richter", a punctat Radulian.

Directorul ştiinţific de la Institutului Naţional de Fizică a Pământului a mai spus că o activitate seismică bogată nu ar trebui să ne îngrijoreze. "Atunci când se produce un cutremur, Pământul se eliberează de energie. Un cutremur de intensitate mică poate preveni un cutremur de intensitate mare. Este mult mai bine dacă avem o intensitate seismică bogată, decât dacă am avea una săracă", a menţionat reprezentantul institutului.

Sursa:Mediafax.ro

Calculul marilor cutremure prin „Sinusoida Mărmureanu”: Se poate ajunge şi la 25 de seisme pe lună. Când ne paște un cutremur devastator

Cutremurele dese din ultima vreme arată că România tremură „ca o piftie”. Din fericire, nu tremură atât de tare încât să ne afecteze foarte grav, însă se pot înregistra şi 25 de cutremure pe lună. Specialiștii au făcut și o estimare legată de momentul unui posibil seism de proporții serioase.

Citat:Românii află mai des, cutremurele sunt la fel
„Aceste mici cutremure nu sunt ieşite din comun. Anul trecut, în luna mai, au fost 20 de cutremure, de exemplu”, ne linişteşte Gheorghe Mărmureanu. La rândul lui, Mircea Radulian spune că, în medie, au loc 15 cutremure în Vrancea, zona cea mai „fierbinte” din punct de vedere seismic. „Poate să nu fie niciun cutremur, dar pot ajunge şi la 25 pe lună. Deci, ca o medie, putem spune că sunt 15”, explică directorul INFP.
Trei cutremure în această dimineață în România
Cei doi specialişti au declarat, pentru EVZ, că un motiv pentru care se îngrijorează românii este că află mai des, acum, despre cutremurele care au loc în subteranul României deoarece avem un sistem mai performant de depistare a undelor seismice. „Înainte nu aveam aşa ceva. Acum, însă, Reţeaua Seismică Naţională beneficiază de reţele de staţii seismice pe arie restrânsă (SEISMIC ARRAY) care detectează cele mai mici mişcări tectonice, chiar şi în Transilvania. Noi suntem conectaţi, astfel, la un sistem internaţional”, explică Gheorghe Mărmureanu.
Istoria ultimilor 300 de ani arată că România a fost zguduită de şase mari cutremure. Studiile care au stat la baza cercetărilor au fost făcute de specialişti conduşi de profesorul Gheorghe Mărmureanu. Pe baza lor, se poate estima că un alt cutremur de mare intensitate nu va avea loc mai devreme de 100 de ani de la cel din 1977. „Doi studenţi au făcut un studiu pentru teza de doctorat şi au tratat istoria pe ultimii 300 de ani a cutremurelor”, spune Mărmureanu.
„Sunt doar estimări”
Conform acestui studiu, marile cutremure, de peste 7 grade pe scara Richter, au avut loc fie la adâncime mare, de peste 140 de kilometri, fie la adâncime medie, de până la circa 70 de kilometri. De fiecare dată, după unul de adâncime mare urma unul mai de suprafaţă. „Probleme serioase crează cele mai de suprafaţă, precum cel din 1977”, arată profesorul Mărmureanu.
În ciuda acestor „prognoze” bazate pe date istorice, fizicienii sunt rezervaţi. „Sunt elemente de luat în calcul, estimări, nu date certe pentru a se stabili că atunci va fi cutremurul”, susţine Radulian.
Primul CUTREMUR din 2013! Specialiștii anunță activitate seismică INTENSĂ în acest an
Şase cutremure în 300 de ani
Cele şase mari cutremure din ultimii 300 de ani au avut loc începând din 1701, atunci când a fost un seism de mare adâncime. După 37 de ani, în 1738, a avut loc unul mai la suprafaţă. După 64 de ani, în 1802 - de mare adâncime. După alţi 36 de ani, în 1838 - de suprafaţă. După 102 ani, în 1940 - de mare adâncime
Ultimul mare cutremur a avut loc, după alţi 37 de ani, în 1977 - de suprafaţă. Conform acestei „sinusoide” marca Mărmureanu, urmează ca viitorul cutremur puternic să fie de mare adâncime, după circa 64 de ani de la producerea celui din 1977, adică în 2041. „Până la următorul mare cutremur pot trece şi 102-115 ani”, spune Mărmureanu.
„Nu putem neglija Vrancea. Are o activitate intensă ce poate ajunge şi la 25 de cutremure de mică intensitate pe lună. Poate să nu aibă activitate şi să ne trezim cu un cutremur mare”
MIRCEA RADULIAN

SURSA : http://www.evz.ro

Pompierii constanteni, anunţaţi din timp în caz de cutremur
Pompierii din Constanţa utilizează un nou sistem, pe bază de senzori, de avertizare în caz de cutremur. Cu ajutorul lui vor fi avertizaţi cu până la 40 de secunde înainte ca unda seismică să atingă oraşul. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă speră ca astfel să se diminueze pagubele materiale şi pierderile de vieţi omeneşti.

Citat:Sistemul de alarmă care se găseşte în dispeceratele ISU are 3 culori. Beculeţul galben înseamnă între 4 şi 5 grade, cel portocaliu între 5 şi 6 grade, iar beculeţul roşu, peste 6 grade pe scara Richter. Prin intermediul tehnologiei moderne, pompierii sunt avertizaţi în momentul în care un cutremur urmează să aibă loc.
"Prima reacţie, fiind şi noi oameni, este de frică, teamă, dar noi, fiind instruiți pentru a interveni în asemenea cazuri, vom face tot posibilul de a salva și de a interveni cât mai bine pentru semenii noștri", a declarat Cristian Rotaru, locotenent ISU Dobrogea.
După ce se dă alarma, pompierii sunt gata de intervenţie în cel mult două minute.
"Mergem la locul de păstrare a echipamentului, ridicăm echipamentul, ne echipăm, aşteptăm nota de anunţare, facem prezenţa îmbarcarea şi mergem la destinaţie", a explicat pompierul Neculai Sava.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea este unul din cele 7 inspectorate din ţară şi din Bulgaria care dispune de un senzor special. Acesta este amplasat la adâncime, pentru a putea transmite cât mai eficient semnalul în caz de cutremur.

Odată înregistrat seismul, senzorul amplasat aici în sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea transmite semnalul care dă alarma. În acest fel, pompierii au timp să se mobilizeze şi să intervină acolo unde sunt solicitaţi.
Cu cât epicentrul cutremurului este mai aproape, cu atât alarma sună mai repede.
"Alertarea se face cu 15 până la 40 de secunde înainte, timp care ne ajută pe deoparte să anunțăm instituțiile, dar și să ne mobilizăm forțele de intervenție", a precizat purtătorul de cuvânt ISU Dobrogea, Paula Anghel.
Momentan, sistemul avertizează doar Inspectoratele pentru situaţii de Urgenţă, însă în timp vor exista astfel de sisteme şi în spitale, şcoli sau zone aglomerate.

SURSA : http://www.digi24.ro

ISUMB: Pompierii bucureşteni sunt pregătiţi să intervină în cazul unui cutremur
Pompierii bucureşteni afirmă că sunt pregătiţi să intervină în cazul unui cutremur asemănător celui din 1977, cu atât mai mult cu cât angajaţii de acum sunt profesionişti, nu mai sunt stagiari, ca pe vremuri. În fiecare tură, muncesc aproximativ 500 de pompieri, iar multe dintre autospecialele din dotare sunt achiziţionate de curând, având o tehnologie care îndeplineşte standardele Uniunii Europene.

Citat:"Cu siguranţă suntem pregătiţi să intervenim. Tehnica de intervenţie este cu totul altfel faţă de momentul respectiv (4 martie 1977 - n.r.), cu autospeciale noi, aşa cum se regăsesc în toată Uniunea Europeană. Pompierii care intervin acum, din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti "Dealu Spirii", sunt angajaţi profesionişti, nu mai sunt militari care să îşi desfăşoare stagiul pe durata unui an calendaristic, pentru ca apoi să reînceapă ciclurile de pregătire. Acum este un sistem profesionist, militarizat, cu program de pregătire continuu. ISU Bucureşti are în fiecare zi aproximativ 500 de pompieri în tura de serviciu, care încadrează autospecialele de intervenţie. Tehnica din dotare include autospeciale de stingere, de prim-ajutor, de descarcerare accidente rutiere sau descarcerare grea (trenuri, autobuze, cutremure, prăbuşiri de elemente de construcţie etc), autospeciale pentru salvare de la înălţime.", a declarat, luni, pentru AGERPRES, Daniel Vasile, purtător de cuvânt al ISU Bucureşti.

Chiar dacă ştiu că angajaţii ISU Bucureşti sunt profesionişti, pompierii sunt conştienţi de faptul că, în cazul unor calamităţi, aşa cum a fost cutremurul din 1977, nu pot interveni simultan pentru salvarea tuturor oamenilor aflaţi în dificultate, în Capitală, fiind vorba despre aproximativ trei milioane de persoane care se află zilnic în Bucureşti sau care tranzitează oraşul. Pompierii bucureşteni ar mai avea nevoie atât de echipaje, cât şi de autospeciale, mai ales că, în cazul unui cutremur de amploare, s-ar putea declanşa alte dezastre precum incendiile sau inundaţiile.

"În cazul unui cutremur se pot declanşa simultan incendii, din cauza conductelor de gaze fisurate sau a exploziilor, sau inundaţii, din cauza conductelor magistrale de apă subterane. Nu putem şti dacă avem suficienţi pompieri pentru că un asemenea cutremur are multe variabile: intensitate, durată, loc de manifestare. Să nu mai vorbim de echipajele de prim-ajutor, iar în ceea ce priveşte echipamentele, cu siguranţă ne-am bucura dacă am avea mai multe autospeciale noi de intervenţie. Depinde însă de intensitatea cutremurului, durata acestuia, precum şi alţi factori. E cert că nu se poate dimensiona o structură de pompieri cum este ISU Bucureşti, luând în calcul cel mai defavorabil scenariu, aşa cum a fost cel din 1977. Nu se poate interveni simultan pentru salvarea tuturor persoanelor dintr-o Capitală cum este Bucureştiul, cu aproximativ trei milioane de persoane zilnic, luând în calcul şi persoanele aflate în tranzit", afirmă Daniel Vasile.
În cazul unui cutremur, există reguli bine stabilite pentru mobilizarea angajaţilor, iar la nevoie sunt chemaţi la serviciu şi pompierii care sunt liberi. În acelaşi timp, există o cooperare strânsă cu toate structurile din cadrul Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, cum ar fi Poliţia sau Jandarmeria.
În caz de cutremur, primii salvaţi vor fi bolnavii internaţi în spitale şi copiii care învaţă în şcolile din Capitală.
"Nu se poate aplica o procedură în cazul producerii unui cutremur. Există reglementat doar modul de alarmare a structurilor, chemarea personalului aflat în turele libere la serviciu, cooperarea cu celelalte structuri din cadrul Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. Apelurile la 112 vor fi preluate în ordinea solicitărilor, cu prioritizare pentru anumite instituţii cum ar fi cele de învăţământ sau spitalele. În cazul unei calamităţi, se colaborează cu structuri precum Poliţia, Jandarmeria, dar şi cu organizaţii nonguvernamentale cum ar fi Crucea Roşie sau diferite asociaţii de voluntari", a precizat Daniel Vasile.
Oficialii ISU Bucureşti apreciază că, în prezent, oamenii sunt mult mai informaţi în legătură cu modalitatea în care trebuie să acţioneze în cazul producerii unui cutremur, lucru care nu s-a întâmplat în 1977, atunci când foarte mulţi oameni şi-au găsit sfârşitul sub dărâmături.
"Nu putem anticipa ce s-ar întâmpla cu exactitate în cazul unui cutremur asemănător celui din '77. Nu se pot cuantifica pagubele materiale sau eventuale victime, însă, în momentul de faţă, apreciem că populaţia este mai bine pregătită din punct de vedere psihologic să reacţioneze. La cutremurul din '77 au murit foarte mulţi oameni pentru că nu au ştiut cum să reacţioneze: fie au ieşit pe scări şi acestea s-au prăbuşit, fie s-au aruncat de la etaj din cauza panicii, în condiţiile în care blocul nu s-a prăbuşit", a explicat Daniel Vasile.
Pompierii sunt preocupaţi să îi înveţe pe oameni cum să se ferească în cazul unor dezastre, iar primii care beneficiază de instrucţia profesioniştilor ISU Bucureşti sunt copiii. În acest sens, pompierii bucureşteni au în derulare un program denumit "Too Quick To Quake" şi care implică pregătirea elevilor din 97 de şcoli din Capitală.
"Desfăşurăm sistematic exerciţii de evacuare în şcoli, dar şi în instituţii publice cu afluenţă mare de persoane: şcoli, spitale, orfelinate. De altfel, pregătiri cu şcolile desfăşurăm constant, fie că le facem în cadrul unor proiecte, fie că le realizăm doar noi. Proiectul care se află, în prezent, în derulare se numeşte "Too Quick To Quake" şi implică pregătirea copiilor din 97 de şcoli bucureştene. În anul 2012 am reuşit să instruim un efectiv de 44.000 de copii", a completat oficialul ISU Bucureşti.
În caz de cutremur, oamenii trebuie să ştie că este necesar să se adăpostească în locuinţă, sub obiecte de mobilier rezistent. În niciun caz nu trebuie să coboare pe scări pe durata cutremurului sau după primele secunde, existând posiblitatea să apară replici ale seismului.
Atunci când cutremurul îi prinde pe oameni în mediul exterior, aceştia trebuie să fie atenţi la construcţiile din jurul lor, la faţadele imobilelor, dar şi la geamuri pentru că există pericolul ca ele să se dezmembreze şi să cadă.
Pompierii spun că un loc indicat pentru adăpostirea pe timpul unui cutremur ar fi parcul. În cazul în care seismul îi surprinde pe oameni la volan, este indicat ca şoferii să oprească maşina şi să o părăsească pentru a nu rămâne blocaţi în autovehicul din cauza căderii unor bucăţi de tencuială din apropierea imobilelor.

SURSA : http://www.agerpres.ro

DANCEA - “DACEA: Danube Cross-border system for Earthquakes Alert”
LINK http://www.quakeinfo.eu/ro/

Citat:Proiectul este implementat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalier România-Bulgaria 2007-2013, cofinanțat de Fondul European pentru Dezvoltare Regională, guvernele roman si bulgar și cei 5 parteneri ai proiectului.
Obiectivul general al proiectului DACEA este:
- prevenirea dezastrelor naturale generate de cutremure în zona transfrontalieră România-Bulgaria; dezvoltarea uneiretele de comunicate integrate si cresterea capacitatii la nivel local pe baza rezultatelor cercetarii in caets domeniu.
Obiectivele specifice sunt:
- Evaluarea gradului de risc seismic și a efectelor cutremurelor din zona transfrontalieră;
- Dezvoltarea și punerea în aplicare a unei rețele integrate de detectie seismica cu facilitati IT&C;
- Creșterea capacității instituțiilor/unitatilor locale de intervenție in situatii urgență pentru activități comune de răspuns în caz de dezastre.

Sistemul de alerta la cutremur DACEA

Glosar LINK http://www.quakeinfo.eu
Parteneri
LINK Institutul National pentru Fizica Pamantului
LINK Национален Институт по Геофизика, Геодезия и География

Liceul „Decebal” din Constanta va fi dotat cu un seismometru
29 Aprilie 2013

Citat:Inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, prof. dr. Răducu Popescu, va participa, la Liceul Teoretic ”Decebal” Constanţa, la activitatea de promovare a proiectului ROEDUSEIS, în care este inclus şi liceul constănţean, alături de alte opt instituţii de învăţământ preuniversitar din România. În cadrul proiectului, Liceul „Decebal” va fi dotat cu un seismometru pentru activităţi didactice, ale cărui înregistrări vor fi integrate în arhiva seismică naţională şi intenaţională, iar datele obţinute vor fi utilizate în scopul dezvoltării metodologiilor de management integrat al riscului. Vor participa la acţiune şi parteneri care vor prezenta materialele educaţionale elaborate în fazele anterioare ale proiectului: dr. fiz. Bogdan Zaharia de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Bucureşti, lector dr. Nicoleta Brişan de la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca – Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, dr. ing. Emil-Sever Georgescu, director ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare, Bucureşti Psiholog dr. Speranţa Sibu