pompieri

Citat:Directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, susţine că "un cutremur major este posibil să se întâmple în 2040 sau spre sfârşitul secolului". Invitat la un simpozion ştiinţific care a avut loc la Adjud, Mărmureanu a declarat că exclude producerea unui cutremur de mare intensitate în perioada următoare, în ciuda numărului foarte mare de seisme din Vrancea.

Deşi de la începutul anului s-au înregistrat în zona Vrancea peste 80 de cutremure, unele cu o intensitate mai mare de patru pe Richter, profesorul Gheorghe Mărmureanu susţine că un cutremur foarte mare nu este posibil în perioada imediat următoare.

"Un cutremur de mare adâncime nu are această vârstă de 37 de ani. Este vorba de 64 de ani, 102 ani sau cine ştie, 200 de ani. Este o variantă a unui cutremur foarte puternic către sfârşitul secolului, dar poate să fie şi la 64 de ani. Asta înseamnă 2040 – 2060", a declarat profesorul Gheorghe Mărmureanu, potrivit adevarul.ro.

Profesorul Mărmureanu spune că ţara noastră este pregătită să facă faţă unui cutremur de mare intensitate, pentru că în ultimii ani Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă au fost dotate foarte bine.
"Suntem în bune conexiuni cu protecţia civilă, cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. S-au dotat foarte mult în ultimul timp. Sperăm că dacă reuşim să realizăm şi hărţile de desfăşurare în timp real a cutremurelor şi să le transmitem imediat sau chiar în timpul cutremurelor ca colegii de pe partea asta să salveze, chiar dacă salvezi un număr puţin, salvezi nişte oameni", a mai spus profesorul.

Gheorghe Mărmureanu susţine că specificul cutremurelor din Vrancea este că se produc la adâncimi de peste 100 de kilometri, cutremure care sunt mai puţin periculoase decât cele de suprafaţă.

Citat:România a făcut un pas important în pregătirea personalului ISU pentru cutremure. Potrivit secretarului de stat Raed Arafat, recent, a fost pregătită prima echipă de căutare şi salvare urbană acreditată de ONU. "Din această echipă fac parte aproximativ 50 de pompieri special antrenaţi să intervină în cazul unui dezastru natural", a spus Arafat. Cei instruiţi ar urma să pregătească alţi pompieri, astfel încât echipe asemănătoare să se regăsească la nivelul întregii ţări.

Citat:Activitatea seismică intensă din ultimele luni nu îi sperie pe specialişti, care spun că micile cutremure care au avut loc anul acesta în România nu prezintă un pericol imediat pentru ţara noastră. Însă în cazul unui seism puternic, sistemul medical bucureştean nu va putea face faţă unui dezastru. Cel puţin aşa susţine doctorul Raed Arafat, care pentru a vedea cum au reuşit japonezii să facă faţă cutremurelor zilnice, cum sunt organizate spitalele în caz de seism şi care sunt metodele prin care autorităţile nipone reuşesc să menţină o stare de alertă continuă în rândul populaţiei, s-a mutat pentru scurtă vreme în Ţara Soarelui Răsare. Despre ce a văzut acolo şi care este diferenţa între cum suntem organizaţi noi şi cum se organizează japonezii, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului de Interne a vorbit într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“.


„Adevărul“: Cum reuşesc japonezii să fie mereu în alertă pentru astfel de cazuri?

Doctorul Raed Arafat: Educarea lor începe din copilărie, au făcut investiţii serioase în prevenirea dezastrelor şi în campanii de conştientizare. Spre exemplu, în timpul vizitei din Japonia am văzut un centru de simulare post-cutremur, extrem de sugestiv. Oamenii pot intra acolo pentru a vedea cum arată un cartier fără curent, cu clădiri dărâmate. Sunt învăţaţi de mici copii că în caz de cutremur, trebuie să fie independenţi în primele 72 de ore, asta în condiţiile în care nu sunt răniţi şi merg pe propriile lor picioare. Sunt învăţaţi să nu se aştepte la soluţii imediate din partea statului. Prin urmare, cei care nu sunt răniţi au acasă mâncare, apă, medicamente – acel kit de urgenţă în caz de cutremur. Asta pentru că autorităţile sunt implicate, în primă fază, în salvarea vieţilor.

„Adevărul“:Cum se organizează în caz de calamitate?

Doctorul Raed Arafat: În primul rând, am remarcat că la ei, cei care acordă primul ajutor în prespital sunt întotdeauna pompierii. În schimb, spre deosebire de alte state, la japonezi există echipe mobile de medici, cu maşini speciale care au toate dotările necesare şi care în caz de cutremur ies pe teren pentru a interveni. Aceste echipe sunt un mare avantaj. În ceea ce priveşte spitalele propriu-zise, la ei echipamentele medicale sunt foarte bine fixate. Dacă nu sunt fixate şi sunt lăsate la liber, în timpul unui cutremur, pot fi distruse. Calculatorul e bine fixat pe birou, aparatele care sunt pe roţi au mereu frâna pusă. Japonezii au proceduri prin care orice încăpere este pregătită să facă faţă unui cutremur, iar pagubele să fie cât mai mici.

„Adevărul“:Cum ne pregătim noi cetăţenii pentru un cutremur puternic?


Doctorul Raed Arafat: La noi mai sunt încă multe de făcut. De pildă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a creat materiale de prevenire şi de educare a populaţiei, iar pompierii merg în şcoli, unde se fac exerciţii cu copiii. Nu este suficient şi este nevoie de o mai mare implicare a mass-media. Avem acum un proiect, prin care se încearcă să se creeze o mascotă a dezastrelor, care va fi un personaj din desene animate. Rolul ei va fi să-i înveţe pe copii şi pe adulţi cum să reacţioneze în caz de urgenţă. Aşa cum mesajele de la televizor te îndeamnă să bei doi litri de apă pe zi, aşa vom crea mesaje care să îi înveţe pe oameni ce e de făcut în caz de cutremur.


„Adevărul“:Ce ar mai trebui făcut?


Doctorul Raed Arafat: În primul rând, să verificăm dacă clădirile şi echipamentele pot face faţă unui cutremur, dacă personalul medical este instruit să reacţioneze conform procedurilor şi dacă, în caz de calamitate, pot proteja pacienţii. De asemenea, avem nevoie de generatoare funcţionale dar şi de surse de apă. Aceste lucruri nu există încă în toate spitalele româneşti.

„Adevărul“:În ultimele luni s-au produs mai multe cutremure. Trebuie să ne speriem?

Doctorul Raed Arafat: Părerile specialiştilor sunt împărţite, însă trebuie să fim mereu în alertă şi trebuie să fim pregătiţi pentru un cutremur. Ceea ce trebuie să înţeleagă cetăţenii este că niciodată Bucureştiul nu va confrunta consecinţele unui cutremur de unul singur, ci vom mobiliza resurse din întreaga ţară. Deja am început să pregătim echipe specializate de intervenţie. Spre exemplu, anul acesta a fost autorizată prima echipă de căutare – salvare urbană a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, care a primit autorizaţie de la ONU. Rolul acestei echipe este să instruiască alte echipe din ţară. Scopul nostru este ca în trei-patru ani fiecare judeţ să aibă o echipă pregătită în căutare şi salvare urbană. Evident, pe lângă aceste echipe, vor fi şi unităţi mobile de primiri urgenţe. Dacă într-un cutremur major structura spitalicească va fi afectată, automat că anumite cazuri vor fi redistribuite către Braşov, Timişoara sau Cluj sau către spitale regionale din afara zonei de pericol, în baza unor planuri care au fost elaborate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Cert e că şansa ca un cutremur să apară există, iar istoria ne învaţă că cel din 1977 a fost unul serios. Prin urmare, ne pregătim. Mai este necesar un sistem de alertare adecvat prin care să ştim că putem transmite mesaje populaţiei şi, bineînţeles, avem nevoie de o capacitate de intervenţie corectă.


Dacă într-un cutremur major structura spitalicească va fi afectată, automat că anumite cazuri vor fi redistribuite către spitale regionale din afara zonei de pericol.

„Adevărul“:Cum stăm la acest capitol?

Doctorul Raed Arafat: În ultima perioadă s-a îmbunătăţit foarte mult. Pe plan naţional avem în aproape fiecare judeţ plus Bucureşti maşini cu echipamente de descarcerare grea, care includ şi un kit pentru salvare urbană. Cu toate acestea, avem nevoie de maşini în plus. Spre exemplu, în cazul pompierilor, autovehiculele trebuie înlocuite pentru că unele dintre ele sunt vechi de 20 de ani. De asemenea, serviciile judeţene de ambulanţă vor primi 143 de ambulanţe până la sfârşitul anului, în timp ce SMURD-ul va primi maşini pentru multiple victime, speciale pentru calamităţi.


„Adevărul“:În acest moment suntem cam „descoperiţi”...

Doctorul Raed Arafat: Da, într-o situaţie de dezastru, sistemul va fi depăşit, cine crede contrariul greşeşte. Din cauza asta se numeşte situaţie de dezastru. Dacă sistemul nu e depăşit, atunci nu mai am dezastru. Sistemul nu va face faţă, dacă avem parte de un cutremur mare. Bucureştiul singur nu va face faţă şi atunci vom mobiliza restul ţării, unde vom trimite o parte din pacienţi.

„Adevărul“:Concret, cum s-ar acţiona în cazul unui dezastru?

Doctorul Raed Arafat: Trebuie punctat de la bun început că în situaţie de dezastru cererea este mai mare decât ceea ce pot oferi, iar miracole în timpul unui dezastru nicio ţară nu poate să facă, oricât de avansată ar fi. Dezastru înseamnă ca eu am un dezechilibru între ce pot oferi şi ce nevoi sunt. Aici intervine conceptul de triaj şi de stabilire a priorităţilor. Noi am creat planul roşu care a fost activat de mai multe ori în mai multe judeţe. Într-un dezastru, primele ore sunt ale evaluării şi ale reacţiilor punctuale imediate, după care este intervenţia în forţă, care automat înseamnă o intervenţie coordonată. Depinde de câte zone şi clădiri sunt afectate, apar incendii, apar scăpări de gaze. Rolul nostru este să evaluăm, să trimitem echipaje unde este nevoie. În primele ore, intervenţia este pe plan local, apoi regional, apoi naţiona


„Adevărul“:Şi mai exact?

Doctorul Raed Arafat: Dacă mâine se întâmplă ceva, putem să închidem SMURD-ul în toată ţara şi îl duci în zona calamitată, iar serviciile de ambulanţă îl înlocuiesc, trecând la două ture pe plan local. Avem capacitatea să mobilizăm maşinile de descarcerare grea, există toate aceste posibilităţi datorită faptului că avem un sistem naţional cu comandă unică, prin intermediul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Puţine ţări europene se pot lăuda cu un astfel de sistem.


În Urgenţe e ca la Armată
„Adevărul“:Ce este Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă?

Doctorul Raed Arafat: Practic, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a adus sub aceeaşi umbrelă toate structurile care lucrează în urgenţă. Concret, ele sunt sub o coordonare unitară, într-un minister puternic. Există o colaborare excelentă cu Ministerul Sănătăţii şi cu Ministerul Apărării. Crearea acestui departament a fost un mare pas înainte pentru sistemul de urgenţe. În cadrul lui este o direcţie generală care se ocupă de asistenţa medicală de urgenţă, formată din 30 de oameni, dar tot la noi se află şi Inspectoratul General de Aviaţie şi Inspectorul pentru Situaţii de Urgenţă.

Citat:Un student din Suceava a inventat un dispozitiv care a fost si premiat, si care ar putea sa ne salveze viata in cazul unui cutremur. Aparatul se activeaza cand se prabuseste casa.

Citat:Seismologul-șef al Institutului de Fizică, Mircea Radulian, susține că anul acesta vor fi cutremure de o intensitate mai mare ca anul trecut, dar nu știe când va fi „marele” cutremur.

Anul 2015 vine cu cutremure mai dese și mai intense, susțin seismo logii. Potrivit acestora, vom avea cel puțin unul pe lună, iar cele cu o intensitate de 4 grade pe scara Richter vor fi cotidiene, susține Radulian. „De la începutul anului au fost 6 cutremure în România. În luna ianuarie au fost 4 cutremure în zona Vrancea, care nu sunt neobișnuite. Sunt zile când apar mai multe cutremure, sunt zile când sunt mai puține. Nu este alarmant, nu este neobișnuit. O activitate normală înseamnă să nu depășească magnitudinea de 5-6. În 2015 vom avea cutremure în fiecare lună. Vom avea cutremure de peste 4 în fiecare lună”, ne-a explicat Mircea Radulian.

Cert este că de la începutul anu lui s-au produs șase cutremure cu intensitate cuprinsă între 2 și 4,3 grade. Un seism cu magnitudinea 4,3 grade pe scara Richter s-a produs la 4 ianuarie, la ora 21.40, în Vrancea. Pe 3 ianuarie, s-au produs alte două cutremure de 4,2 și, respectiv, 3,9 grade.

EVZ a încercat să afle cum sunt pregătite să intervină instituțiile abilitate în cazul unui cutremur soldat cu prăbușiri de clădiri și panică.

Alarma, înainte cu 6-7 secunde

Autoritățile află cu 6-7 secunde înainte ca un cutremur să se producă. „Se activează sistemul de prealarmare al cutremurului și toate unitățile subordonate sunt informate în același timp. În situația în care cad toate sistemele de comunicații, toate autoutilitarele pleacă din curtea subunităților și se opresc la evenimentele pe care le întâlnesc.

La MAI se reunește Comitetul pentru Situații de Urgență din care fac parte reprezentanți ai tuturor instituțiilor importante, precum Ministerul Sănătății, prefectură, primărie, poliție, pompieri, armată.

Odată produsă catastrofa, se iau primele măsuri pentru a se limita pierderile de vieți omenești și economice: se sistează livrarea gazelor, a energiei termice și a celei electrice.

ARCINILE COMITETULUI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

● cercetarea zonelor afectate;

● stabilirea intervenției pe urgențe;

● modul de acțiune pentru salvarea persoanelor surprinse sub dărâmături;

● investigarea zonei afectate și identificarea altor situații de urgență ce ar putea să se producă;

● modul de întocmire și trans mitere a rapoartelor operative. De asemenea, evacuarea răniților și a victimelor, acordarea primului ajutor, salvarea celor aflați sub dărâmături sunt prioritare. Următorii pași sunt:

● stingerea incendiilor, eli mi narea scăpărilor de gaze și de noxe;

● luarea de măsuri pentru asigurarea alimentării cu apă, energie, restabilirea sistemelor de comunicații;

● luarea de măsuri pentru utilizarea clădirilor în condiții de siguranță.

Nu sunt adăposturi suficiente

În situația în care există comunicații, atunci aceste mașini și echipaje sunt ghidate către locurile în care sunt probleme. Evident, prioritate au spitalele și instituțiile de învățământ”, a explicat, pentru EVZ, un oficial din cadrul ISU București. Sfatul specialiștilor este ca populația să se îndrepte către parcuri, unde se vor instala corturi de prim-ajutor. În București sunt 1.491 de adăposturi de protecție civilă, în care pot fi primite 226.739 de persoane. Capacitatea celor 51 de stații este de 13.726 de persoane. Potrivit ISU București, în spațiile existente în subsolul clădirilor, altele decât adăposturile de protecție civilă, se pot constitui spații de cazare a populației, dar numai în anumite situații, cu sau fără paturi, în funcție de necesități și de posibilitățile de dotare. Sunt 2.545 de spații cu o capacitate însumată de primire pentru 267.917 de persoane. Pe lângă acestea, mai sunt alte 4.000 de spații de adăpostire, care pot primi puțin peste 100.000 de persoane. Unele spații pot adăposti circa 300 de persoane.

Puțini medici și echipe de intervenție

Un cutremur produs în București întrunește toate caracteristicile unui dezastru natural major, arată raportul Curții de Conturi obținut de EVZ. Inspectorii au arătat că, în cazul apariției unui dezastru major, Capitala se va confrunta cu următoarele dificultăți:

● Timp îndelungat necesar reintrării în funcțiune a sistemelor vitale: electricitate, gaze;

● Număr mare de sinistrați (populație rămasă fără adăpost);

● Nevoi mari de alimente și echipamente de primă necesitate – alimente de bază, echipament;

● Număr mare de victime și nevoia de management al acestora și al familiilor aparținătoare;

● Număr redus de specialiști, medici;

● Nevoia de mână de lucru pentru ajutorarea celor asistați, în special al invalizilor, persoanelor cu dizabilități, bătrâni, etc.;

● Personal necesar pentru realizarea lucrărilor de recon strucție.

20 de cutremure într-o lună

Cel mai puternic seism produs anul trecut în România a fost pe data de 22 noiembrie 2014, în Vrancea. Acesta a avut magnitudinea de 5,7 grade pe scara Richter, s-a produs la o adâncime de 40 de kilometri și s-a simțit inclusiv în București. De la începutul anului 2014 au fost înregistrate numeroase seisme, cu magnitudini cuprinse între 2,5 și 4,9 grade pe scara Richter, numai în luna august producându- se 20 de cutremure în zona seismică Vrancea. Cert este că 11 seisme au avut în 2013 intensitate mai mare de 4 grade pe scara Richter.

Citat:Românii sunt sfătuiţi să aibă mereu la îndemână un kit minimal de urgenţă: un rucsac care să conţină articole de igienă, apă, alimente, trusă de prim-ajutor, pături, un briceag, lanternă, fluier şi fotocopii ale actelor.

ISU lucrează şi la o aplicaţie pentru smartphone-uri, care să-i înveţe pe utilizatori cum să acţioneze în caz de cutremur.

Invitatul Orei de Ştiri de marţi seara a fost şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, care a oferit detalii despre această campanie:

"Nu e motiv de panică, lucrăm de mult timp la un pachet informativ pentru populaţie, informaţiile trebuie să le intre oamenilor în sânge

E normal să fie responsabilizat fiecare individ. Şi în Japonia, şi în SUA se repetă aceste mesaje.
Oamenii trebuie să aibă nu într-un rucsac neapărat, dar la îndemână, apă pentru trei zile, alimente neperisabile, iar diabeticii şi cardiacii să aibă rezervă de medicamente. Cei care nu sunt răniţi, fără probleme majore, trebuie să se autoservească, pentru că statul va fi ocupat în primul rând cu salvarea de vieţi.
România este o ţară cu risc seismic.
Suntem mai bine pregătiţi decât acum trei ani, dar mai avem de lucru.

Avem acum echipă de căutare salvare în zona urbană, la nivel de Naţiunile Unite. Echipa a fost pregătită trei ani.

În caz de seism la şcoală, în timpul orelor, elevii să se ascundă sub bănci, iar profesorul sub tocul uşii.

Aplicaţia pentru smartphone-uri va apărea peste câteva luni. Se vor putea accesa sfaturi despre inundaţii, seisme, furtuni sau de prim-ajutor".

(23-10-2013 06:14 PM)Valentin P Scris:  Urmatorul cutremur de peste 7 din Vrancea s-ar putea produce la 140km. Ce zone ar fi in pericol

Citat:Informatiile, deloc de neglijat, apar intr-o lucrare publicata acum 7 ani de Mircea Radulian, directorul stiintific al ''Institutului National de Fizica a Pamintului'' si de un cercetator din Japonia, care dadeau ca termen limita anul 2013.
Lucrarea, semnata in 2006 de Mircea Radulian si Nobuo Hurukawa, directorul de atunci al Institutului de Seismologie si Ingineria Cutremurelor din Japonia - a luat in calcul mai doi mari indicatori: ritmicitatea seismelor si adancimea lor. Calculele, intinse pe un an intreg, s-au bazat pe un algoritm folosit de niponi.

Conform studiului cei doi specialisti au ajuns la concluzia ca urmatorul seism cu o magnitudine cuprinsa intre 6,9 si 7,7 ar putea avea loc in vrancea cel tarziu in 2013. Iata cum comenteaza acum, Mircea Radulian, lucrearea publicata in urma cu 7 ani.

"Concluzia este ca la inceputul secolului acesta e de asteptat sa apara un cutremur de magnitudine 7 in segmentul cel mai de jos in zona Vrancea deci pe la 140-160 de km. Este o prognoza cum ii spunem noi, la scara mare, care reflecta pe baza unui studiu aceasta posibilitatea de aparitie a unui cutremur mare in Vrancea de magnitudine de 7 in viitor"

Studiile de atunci nu au fost abandonate ci dimpotriva.

"E posibil ca urmatorul cutremur, deci iar, e posibil, ipotetic, ca urmatorul cutremur ceva mai mare din Vrancea de 7 , 7 si ceva sa fie de adancime . Deci aceasta ipoteza ramane in continuare. Asta inseamna ca impactul asupra teritoriului tarii este putin diferit decat cel din 77. Adica sunt de asteptat ca efectele sa fie ceva mai mari catre N-E catre Moldova si mai putin catre partea de S-E catre Campia Romana", mai spune Mircea Radulian.

Si cum paza buna trece primejdia rea, autoritatile trebuie sa fie pregatite pentru orice. Raed Arafat a fost desemnat sa prezinte un plan amanuntit de interventie in caz de calamitate.

"Se va insista pe educarea populatiei in caz de calamitate si vrem sa cumparam materiale pentru depistarea victimelor", spune Raed Arafat.

Adica echipamente speciale pentru gasirea victimelor sub daramaturi. Iata cum arata si cum functioneaza o astfel de trusa aflata in dotarea pompierilor bucuresteni. Totul se bazeaza pe senzorii care depisteaza zgomotele.

Este foarte important ca atunci cand va aflati sub daramaturi sa faceti zgomote ale caror vibratii sa fie detectate de echipamentul pompierilor. Un astfel de gest poate face diferenta dintre viata si moarte.

"Sunetele sunt inregistrate de cei 6 sensori, pe langa asta trusa mai contine doua perechi de casti si un monitor pe care se vizualizeaza", spune Adrian Dinu, ISU Bucuresti.

La fel cum se intampla si in alte tari, populatia trebuie sa abia notiunile elementare in caz de urgenta.

Sursa:StirilePROTV.ro

(09-06-2012 06:42 PM)Covalciuc Bogdan Scris:  IMAGINI SPECTACULOASE cu Moara lui Assan in flacari







SURSa : http://cronicaromana.ro

Citat:Se implinesc 2 ani de utilizare a sistemului de avertizare la cutremur puternic in zona transfrontaliera romano-bulgara – rezultat al implementarii proiectului DACEA, realizat in cadrul Programului de Cooperare Trasnfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013. Dr.ing. Constantin Ionescu , directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, - institutia care a condus proiectul, - vorbeste despre evolutia utilizarii acestui sistem, inca extrem de rar in lume.

Dr.Constantin Ionescu: Sistemul de alarmare seismica implementat in cadrul programului tranfrontalier Romania-Bulgaria a avut o evolutie buna. Putem spune si 'foarte buna', mai ales ca a fost foarte bine primit de autoritati, in speta autoritatile pentru situatii de urgenta, - cele care au fost planificate sa beneficieze de sistemul respectiv, - dar au mai aderat si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bucuresti, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, alte judete care au fost interesate de primirea informatiilor de la acest sistem, dar si centrele de situatii de urgenta ale ministerelor, - cum ar fi Ministerul de Interne, Guvernul Romaniei, Ministerul Dezvoltarii Regionale, – care primesc aceste informatii. Au exprimat dorinta de a primi informatii si entitati cum sunt reactorul de la Pitesti, laserul CETAL de la Magurele si speram sa mai conectam si alte institutii care au asemenea infrastructuri critice in administrarea lor.

Intrebare: Ce planuri aveti pentru dezvoltarea pe mai departe a acestui sistem? Si nu este vorba numai de zona transfrontaliera. Romania este in continuare una din putinele tari care folosesc un sistem de avertizare pentru cutremur major.
Dr.Constantin Ionescu: Vrem sa dezvoltam sistemul, astfel incat sa fie primit de toate centrele inspectoratelor pentru situatii de urgenta din toate judetele din Romania, astfel incat acestea sa aiba informatii in timp real despre cutremure si o imagine rapida asupra pagubelor pe care le produce un cutremur puternic in Romania. Este necesar, de asemenea, sa se obisnuiasca cu produsele pe care noi le livram catre dansii, mai ales ca – pe langa ce s-a facut prin proiectul DACEA, - am incercat sa dezvoltam si alte produse , care sunt utile autoritatilor: incercam sa completam hartile de hazard seismic, hartile de risc seismic, vrem sa ne adresam si institutiilor care au in administrare aceste infrastructuri critice, cum este Distrigaz, Transgaz, Electrica, Transelectrica, entitati de administrare sau proprietari de cladiri inalte care au lifturi (care in cazul unui cutremur inalte pot fi comandate sa duca liftul la parter). Sunt foarte mullte aplicatii care pot utiliza informatii de la sistem, numai sa doreasca sa-l implementeze.

Intrebare: Cand ne putem astepta sa lucrati la un sistem de integrare cu sistemele de aparare pentru alte tipuri de hazard natural, de riscuri de inundatii, de incendii.. La nivel european exista niste perspective in acest sens.
Dr.Constantin Ionescu: Da, exista si la nivel national in Romania. Se lucreaza la un proiect de integrare a riscurilor naturale si la producerea in timp real a unor scenarii axate pe diferite hazarde (pe cutremure, pe cutremurul maxim posibil, pe cutremurele din secolul trecut, la fel se poate face si pe alte tipuri de hazarde, cum ar fi inundatii, alunecari de teren, accidente nucleare, mai sunt si alte hazarde). Toate acestea se vor integra la nivelul inspectoratului pentru situatii de urgenta. Noi, ca institut, vom participa la evaluarea hazardului seismic si aici suntem furnizor principal de serviciu pentru inspectoratele de situatii de urgenta, noi impreuna cu Universitatea de Constructii si URBAN-INCERC.

Citat:Un cutremur moderat cu magnitudineade 5,3-5,7 grade s-a produs in zona Vrancea in noaptea de vineri 23 septembrie spre sambata 24 septembrie.


SURSA foto : http://www.emsc-csem.org

Cutremurul a avut loc la ora locala 2h11min19sec (23h11min19sec UTC). Epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Vrancei, zona PALTIN, judetul Vrancea (45,76 grade latitudine Nordica, 26,63 grade longitudine Estica).


SURSA foto : http://www.emsc-csem.org

Conform datelor preliminare publicate de EMSC, magnitudinea cutremurului a fost de 5,6 grade. Seismul s-a produs la adancimea de 80-100 km. Intensitatea maxima a fost de VI grade pe scara Mercalli. Cutremurul a fost resimtit in Moldova si Muntenia, cu intensitari de la IV la V-VI grade pe scara Mercalli. Intensitatea cutremurului la Bucuresti a fost de V grade.