Acest forum foloseste cookies
Acest site foloseste cookies pentru a personaliza continutul si publicitatea, pentru a analiza traficul si pentru a oferi optiuni social media. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.

pompieri


Postează răspuns 
 
Evaluarea subiectului:
  • 6 voturi - 5 în medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Cutremurul din 4 Martie 1977
Autor Mesaj
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,731
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6525
Given 19472 thank(s) in 8045 post(s)

Mesaj: #1
Cutremurul din 4 Martie 1977
REMEMBER 4 MARTIE 1977

[Imagine: cutremur-1.jpg?width=480&height=361]
Citat:Un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a produs românilor multe suferinţe şi pagube materiale. Pierderile comunicate oficial au atins 1.570 victime şi 11.300 răniţi, pierderi economice de 2 miliarde dolari, din care pierderi directe 1,68 miliarde dolari; pierderile indirecte au fost de ordinul 364,7 - 1.175 milioane dolari.
S-a estimat că 60% din pierderi au fost în domeniul locuinţelor. Capitala a avut cel mai mult de suferit: 1.424 persoane decedate şi pierderi de 1,6 miliarde dolari.


"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 21-02-2023 04:17 PM de Homefire News.)
04-03-2012 07:37 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Pompier tălpaș , Karin
{myadvertisements[zone_3]}
MARIUS N Offline
Membru experimentat
****

Mesaje: 210
Alăturat: Dec 2010
Locatie:
Thanks: 152
Given 96 thank(s) in 58 post(s)

Mesaj: #2
Cutremurul din 4 Martie 1977
PE 4 MARTIE SE IMPLINESC 36 DE ANI DE LA CUTREMURUL DIN 1977


Magnitudinea acestui cutremur a fost de 7,2 grade pe scara Richter
Au trecut 36 de ani de la devastatorul seism produs în zona Vrancea, în seara zilei de 4 martie 1977 (în jurul orei 21.22), care a afectat mai multe zone ale ţării noastre, fiind cel mai puternic cutremur din istoria modernă a României şi unul dintre cele mai puternice seisme din Europa produse în ultimul secol.

Citat:Magnitudinea acestui cutremur a fost de 7,2 grade pe scara Richter, cu o mişcare combinată pe verticală şi orizontală, având o durată de aproximativ 55 secunde. Urmările au fost devastatoare: 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.

Mişcarea seismică fiind un eveniment imprevizibil, apărut de regulă prin surprindere, este necesar să cunoaştem bine modul şi locurile care pot asigura protecţie în toate împrejurările: acasă, la serviciu, în locuri publice, în mijloacele de transport, etc. Timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru realizarea unei oarecare protecţii este foarte scurt. Se impune cunoaşterea unor reguli de comportare şi măsuri de protecţie în caz de cutremur pe care trebuie să le realizăm atât înainte de producere, pe timpul cutremurului, cât şi după ce mişcarea seismică a trecut.

CUM SĂ TE PROTEJEZI ŞI SĂ INTERVI Î N CAZ DE CUTREMUR ÎNAINTE DE PRODUCEREA UNUI CUTREMUR:

•Executaţi lucrări de reparaţie şi întreţinere la clădirile care necesită acest lucru.
•Nu faceţi modificări la clădiri, în vederea măririi sau micşorării unor spaţii, care afectează structura de rezistenţă a acestora;
•Nu montaţi instalaţii grele (antene, instalaţii de ventilaţie/climatizare, etc.) pe elementele structurale sau nestructurale ale clădirii, dacă acestea afectează structura de rezistenţă.
•Pregătiţi-vă rucsacul pentru situaţii de urgenţă: rucsacul pentru situaţii de urgenţă conţine obiecte care vă ajută să supravieţuiţi timp de 3-5 zile, în cazul în care este nevoie să părăsiţi locuinţa.
•Priviţi în locuinţa dumneavoastră şi încercaţi să vă imaginaţi ce ar putea să se întâmple în fiecare cameră dacă s-ar produce un cutremur.
•Dacă sunteţi într-un hotel, citiţi instrucţiunile din cameră. Identificaţi locurile sigure pentru adăpostire în caz de cutremur (de exemplu: sub o masă solidă).
PE TIMPUL CUTREMURULUI:
Nu are importanţă unde vă aflaţi în momentul producerii cutremurului.
Adăpostiţi-vă imediat într-un loc sigur şi rămâneţi calm pană la încetarea cutremurului.

DACĂ SUNTEŢI ÎN INTERIORUL UNEI CLĂDIRI

•Rămâneţi pe loc, nu încercaţi să ieşi afară şi nu vă duceţi pe balcon.
•Adăpostiţi-vă sub o masă, un birou sau o piesă solidă de mobilier şi ţineţi-vă bine de aceasta.
•Dacă sunteţi pe un hol, aşezaţi-vă în poziţie ghemuit lângă un perete interior.
•Protejaţi-vă capul şi faţa.
•Îndepărtaţi-vă de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobile înalte, aparate de iluminat.
•Dacă sunteţi în scaun cu rotile, blocaţi-i rotile şi protejaţi-vă capul şi ceafa.
•Dacă sunteţi într-un loc public (de exemplu: un magazin), adăpostiţi-vă în locuri cât mai departe de ferestre ori de raioane cu obiecte grele.
•Nu ieşiţi afară unde aţi putea fi rănit.
•Nu utilizaţi liftul. Dacă sunteţi în lift în timpul producerii cutremurului, apăsaţi butonul de urgenţă. Cand liftul se opreşte, ieşiţi cât mai repede posibil din lift şi adăpostiţi-vă într-un loc sigur.
ATENŢIE ! Pe timpul cutremurului obiectele pot să se răstoarne sau să alunece, tencuiala din tavan se poate desprinde iar geamurile se pot sparge.

DACĂ SUNTEŢI ÎN EXTERIORUL CLĂDIRII

•Adăpostiţi-vă într-un loc sigur, departe de ferestre, clădiri, poduri, cabluri electrice sau stâlpi. Staţi la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.

DACĂ SUNTEŢI ÎNTR-UN VEHICUL

•Rămâneţi în autoturism. După încetarea cutremurului, nu ieşiţi din vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice. În acest caz, aşteptaţi forţele de intervenţie.
•Opriţi-vă într-un loc sigur, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte şi imobile.

DACĂ VĂ AFLAŢI PE MUNTE

•Fiţi atent în jur şi căutaţi un loc sigur unde să vă adăpostiţi. Pe pantele instabile, sunt posibile căderi de pietre sau de copaci ori alunecări de teren.

DUPĂ TERMINAREA CUTREMURULUI:

•Încercaţi în primul rând să rămâneţi calm. Liniştiţi persoanele speriate şi copiii.
•Verificaţi dacă sunteţi răniţi şi apoi uitaţi-vă şi la persoanele din jur. În cazul în care sunt răniţi, asiguraţi primul ajutor, doar dacă vă pricepeţi.
•Dacă, în urma producerii unui cutremur, aţi fost surprins sub dărâmături sau în incinte, la anumite intervale de timp, dacă este posibil, trebuie să loviţi cu un obiect tare în partea cea mai compactă a locului în care sunteţi blocaţi, pentru a transmite semnale ce pot fi identificate şi localizate de aparatura specială de căutare-salvare.
•Nu folosiţi telefonul, decât pentru a semnala o urgenţă.
•Puneţi-vă încălţăminte şi haine rezistente pentru a evita să fiţi rănit de bucăţile căzute, în special cele de sticlă.
•Verificaţi dacă locuinţa a suferit pagube. Verificaţi starea instalaţiei de gaz doar cu emulsie de apă şi săpun. În cazul în care se constată emisii de gaz, închideţi robinetul de alimentare cu gaz, îndepărtaţi sursele de foc şi deschideţi fereastra.
•Dacă alimentarea cu apă curentă este în continuare disponibilă, umpleţi cada şi alte recipiente, pentru cazurile în care aceasta s-ar putea opri ulterior.
•Dacă trebuie să părăsiţi locuinţa pentru că nu mai este sigură, nu uitaţi să vă luaţi rucsacul de urgenţă.
ATENŢIE ! Fiţi atenţi la scări. S-ar putea ca mişcarea seismică să fi afectat rezistenţa acestora.
•Dacă aveţi nevoie de ajutor şi nu mai puteţi ieşi din locuinţă, puneţi la fereastră un afiş pe care scrie cu litere foarte mari: A J U T O R !
•Ascultaţi la radio instrucţiunile autorităţilor.
•Nu folosiţi maşina decât în situaţii extreme. Căile de circulaţie trebuie lăsate libere pentru maşinile de intervenţie.
În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, profesorii îndrumă copiii şi asigură protecţia acestora până la sosirea unui adult din familie.
SURSA : http://adevarul.ro
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 21-02-2023 04:18 PM de Homefire News.)
02-03-2013 09:35 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Covalciuc Bogdan
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,731
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6525
Given 19472 thank(s) in 8045 post(s)

Mesaj: #3
Cutremurul din 4 Martie 1977
REMEMBER 4 MARTIE 1977

Un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a produs românilor multe suferinţe şi pagube materiale. Pierderile comunicate oficial au atins 1.570 victime şi 11.300 răniţi, pierderi economice de 2 miliarde dolari, din care pierderi directe 1,68 miliarde dolari; pierderile indirecte au fost de ordinul 364,7 - 1.175 milioane dolari.
S-a estimat că 60% din pierderi au fost în domeniul locuinţelor. Capitala a avut cel mai mult de suferit: 1.424 persoane decedate şi pierderi de 1,6 miliarde dolari.



[Imagine: 4-martie-1977-ziua-in-care-romania-a-fos...710815.jpg]

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 21-02-2023 04:19 PM de Homefire News.)
02-03-2013 10:00 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
{myadvertisements[zone_3]}
Homefire News Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 7,191
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 7841
Given 7447 thank(s) in 3532 post(s)

Mesaj: #4
RE: Cutremurele de pamant
(02-03-2013 10:00 PM)Covalciuc Bogdan Scris:  REMEMBER 4 MARTIE 1977

36 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 - DOCUMENTAR

Pe 4 martie 1977, România a fost zguduită de un puternic cutremur de pământ, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Seismul a lovit partea de sud a României, la ora 21,22.

[Imagine: watermark.php?imgid=1395335]
Urmarile cutremurului din 4 martie 1977; actiuni de degajare la blocul Scala, foto ARHIVA AGERPRES

Citat:Epicentrul s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 de kilometri. Seismul, cu efecte devastatoare, a avut o durată de 55 de secunde. Unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul XX, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.
Bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant: 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse.
Imediat după seism, circa 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unităţi economice au fost afectate.
Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii.
În Bucureşti s-au prăbuşit atunci o mulţime de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scala, Continental - Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor ş.a. Din cele 33 de clădiri înalte prăbuşite atunci 28 erau construite înainte de 1940.
În afară de capitala ţării, cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău.
Seismul a afectat şi Bulgaria. În oraşul Sviştov, aflat în nordul ţării, peste 100 de oameni au murit şi trei blocuri mari de locuinţe au fost distruse.
La data producerii cutremurului, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau într-o vizită oficială în Nigeria. Ceauşescu a aflat despre dezastrul din ţară de la un oficial român.
Iniţial, ştirile referitoare la cutremur erau confuze, iar populaţia vorbea despre o catastrofă mult mai mare. Din cauza întreruperii curentului electric în Capitală, serviciile de comunicaţie nu au funcţionat câteva ore. Populaţia a ieşit în stradă, speriată de posibilele replici seismice. Pe moment, autorităţile nu au luat nicio măsură concretă.
S-au constituit ad-hoc echipe de salvatori la toate blocurile distruse. Medicii, militarii, oameni de diverse profesii s-au prezentat la locurile de muncă. Nouă unităţi spitaliceşti au fost scoase din funcţiune.
Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, deşi grav avariat, a fost luat cu asalt. Ulterior, el a fost evacuat. Stadionul Dinamo din imediata apropiere a fost transformat în punct de triere pentru răniţi.
Până în dimineaţa de 5 martie s-a lucrat la reabilitarea reţelelor utilitare - apă, gaz, telefoane, curent electric.
După restabilirea legăturii cu ţara, Nicolae Ceauşescu a instituit starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. Cuplul prezidenţial şi delegaţia română aflată în Nigeria s-au întors în România în timpul nopţii de 4 spre 5 martie 1977. În zilele următoare, şeful statului a efectuat vizite în Bucureşti pentru evaluarea pagubelor produse.

Echipele de militari şi pompieri însărcinate cu salvarea posibililor supravieţuitori au beneficiat de ajutoare de la Crucea Roşie. Lor li s-au alăturat cascadorii de la studioul de film de la Buftea şi mulţi voluntari. Au fost salvate de sub ruine numeroase persoane, unele chiar şi după multe zile, când nu se mai credea că este posibilă supravieţuirea.

Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti, cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky - poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la doar 19 ani.
Alte personalităţi ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu şi Viorica Vizante, actriţa Eliza Petrăchescu, pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul şi istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântăreaţa Filofteia Lăcătuşu, scenograful Liviu Popa, fizicianul Florin Ciorăscu.
Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti, cutremurul a produs şi dispariţia multor monumente de arhitectură. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri considerate incomode, din varii motive.
Spre exemplu, Biserica Ienei, situată în stânga blocului Dunărea din centrul Capitalei, în dreptul Institutului de Arhitectură 'Ion Mincu' şi vizavi de Teatrul Naţional şi hotelul Intercontinental, a fost ulterior demolată, deşi rezistase catastrofei. Blocul Dunărea a fost şi el dărâmat, timp în care turla Bisericii Ienei a fost lovită intenţionat de un utilaj de demolare. Monumentul nu a fost salvat, după cum nu au fost salvate nici picturile murale şi frescele de o mare valoare artistică executate de Gheorghe Tăttărescu în interiorul bisericii. Fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez), aflat pe strada Sevastopol, a "beneficiat" de acelaşi tratament - demolarea. Odată pornită, acţiunea de înlăturare a cât mai multor monumente de arhitectură şi lăcaşe de cult s-a extins şi asupra colecţiilor şi colecţionarilor de artă. Sub pretextul 'punerii la adăpost' a operelor de artă, colecţiile particulare şi casele memoriale au fost deposedate de lucrările de artă aflate în patrimoniul lor, apărând ideea realizării unui Muzeu al Colecţiilor, care s-a finalizat mai târziu.
SURSA : http://www.agerpres.ro
[Imagine: watermark.php?imgid=1395345]
Urmarile cutremurului din 4 martie 1977; actiuni de degajare la blocul din strada Ion Ghica, foto ARHIVA AGERPRES

[Imagine: watermark.php?imgid=1395447]
Urmarile cutremurului din 4 martie 1977; actiuni de degajare la blocul din strada Ion Ghica, foto ARHIVA AGERPRES

[Imagine: watermark.php?imgid=1394785]
Urmarile cutremurul din 4 Martie 1977; Lizeanu, foto ARHIVA AGERPRES

[Imagine: watermark.php?imgid=6021210]
Urmarile cutremurului din 4 Martie 1977; Ploiesti, foto ARHIVA AGERPRES

REMEMBER 4 MARTIE 1977

[Imagine: cutremur-1.jpg?width=480&height=361]
Un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a produs românilor multe suferinţe şi pagube materiale. Pierderile comunicate oficial au atins 1.570 victime şi 11.300 răniţi, pierderi economice de 2 miliarde dolari, din care pierderi directe 1,68 miliarde dolari; pierderile indirecte au fost de ordinul 364,7 - 1.175 milioane dolari.
S-a estimat că 60% din pierderi au fost în domeniul locuinţelor. Capitala a avut cel mai mult de suferit: 1.424 persoane decedate şi pierderi de 1,6 miliarde dolari.


"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 04-03-2021 07:05 AM de Covalciuc Bogdan.)
05-03-2013 03:51 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
{myadvertisements[zone_3]}
Homefire News Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 7,191
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 7841
Given 7447 thank(s) in 3532 post(s)

Mesaj: #5
RE: Cutremurele de pamant
(05-03-2013 03:51 PM)Homefire Scris:  36 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 - DOCUMENTAR

Au trecut 36 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, când au murit 1.600 de oameni


Citat:Luni, 4 martie, se împlinesc 36 de ani de la cel mai devastator cutremur din istoria României. Pe 4 martie 1977, într-o seară de vineri, un seism de 7,2 pe Richter, cu epicentrul în Vrancea, a zguduit întreaga ţară. Cea mai afectată zonă a fost Capitala, unde şi-au pierdut viaţa peste 1.400 de oameni dintr-un total de aproape 1.600, iar mii de clădiri au fost distruse.
4 martie 1977, ora 21:22. Acesta este momentul care a marcat unul dintre cele mai negre episoade din istoria României. În doar 56 de secunde, 1.578 de oameni au murit, iar alţi 11.000 au fost răniţi, cei mai mulţi în Bucureşti, dat fiind gradul înalt de urbanizare. De altfel şi pagubele produse de seism în Capitală au avut ponderea cea mai mare, reprezentând 70 la sută din totalul pe ţară, estimat la nu mai puţin de două miliarde de dolari, potrivit Digi 24.
Nu mai puţin de 35.000 de locuinţe au fost distruse, iar mai multe clădiri reprezentative pentru Bucureşti au căzut şi ele la pământ. Între acestea, blocurile Casata, Nestor, Scala, Dunărea, Simu şi Continental, veritabile repere arhitecturale pentru mulţi locuitori ai Capitalei. Pentru salvarea celor vii, încă prinşi sub dărâmături, autorităţile comuniste au mobilizat 30.000 de militari şi pompieri. Misiunea acestora a fost îngreunată de pana de curent generată de seism, dar şi de panica generală.
În primele ore după cutremur, la nivelul întregii ţări ştirile ajunse pe căi ocolite au sporit confuzia. Prin urmare, în lipsa unor canale oficiale de informaţie, mulţi români au crezut că a fost vorba de un cutremur de 10 pe Richter, iar Capitala a fost distrusă în totalitate.
De-a lungul timpului, în România a fost lovită de mai multe cutremure de intensitate mare. Astfel, pe 26 octombrie 1802 a avut loc un cutremur cu o magnitudinea 7,9. Cronicile bisericeşti spun că atunci s-a rupt turnul Colţea.
Un seism la fel de tragic, care a lăsat în urmă mii de victime, a fost cel din 10 noiembire 1940. În trei minute, peste 1.000 de oameni au murit şi alte 4.000 au fost rănite. Au urmat cutremurele din 1986, 1990 şi 2004, cu magnitudini de 6-7 grade pe scara Richter.
Specialiştii spun că România este afectată episodic de cutremure cu epicentrul în Vrancea. Astfel, o dată la un secol au loc două-trei evenimente seismice de 7 - 7,5 grade.

36 de ani de la cutremurul din 1977

Citat:Cutremurul din 4 martie 1977 a însemnat, în amintirile celor care s-au luptat atunci să-i şteargă urmele, o cursă istovitoare pentru salvarea de vieţi, într-o atmosferă şi peisaj de sfârşit de lume, scrie Mediafax într-un reportaj pe acest subiect.
Medicul Fălticeni Popescu era de gardă la Spitalul de Urgenţă Floreasca în seara de 4 martie 1977 şi chiar şi după 35 de ani îşi aminteşte pas cu pas acea gardă.
"A fost un coşmar pe care nu aş vrea să-l mai trăiesc sau să-l mai trăiască cineva vreodată. La Urgenţe erau cinci medici de gardă şi două săli în care se opera: un ulcer perforat la un tânăr şi o hernie omblicală la o femeie. Eu eram în sala în care pregăteam femeia şi, când am introdus acul în coloană pentru anestezie, a început să se zguduie clădirea. Am realizat imediat că e cutremur. Lumina s-a stins, au început să se spargă geamuri, s-a auzit un vuiet îngrozitor şi se simţea un praf puternic de cărămidă roşie. Am ajuns sub tocul uşii, unde erau şi ceilalţi doi medici cu care operam. Era o tensiune extraordinară, clădirea se mişca şi zgomotul era infernal", povesteşte, după 35 de ani de la dezastru, medicul stabilit în Statele Unite.
Fălticeni Popescu spune că, atunci când s-a terminat cutremurul, a încercat să se întoarcă pe întuneric la pacienta abandonată pe masa de operaţie, lucru imposibil deoarece în podea se făcuse o gaură prin care credea că vede ceva de la etajul inferior.
"Nu ştiam ce văd prin gaura aceea, dar de fapt vedeam bucătăria care era cu trei etaje mai jos", a declarat medicul, precizând că adevăratul coşmar a început abia după ce a părăsit sala de operaţie.
Potrivit acestuia, oamenii s-au năpustit de spaimă pe scări.
"Erau oameni bolnavi, unii erau operaţi şi se dădeau de-a dura pe scări. Plăcile de marmură cădeau peste bolnavi. Târâş s-a ajuns până la parter. Am ajuns în faţa spitalului şi se auzeau sirenele ambulanţelor care aduceau pacienţi. În aproximativ cinci minute, intersecţia Calea Floreasca cu Ştefan cel Mare era complet blocată. Era un infern! Cei sănătoşi cărau pe braţe răniţii. Era un val de braţe pe care se purtau corpuri umane. Răniţii ţipau şi plângeau şi erau depuşi în faţa spitalului. Curtea se umpluse de bolnavii din spital care ieşiseră cu pături în cap ", mai povesteşte doctorul Popescu.
În toată nebunia, medicul şi-a amintit de pacienta pe care a lăsat-o în sala de operaţie şi la care nu a mai reuşit să ajungă din cauza beznei.
"M-am dus pe brânci până acolo. Nu mai era acolo, iar tânărul cu operaţia de ulcer era pe ventilator, cu abdomenul deschis şi plin de moloz. A fost spălat cu apă nesterilă şi a plecat în şapte zile sănătos. Cealaltă pacientă am găsit-o mai târziu în curtea spitalului. Din cauza efortului, hernia dispăruse. A urmat o noapte de coşmar în care am triat răniţii de cei morţi", povesteşte medicul.
Înspre dimineaţă, a pornit spre primărie pentru a cere ajutorul Armatei şi a trecut pe lângă ceea ce mai rămăsese din blocul Scala.
"Erau mormane de moloz şi oameni care scormoneau să scoată oameni", povesteşte Fălticeni Popescu.
În opinia sa, ceea ce au făcut medicii în acele zile, dar şi oamenii simpli, a fost "un act eroic".
Din Statele Unite, doctorul Popescu face apel către autorităţile de la Bucureşti să ia măsuri pentru a preveni noi astfel de dezastre.
" Când mai vin la Bucureşti, văd clădiri cu buline roşii şi găsesc că este criminal să se permită locuirea acolo. Şi într-un cort, pe stradă, ar fi mai sigur dacă ar veni un alt cutremur ", crede Fălticeni Popescu.
Directorul de atunci al Spitalului de Urgenţă, doctorul Andrei Firică, a declarat că în momentul producerii cutremurului era în Libia, dar a revenit în câteva ore în ţară.
"Era un dezastru pentru că erau vreo 20 de coloane de susţinere rupte şi a trebuit evacuat tot spitalul. Au fost trei probleme grele: nu aveam loc pentru morţi pentru că se depăşise capacitatea pe care o avea morga, pacienţii care fuseseră operaţi la urgenţă trebuiau transportaţi mult mai repede decât ar fi fost cazul şi a treia problemă era relaţia cu familiile pacienţilor. (...) Au venit 100 - 200 de pacienţi în câteva minute, iar camera de gardă era depăşită", îşi aminteşte medicul Andrei Firică.
El a precizat că bolnavii fuseseră puşi pe holuri şi în amfiteatre, "perierea" cazurilor fiind făcută foarte rapid.
Mormanele de moloz şi oamenii care îşi căutau cu disperare semenii sunt cele mai puternice amintiri din acele zile şi pentru un fost lucrător din Armată, pe vremea aceea elev la Şcoala Militară Băneasa.
Cutremurul l-a prins într-o tabără de primăvară la Vălenii de Munte şi, imediat după, s-a făcut apelul şi plutoanele au fost trimise în teren.
"Din ce se ştia atunci, Hotelul din Vălenii de Munte se dărâmase, o aripă a Spitalalului TBC Drajna se dărâmase de asemenea. Am ajuns la hotel la ora 21.45 şi am rămas până la şapte să căutăm persoane. Am găsit şapte morţi acolo", povesteşte acesta.
Ajunşi în Bucureşti, elevii de atunci ai Şcolii Militare au fost trimişi la blocurile Casata, Scala, Wilson pentru a căuta răniţi sau morţi, dar şi pentru a asigura zonele respective împotriva hoţilor.
"În cinci martie, până seara am stat în dispozitiv în diverse locuri. Seara, când ne-am întors în şcoală, s-a pus problema voluntariatului şi nimeni nu a renunţat. Aproape 72 de ore am muncit continuu", îşi mai aminteşte fostul elev de şcoală militară.
El spune că civilii încercau să ajute, dar atunci când apărea Armata toată lumea se retrăgea.
"Veneau buldozere să ia moloz şi mai vedeai o mână, un picior. La Scala a fost prinsă o persoană de zid şi medicii nu aveau voie să intre pentru că se putea dărâma blocul, iar medicii erau foarte de preţ atunci. Un coleg al meu, caporal, s-a oferit să intre să-i taie piciorul prins sub o placă de beton pentru că altfel nu putea fi scoasă de acolo. A tăiat piciorul cu nişte scule destul de rudimentare, iar seara a fost făcut sergent", îşi aminteşte fostul angajat al Armatei.
Un pensionar de 76 de ani, care locuieşte în zona Blocului Scala, a povestit că în 1977 lucra în Ministerul de Externe, instituţie care funcţiona în actualul sediu al Guvernului.
"Trebuia să plec acasă la ora 10 şi, din cauza cutremurului, am plecat la 12. Toată lumea era înnebunită pentru că Ceauşescu trebuia să plece în Spania. (...) Am pregătit o telegramă şi, când să plec cu ea să o trimit, a început cutremurul. Şi când am ieşit din camera de serviciu mi-a căzut o placă în cap. Ne-am oprit apoi şi ne-am prins de stâlpi, de coloanele mari şi eram ca nişte oameni beţi care se ţineau de câte un stâlp", povesteşte funcţionarul de la Ministerul de Externe.
El îşi aminteşte că pe vremea aceea locuia lângă Sala Polivalentă şi a fost dificil să ajungă acasă din cauza drumurilor blocate de clădirile căzute.
"Îmi era şi frică să merg acasă. Nu am putut să dau telefon pentru că nimic nu funcţiona. Când am plecat nu am putut să ies pe Ana Ipătescu, am venit pe Dorobanţi, eram cu maşina şi am vrut să ies în bulevard pe la Lahovari. Nu am putut pentru că erau deja miliatari, lucrau. Erau clădiri dărâmate şi am venit pe la Maria Rosetti. Nici pe aici nu am putut pentru că şi aici era căzut blocul Scala. Şi abia am ajuns la Inter şi, de emoţii ce aveam, nu am văzut că şi Dunărea era căzută. Am ajuns acasă tremurând. Clădirea mea cu 10 etaje de la Polivalentă nu avea nimic, dar toată lumea din blocuri fugise în Parcul Tineretului. Când am intrat în casă, în sufragerie televizorul era dus, s-au spart nişte vitrine şi în bucătărie oala cu mâncare se împrăştiase pe jos", mai povesteşte bărbatul de 76 de ani.
Cu toţii îşi amintesc că intervenţia autorităţilor a fost foarte promptă, dar la fel de bine îşi amintesc dezastrul rămas după cutremur. Orice poveste despre cutremurul din 4 martie 1977 se încheie identic: A fost un coşmar care nu poate fi descris în cuvinte!

SURSA : http://www.romanialibera.ro

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 21-02-2023 04:20 PM de Homefire News.)
06-03-2013 07:34 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,731
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6525
Given 19472 thank(s) in 8045 post(s)

Mesaj: #6
Cutremurul din 4 Martie 1977
REMEMBER 4 MARTIE 1977

Citat:In urma cu 37 de ani, in seara zilei de 4 martie 1977 in Romania s-a produs cel mai grav cutremur din perioada postbelica. Evenimentul, avand epicentrul in regiunea seismogena Vrancea, a provocat distrugeri mari in sudul si estul tarii, cu deosebire in Bucuresti, precum si un numar mare de victime.
Seismul a avut loc la ora locala 21h22min, iar epicentrul sau a fost localizat in Muntii Vrancei, zona ANDREIASU DE JOS (45,77 grade latitudine Nordica, 26,76 grade longitudine Estica), adancimea focarului fiind de 93 km. Cutremurul a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter (7,4 grade pe scara bazata pe moment seismic). Miscarea seismica a fost resimtita puternic in Romania, mai violent in Oltenia si Muntenia, dar si in sudul Moldovei. De asemenea, cutremurul a fost resimt si in tarile vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar si in alte tari din centrul si sudul Europei, precum si in Rusia pana la nord de St. Petersburg; in Bulgaria s-au inregistrat pagube materiale si peste 100 de victime. Intensitatea maxima de IX grade pe scara Mercalli a fost consemnata in zone din sudul si estul Munteniei, in timp ce in zona epicentrala intensitatea a fost mai mica (VII, cel mult VII-VIII grade pe scara Mercalli); seismul a mai atins intensitati de VII-VIII pana la VIII grade pe scara Mercalli pe o arie destul de larga in special in Muntenia si Oltenia.
In Romania, cele mai grave urmari s-au inregistrat in partea de sud a tarii, cu deosebire in municipiul Bucuresti, unde 32 de cladiri au fost distruse: mai multe cladiri vechi construite in perioada ante-belica dar si 3 cladiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Stefan cel Mare-Lizeanu si Centrul de calcul al Ministerului Transporturilor.
In urma cutremurului au murit 1570 de oameni, iar alte peste 11000 de persoane au fost accidentate. De asemenea, numeroase obiective industriale au fost afectate sever. S-au inregistrat incendii provocate de explozii de gaze si alte surse de foc deschis.
Cutremurul a indus fenomene geomorfologice in sudul, estul si nordul Munteniei, precum si in sudul Moldovei. Acestea au constat in alunecari de teren, lichefieri, tasari, tasniri de apa; in Munzii Vrancei, cursul raului Zabala a fost partial blocat, formandu-se un mic lac de baraj natural.
Cutremurul vrancean din seara zilei de 4 martie 1977 a fost urmat de mai multe replici, dintre care cea mai importanta a avut loc la ora locala 2h00min in dimineata zilei de 5 martie, avand magnitudinea 4,9 pe scara Richter si intensitatea maxima de V grade pe scara Mercalli; aceasta replica s-a produs la adancimea de 109 km. Cutremurul principal major de la ora 21h22min a avut un caracter multisoc, generat de natura complexa a procesului de rupere, cu directivitate predominanta de la Nord-Est catre Sud-Vest. Seismul a indus cutremure secundare pe mai multe falii din Muntenia, in special pe falia IntraMoesica.
Cutremurul s-a produs la 37 de ani de la precedentul seism vrancean catastrofal, care a avut loc la 10 noiembrie 1940 (magnitudine 7,4 pe scara Richter si 7,7 pe scara bazata pe moment seismic).
SURSA : http://www.cutremur.net/

(04-03-2012 07:37 AM)Covalciuc Bogdan Scris:  [Imagine: cutremur-1.jpg?width=480&height=361]
Un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a produs românilor multe suferinţe şi pagube materiale. Pierderile comunicate oficial au atins 1.570 victime şi 11.300 răniţi, pierderi economice de 2 miliarde dolari, din care pierderi directe 1,68 miliarde dolari; pierderile indirecte au fost de ordinul 364,7 - 1.175 milioane dolari.
S-a estimat că 60% din pierderi au fost în domeniul locuinţelor. Capitala a avut cel mai mult de suferit: 1.424 persoane decedate şi pierderi de 1,6 miliarde dolari.

(05-03-2013 03:51 PM)HomefireNews Scris:  4 martie 1977 - DOCUMENTAR

Pe 4 martie 1977, România a fost zguduită de un puternic cutremur de pământ, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Seismul a lovit partea de sud a României, la ora 21,22.

[Imagine: watermark.php?imgid=1395335]
Urmarile cutremurului din 4 martie 1977; actiuni de degajare la blocul Scala, foto ARHIVA AGERPRES

Citat:Epicentrul s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 de kilometri. Seismul, cu efecte devastatoare, a avut o durată de 55 de secunde. Unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul XX, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.
Bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant: 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse.
Imediat după seism, circa 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unităţi economice au fost afectate.
Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii.
În Bucureşti s-au prăbuşit atunci o mulţime de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scala, Continental - Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor ş.a. Din cele 33 de clădiri înalte prăbuşite atunci 28 erau construite înainte de 1940.
În afară de capitala ţării, cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău.
Seismul a afectat şi Bulgaria. În oraşul Sviştov, aflat în nordul ţării, peste 100 de oameni au murit şi trei blocuri mari de locuinţe au fost distruse.
La data producerii cutremurului, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau într-o vizită oficială în Nigeria. Ceauşescu a aflat despre dezastrul din ţară de la un oficial român.
Iniţial, ştirile referitoare la cutremur erau confuze, iar populaţia vorbea despre o catastrofă mult mai mare. Din cauza întreruperii curentului electric în Capitală, serviciile de comunicaţie nu au funcţionat câteva ore. Populaţia a ieşit în stradă, speriată de posibilele replici seismice. Pe moment, autorităţile nu au luat nicio măsură concretă.
S-au constituit ad-hoc echipe de salvatori la toate blocurile distruse. Medicii, militarii, oameni de diverse profesii s-au prezentat la locurile de muncă. Nouă unităţi spitaliceşti au fost scoase din funcţiune.
Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, deşi grav avariat, a fost luat cu asalt. Ulterior, el a fost evacuat. Stadionul Dinamo din imediata apropiere a fost transformat în punct de triere pentru răniţi.
Până în dimineaţa de 5 martie s-a lucrat la reabilitarea reţelelor utilitare - apă, gaz, telefoane, curent electric.
După restabilirea legăturii cu ţara, Nicolae Ceauşescu a instituit starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. Cuplul prezidenţial şi delegaţia română aflată în Nigeria s-au întors în România în timpul nopţii de 4 spre 5 martie 1977. În zilele următoare, şeful statului a efectuat vizite în Bucureşti pentru evaluarea pagubelor produse.

Echipele de militari şi pompieri însărcinate cu salvarea posibililor supravieţuitori au beneficiat de ajutoare de la Crucea Roşie. Lor li s-au alăturat cascadorii de la studioul de film de la Buftea şi mulţi voluntari. Au fost salvate de sub ruine numeroase persoane, unele chiar şi după multe zile, când nu se mai credea că este posibilă supravieţuirea.

Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti, cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky - poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la doar 19 ani.
Alte personalităţi ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu şi Viorica Vizante, actriţa Eliza Petrăchescu, pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul şi istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântăreaţa Filofteia Lăcătuşu, scenograful Liviu Popa, fizicianul Florin Ciorăscu.
Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti, cutremurul a produs şi dispariţia multor monumente de arhitectură. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri considerate incomode, din varii motive.
Spre exemplu, Biserica Ienei, situată în stânga blocului Dunărea din centrul Capitalei, în dreptul Institutului de Arhitectură 'Ion Mincu' şi vizavi de Teatrul Naţional şi hotelul Intercontinental, a fost ulterior demolată, deşi rezistase catastrofei. Blocul Dunărea a fost şi el dărâmat, timp în care turla Bisericii Ienei a fost lovită intenţionat de un utilaj de demolare. Monumentul nu a fost salvat, după cum nu au fost salvate nici picturile murale şi frescele de o mare valoare artistică executate de Gheorghe Tăttărescu în interiorul bisericii. Fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez), aflat pe strada Sevastopol, a "beneficiat" de acelaşi tratament - demolarea. Odată pornită, acţiunea de înlăturare a cât mai multor monumente de arhitectură şi lăcaşe de cult s-a extins şi asupra colecţiilor şi colecţionarilor de artă. Sub pretextul 'punerii la adăpost' a operelor de artă, colecţiile particulare şi casele memoriale au fost deposedate de lucrările de artă aflate în patrimoniul lor, apărând ideea realizării unui Muzeu al Colecţiilor, care s-a finalizat mai târziu.
SURSA : http://www.agerpres.ro
[Imagine: watermark.php?imgid=1395345]
Urmarile cutremurului din 4 martie 1977; actiuni de degajare la blocul din strada Ion Ghica, foto ARHIVA AGERPRES

[Imagine: watermark.php?imgid=1395447]
Urmarile cutremurului din 4 martie 1977; actiuni de degajare la blocul din strada Ion Ghica, foto ARHIVA AGERPRES

[Imagine: watermark.php?imgid=1394785]
Urmarile cutremurul din 4 Martie 1977; Lizeanu, foto ARHIVA AGERPRES

[Imagine: watermark.php?imgid=6021210]
Urmarile cutremurului din 4 Martie 1977; Ploiesti, foto ARHIVA AGERPRES



Mărturii despre cutremurul din 4 martie 1977: Oameni scormoneau să scoată oameni din moloz


[Imagine: 74637-0-dezastru-cutremur-77-22180300.jpg]

Citat:Medicul Fălticeni Popescu era de gardă la Spitalul de Urgenţă Floreasca în seara de 4 martie 1977 şi chiar şi după 35 de ani îşi aminteşte pas cu pas acea gardă.

"A fost un coşmar pe care nu aş vrea să-l mai trăiesc sau să-l mai trăiască cineva vreodată. La Urgenţe erau cinci medici de gardă şi două săli în care se opera: un ulcer perforat la un tânăr şi o hernie omblicală la o femeie. Eu eram în sala în care pregăteam femeia şi, când am introdus acul în coloană pentru anestezie, a început să se zguduie clădirea. Am realizat imediat că e cutremur. Lumina s-a stins, au început să se spargă geamuri, s-a auzit un vuiet îngrozitor şi se simţea un praf puternic de cărămidă roşie. Am ajuns sub tocul uşii, unde erau şi ceilalţi doi medici cu care operam. Era o tensiune extraordinară, clădirea se mişca şi zgomotul era infernal", povesteşte, după 35 de ani de la dezastru, medicul stabilit în Statele Unite.

Fălticeni Popescu spune că, atunci când s-a terminat cutremurul, a încercat să se întoarcă pe întuneric la pacienta abandonată pe masa de operaţie, lucru imposibil deoarece în podea se făcuse o gaură prin care credea că vede ceva de la etajul inferior.

"Nu ştiam ce văd prin gaura aceea, dar de fapt vedeam bucătăria care era cu trei etaje mai jos", a declarat medicul, precizând că adevăratul coşmar a început abia după ce a părăsit sala de operaţie.

Potrivit acestuia, oamenii s-au năpustit de spaimă pe scări.

"Erau oameni bolnavi, unii erau operaţi şi se dădeau de-a dura pe scări. Plăcile de marmură cădeau peste bolnavi. Târâş s-a ajuns până la parter. Am ajuns în faţa spitalului şi se auzeau sirenele ambulanţelor care aduceau pacienţi. În aproximativ cinci minute, intersecţia Calea Floreasca cu Ştefan cel Mare era complet blocată. Era un infern! Cei sănătoşi cărau pe braţe răniţii. Era un val de braţe pe care se purtau corpuri umane. Răniţii ţipau şi plângeau şi erau depuşi în faţa spitalului. Curtea se umpluse de bolnavii din spital care ieşiseră cu pături în cap", mai povesteşte doctorul Popescu.

n toată nebunia, medicul şi-a amintit de pacienta pe care a lăsat-o în sala de operaţie şi la care nu a mai reuşit să ajungă din cauza beznei.

"M-am dus pe brânci până acolo. Nu mai era acolo, iar tânărul cu operaţia de ulcer era pe ventilator, cu abdomenul deschis şi plin de moloz. A fost spălat cu apă nesterilă şi a plecat în şapte zile sănătos. Cealaltă pacientă am găsit-o mai târziu în curtea spitalului. Din cauza efortului, hernia dispăruse. A urmat o noapte de coşmar în care am triat răniţii de cei morţi", povesteşte medicul.

Înspre dimineaţă, a pornit spre primărie pentru a cere ajutorul Armatei şi a trecut pe lângă ceea ce mai rămăsese din blocul Scala.

"Erau mormane de moloz şi oameni care scormoneau să scoată oameni", povesteşte Fălticeni Popescu.

În opinia sa, ceea ce au făcut medicii în acele zile, dar şi oamenii simpli, a fost "un act eroic".

Din Statele Unite, doctorul Popescu face apel către autorităţile de la Bucureşti să ia măsuri pentru a preveni noi astfel de dezastre.

"Când mai vin la Bucureşti, văd clădiri cu buline roşii şi găsesc că este criminal să se permită locuirea acolo. Şi într-un cort, pe stradă, ar fi mai sigur dacă ar veni un alt cutremur", crede Fălticeni Popescu.

Directorul de atunci al Spitalului de Urgenţă, doctorul Andrei Firică, a declarat că în momentul producerii cutremurului era în Libia, dar a revenit în câteva ore în ţară.

"Era un dezastru pentru că erau vreo 20 de coloane de susţinere rupte şi a trebuit evacuat tot spitalul. Au fost trei probleme grele: nu aveam loc pentru morţi pentru că se depăşise capacitatea pe care o avea morga, pacienţii care fuseseră operaţi la urgenţă trebuiau transportaţi mult mai repede decât ar fi fost cazul şi a treia problemă era relaţia cu familiile pacienţilor. (...) Au venit 100 - 200 de pacienţi în câteva minute, iar camera de gardă era depăşită", îşi aminteşte medicul Andrei Firică.

El a precizat că bolnavii fuseseră puşi pe holuri şi în amfiteatre, "perierea" cazurilor fiind făcută foarte rapid.

Mormanele de moloz şi oamenii care îşi căutau cu disperare semenii sunt cele mai puternice amintiri din acele zile şi pentru un fost lucrător din Armată, pe vremea aceea elev la Şcoala Militară Băneasa.

Cutremurul l-a prins într-o tabără de primăvară la Vălenii de Munte şi, imediat după, s-a făcut apelul şi plutoanele au fost trimise în teren.

"Din ce se ştia atunci, Hotelul din Vălenii de Munte se dărâmase, o aripă a Spitalalului TBC Drajna se dărâmase de asemenea. Am ajuns la hotel la ora 21.45 şi am rămas până la şapte să căutăm persoane. Am găsit şapte morţi acolo", povesteşte acesta.

Ajunşi în Bucureşti, elevii de atunci ai Şcolii Militare au fost trimişi la blocurile Casata, Scala, Wilson pentru a căuta răniţi sau morţi, dar şi pentru a asigura zonele respective împotriva hoţilor.

"În cinci martie, până seara am stat în dispozitiv în diverse locuri. Seara, când ne-am întors în şcoală, s-a pus problema voluntariatului şi nimeni nu a renunţat. Aproape 72 de ore am muncit continuu", îşi mai aminteşte fostul elev de şcoală militară.

El spune că civilii încercau să ajute, dar atunci când apărea Armata toată lumea se retrăgea.

"Veneau buldozere să ia moloz şi mai vedeai o mână, un picior. La Scala a fost prinsă o persoană de zid şi medicii nu aveau voie să intre pentru că se putea dărâma blocul, iar medicii erau foarte de preţ atunci. Un coleg al meu, caporal, s-a oferit să intre să-i taie piciorul prins sub o placă de beton pentru că altfel nu putea fi scoasă de acolo. A tăiat piciorul cu nişte scule destul de rudimentare, iar seara a fost făcut sergent", îşi aminteşte fostul angajat al Armatei.

Un pensionar de 76 de ani, care locuieşte în zona Blocului Scala, a povestit că în 1977 lucra în Ministerul de Externe, instituţie care funcţiona în actualul sediu al Guvernului.

"Trebuia să plec acasă la ora 10 şi, din cauza cutremurului, am plecat la 12. Toată lumea era înnebunită pentru că Ceauşescu trebuia să plece în Spania. (...) Am pregătit o telegramă şi, când să plec cu ea să o trimit, a început cutremurul. Şi când am ieşit din camera de serviciu mi-a căzut o placă în cap. Ne-am oprit apoi şi ne-am prins de stâlpi, de coloanele mari şi eram ca nişte oameni beţi care se ţineau de câte un stâlp", povesteşte funcţionarul de la Ministerul de Externe.

El îşi aminteşte că pe vremea aceea locuia lângă Sala Polivalentă şi a fost dificil să ajungă acasă din cauza drumurilor blocate de clădirile căzute.

"Îmi era şi frică să merg acasă. Nu am putut să dau telefon pentru că nimic nu funcţiona. Când am plecat nu am putut să ies pe Ana Ipătescu, am venit pe Dorobanţi, eram cu maşina şi am vrut să ies în bulevard pe la Lahovari. Nu am putut pentru că erau deja miliatari, lucrau. Erau clădiri dărâmate şi am venit pe la Maria Rosetti. Nici pe aici nu am putut pentru că şi aici era căzut blocul Scala. Şi abia am ajuns la Inter şi, de emoţii ce aveam, nu am văzut că şi Dunărea era căzută. Am ajuns acasă tremurând. Clădirea mea cu 10 etaje de la Polivalentă nu avea nimic, dar toată lumea din blocuri fugise în Parcul Tineretului. Când am intrat în casă, în sufragerie televizorul era dus, s-au spart nişte vitrine şi în bucătărie oala cu mâncare se împrăştiase pe jos", mai povesteşte bărbatul de 76 de ani.

Cu toţii îşi amintesc că intervenţia autorităţilor a fost foarte promptă, dar la fel de bine îşi amintesc dezastrul rămas după cutremur. Orice poveste despre cutremurul din 4 martie 1977 se încheie identic: A fost un coşmar care nu poate fi descris în cuvinte!
SURSA : http://www.realitatea.net/

Biserica Ienei - 1977 fotografie făcută din Institutul de arhitectura Ion Mincu

[Imagine: 1977-Biserica-Ienei-foto-5.jpg]

7,2 grade Richter

[Imagine: screenshot-864.png]

Citat:a 4 martie 1977, un cutremur devastator a lovit Romania. Ce s-a intamplat in Capitala? Ce a spus Toma Caragiu cu o seara inainte sa moara? Cum s-a comportat Ceausescu, pe atunci in vizita in Nigeria, la aflarea vestii?

Timpul se oprise la 21:22
4 martie 1977. Se prevedea a fi o zi ca toate de pana atunci. Dar n-a fost sa fie asa. Nenorocirea a lovit Romania.

Ce s-a intamplat in Capitala? Cum s-a comportat Ceausescu la aflarea vestii?De ce un film despre cutremur? De ce a sarutat Elena Ceausescu mana unei fetite ranite? Ce a spus Toma Caragiu cu o seara inainte? De ce un actor de valoare a locuit in doua cabine de teatru timp de doua luni?

Intrebari cu raspunsuri in exclusivitate oferite de Pantelie Tutuleasa - fost operator de film al familiei Ceausescu, Andrei Bacalu - in 1977 seful sectiei emisiunilor de stiinta de la TVR, regizorul David Reu - fost angajat al Sahia Film, actorul Ion Lucian, scriitorul George Mihalache. In plus, despre Vrancea, locul unde se nasc cutremurele, si un interviu cu Gheorghe Marmureanu, de la care aflam cat de sigure sunt, din punct de vedere seismic, Casa Scanteii si Casa Poporului. Ce a fost acum 30 ani, ce e dupa 30 de ani, in paginile care urmeaza.

IN AFARA. Moartea a luat atunci 1.570 de vieti omenesti. Le-a luat, pur si simplu. Restul e istorie.
La 4 martie 1977, Nicolae Ceausescu se afla in fruntea unei delegatii de partid si de stat intr-o vizita oficiala in Nigeria. Penultima destinatie a unui turneu pe continentul african. Dupa Nigeria urma o vizita particulara in Palma de Majorca. N-a mai fost sa fie.

Pantelie Tutuleasa era pe atunci regizor si operator la Sahia Film. Facea parte din delegatia oficiala ce-l insotea pe Ceausescu in Nigeria. "Ziua de 4 martie in Nigeria a presupus pentru delegatia Romaniei un program foarte dens, legat de provincia Biafra", spune Tutuleasa. Biafra era fost stat secesionist (in perioada 1967-1970) si aici se gaseau cele mai mari rezerve de petrol ale tarii. "Nigeria era bogata in petrol. Noi pe atunci eram singurii din Europa care faceam instalatii de foraj cu posibilitatea de a descoperi zacamant la o adancime de cinci kilometri. Miza mare era petrolul, de-aia s-a dus Ceausescu acolo."

In 1977, Romania era foarte cunoscuta in lume. Masurile de politica externa ale Romaniei au culminat cu neparticiparea tarii, in august 1968, la interventia militara din Cehoslovacia. Pentru Occident, Ceausescu a reprezentat atunci posibilitatea unei noi orientari in cadrul sistemului comunist. Aceasta si explica curtea asidua ce i s-a facut din afara in anii '70-'80 si desele lui iesiri in lume.

DISCURSUL. La 4 martie 1977, seara, la receptia din capitala Nigeriei, Lagos, in cinstea vizitei delegatiei din Romania, conform programului, s-a inceput cu discursuri de ambele parti. "El a tinut un discurs foarte bun, dar chinuit... De ce? La un moment dat au inceput sa soseasca mesaje care veneau pe telex. Au venit pe toata suprafata discursului. Mai tarziu am aflat ce era cu ele: ora 21:27 - mesajul preciza ca blocul de la Continental este o ruina; ora 21:34 - mesajul preciza ca blocul de la cofetaria Casata s-a prabusit. Si asa mai departe. Discursul lui era de un calm desavarsit. Elena Ceausescu, care statea alaturi de seful statului nigerian, parea trista. Noi nu intelegeam ce se intampla, dar dupa privirea ei am inteles ca se petrece ceva grav acasa", isi aminteste Pantelie Tutuleasa. La inceput, stirile ajunsesera in Nigeria pe cai ocolite, erau confuze, vorbind ba despre un cutremur de gradul 10, ba despre o revolta. Varianta preponderenta era cea despre cutremur.

Dupa restabilirea legaturii cu tara, Nicolae Ceausescu a cerut un raport sumar al situatiei din tara si a dat primele ordine de actiune, insotite de un apel catre populatie. "Decretul prezidential ce trebuia sa apara pe prima pagina in Scanteia a doua zi, 5 martie, l-a dictat prin telex din Nigeria." Seara, dupa discursul tinut la banchetul oficial, Ceausescu l-a anuntat in particular, prin intermediul translatorului, pe seful statului nigerian, Olusegun Obasanjo, ca are probleme acasa si ca trebuie sa plece urgent. "Toata lumea era stresata si grabita. Bagajele trebuiau facute in cel mai scurt timp. In zapaceala generala m-am inteles cu Mihai Romascu, operator TVR, sa ma atentioneze daca se naste vreo urgenta de filmat. Liderul nigerian l-a dus pe Ceausescu pana la aeroport. Documentele care urmau sa fie semnate in cadru oficial au fost parafate la salonul aerogarii aeroportului din Lagos, in mod cu totul exceptional."

DIMINEATA. Tutuleasa subliniaza ca traseul pana la aeroport a fost dificil: "Am mers peste 10 kilometri, pe o autostrada suspendata. Un efort pentru o coloana oficiala cu masina blindata in fata. Si toate astea, la 11 noaptea". Atmosfera din avion era tensionata. "Cei care erau chemati de el plecau cu o fata hotarata si se intorceau pamantii. Am inteles ca era foarte suparat si foarte nervos. Nu dormise toata noaptea. Trebuia sa aiba toate stirile de acasa si le avea prin intermediul pilotilor". "Inca de cand am aterizat, la Otopeni, soarele se vedea prin praf. Dimineata zilei de 5 martie era plina de praf de la daramaturi", isi aminteste Tutuleasa. Dupa un zbor in care cei din avion n-au prea vorbit intre ei, aparuse revelatia dezastrului. Instalatiile de control al traficului aerian nu functionau, asa ca aeronava prezidentiala a fost dirijata la sol de o statie instalata pe un camion militar.
In tara, timpul se oprise la ora 21:22.

"Bulgarii ziceau ca Bucurestiul a disparut!"

Cutremurul i-a dat o senzatie stranie lui Andrei Bacalu. "La etajul 10 al blocului turn in care locuiam in Balta Alba, vedeam cum se schimba unghiurile dintre tavan si pereti, auzeam cum scrasnesc si se rup barele de fier din beton si ma gandeam in ce parte se va prabusi blocul, spre Bulevardul Ion Sulea (acum Camil Ressu) sau spre termocentrala Sud. Dar nu a cazut. Afara cerul era rosu, atmosfera ionizata. A mai fost curent electric cam un sfert de ora si se vedea TV Sofia (a noastra disparuse de la zgaltaiala Palatului Telefoanelor unde erau releele). Legatura cu lumea era radioul. Ambulante, traficul aerian intrerupt, masini de militie treceau urland. "Iesiti din blocuri, ca mai vine unul!", "Nu iesiti, ca nu e nici un pericol!". O dezordine infernala. O poanta dura a fost pe la 1:30 dimineata. Un avion bulgaresc, ce venea dinspre Vest, cred ca de la Budapesta, a incercat sa intre in legatura cu Bucurestiul Control (pe atunci 123,9 Mhz sau 129,75 Mhz). Evident ca nu a reusit, a luat legatura cu Varna control si a inceput sa urle ca un turbat: "A disparut Bucurestiul!" Lumina nu era si de la inaltime nu se prea vedea si era si un praf... Pe la 2 dimineata, Radio Bucuresti a transmis concertul pentru vioara si orchestra in mi minor de Mendelssohn Bartholdy (cu aplauze cu tot!) si apoi, in fine, un comunicat, dictat din avionul lui Ceausescu. La 5 martie am luat-o pe jos din Balta Alba spre Calarasi. Am vazut casele cazute pe Mantuleasa, am vazut un bloc din care atarnau birouri si case de bani pe Academiei, blocul Lido prabusit pe jumatate, Scala morman de moloz... Apoi au inceput saptamani de groaza, interviuri cu toti specialistii din Romania si cei veniti de peste hotare, telefoane cu urlete isterice de la faimosul Popescu-Dumnezeu, emisiuni de cate doua-trei ori pe zi, nervi, incercarea de a linisti poporul. Fizicienii invitati la emisiuni se scuzau ca nu prea stiu seismologie, ci doar discriminare intre cutremure si explozii nucleare subterane. O exceptie: un anume Constantinescu (nu, nu fostul presedinte), care a explicat ca Vrancea ar avea un ciclu de acumulare a energiei, lung de aproximativ 37 de ani".

"Nu era usor sa fii peste tot cu seful statului"

Pantelie Tutuleasa a devenit din 1965 operatorul personal al familiei Ceausescu, totodata lucrand ca regizor si operator la Sahia Film: "Asa s-a intamplat, a fost un concurs de imprejurari, acela de a deveni operatorul personal al lui Ceausescu", puncteaza Tutuleasa, acum in varsta de 81 de ani. "Era mult de munca, nu era usor sa fii peste tot cu seful statului, sa fii atent la orice privire, la orice gest, daca ii convine ceva, daca nu, sa fii atent la aparatura". Inainte de plecarea lui Ceausescu intr-o vizita - interna sau externa, operatorul se documenta. "Imi placea ca inainte de a pleca intr-un anumit loc sa stiu cate ceva despre acea zona. Mai ales daca era in strainatate. Ma ajuta sa-mi fac o imagine, sa stiu unde as putea sa trag cele mai bune cadre. Bineinteles, trebuia sa tin seama si de cerintele lui Nicolae Ceausescu, daca dorea sa filmez ceva la o zona anume". Actorii lui nu mai sunt. Asa ii place sa le spuna lui Nixon, Ford, Brejnev si multi altii pe care i-a filmat. "Imi aduc aminte de ziua cand a venit Nixon in Romania. Imi aduc aminte de fiecare gest al lui, de fiecare expresie a fetei lui. Era o zi luminoasa, numai buna de filmat". La 5 martie 1977, Tutuleasa a aflat ca prietena baiatului lui a murit. "La 4 martie, la ora 19:00, trebuia sa mearga impreuna la film. Ea l-a sunat mai devreme si i-a spus ca nu mai merge, ca are o reuniune de familie. Statea in blocul de la Scala. Daca mergea cu el la film, scapa. Nu inteleg de ce nici pana acum nu exista o placa memoriala in amintirea tuturor victimelor de atunci".
SURSa : http://jurnalul.ro/

Imagini incredibile din Bucureştiul devastat de cutremurul din 1977


[Imagine: 646x404-1.jpg]

[Imagine: 646x404-2.jpg]

[Imagine: 646x404-3.jpg]

[Imagine: 646x404-4.jpg]

[Imagine: 646x404-5.jpg]

[Imagine: 646x404-6.jpg]

[Imagine: 646x404-7.jpg]

Ziarele scriau despre cumplitele momente din martie 1977.

[Imagine: 646x404-7.jpg]

[Imagine: 646x404-8.jpg]

[Imagine: 646x404-9.jpg]
SURSA foto: Agerpres, arhiva Scînteia, Muzeul Național al Pompierilor București, Revista Pompierilor

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 21-02-2023 04:21 PM de Homefire News.)
03-03-2014 10:09 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Pompier tălpaș , Homefire News
{myadvertisements[zone_3]}
Homefire News Offline
Old firefighter Moderator
*******

Mesaje: 7,191
Alăturat: Nov 2010
Locatie:
Thanks: 7841
Given 7447 thank(s) in 3532 post(s)

Mesaj: #7
Cutremurul din 4 Martie 1977
Cutremurul din 1977 – „Când pământul freamătă”

25_cutremurul Din 1977

SURSA : https://isubif.ro

"Foc . O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie."
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 21-02-2023 04:21 PM de Homefire News.)
10-12-2014 04:57 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: laurentiu valentin
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,731
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6525
Given 19472 thank(s) in 8045 post(s)

Mesaj: #8
Cutremurul din 4 Martie 1977
Cutremurul din 4 martie 1977

[Imagine: Cutremur-4-martie-1977-600x422.jpg]

Citat:In urma cu 38 de ani, in seara zilei de 4 martie 1977 in Romania s-a produs cel mai grav cutremur din perioada postbelica. Evenimentul, avand epicentrul in regiunea seismogena Vrancea, a provocat distrugeri mari in sudul si estul tarii, cu deosebire in Bucuresti, precum si un numar mare de victime.

Seismul a avut loc la ora locala 21h22min, iar epicentrul sau a fost localizat in Muntii Vrancei, zona ANDREIASU DE JOS (45,77 grade latitudine Nordica, 26,76 grade longitudine Estica), adancimea focarului fiind de 93 km. Cutremurul a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter (7,4 grade pe scara bazata pe moment seismic). Miscarea seismica a fost resimtita puternic in Romania, mai violent in Oltenia si Muntenia, dar si in sudul Moldovei. De asemenea, cutremurul a fost resimtit si in tarile vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar si in alte tari din centrul si sudul Europei, precum si in Rusia pana la nord de St. Petersburg; in Bulgaria s-au inregistrat pagube materiale si peste 100 de victime. Intensitatea maxima de IX grade pe scara Mercalli a fost consemnata in zone din sudul si estul Munteniei, in timp ce in zona epicentrala intensitatea a fost mai mica (VII, cel mult VII-VIII grade pe scara Mercalli); seismul a mai atins intensitati de VII-VIII pana la VIII grade pe scara Mercalli pe o arie destul de larga in special in Muntenia si Oltenia.
In Romania, cele mai grave urmari s-au inregistrat in partea de sud a tarii, cu deosebire in municipiul Bucuresti, unde 32 de cladiri au fost distruse: mai multe cladiri vechi construite in perioada ante-belica dar si 3 cladiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Stefan cel Mare-Lizeanu si Centrul de calcul al Ministerului Transporturilor.
In urma cutremurului au murit 1570 de oameni, iar alte peste 11000 de persoane au fost accidentate. De asemenea, numeroase obiective industriale au fost afectate sever. S-au inregistrat incendii provocate de explozii de gaze si alte surse de foc deschis.
Cutremurul a indus fenomene geomorfologice in sudul, estul si nordul Munteniei, precum si in sudul Moldovei. Acestea au constat in alunecari de teren, lichefieri, tasari, tasniri de apa; in Munzii Vrancei, cursul raului Zabala a fost partial blocat, formandu-se un mic lac de baraj natural.
Cutremurul vrancean din seara zilei de 4 martie 1977 a fost urmat de mai multe replici, dintre care cea mai importanta a avut loc la ora locala 2h00min in dimineata zilei de 5 martie, avand magnitudinea 4,9 pe scara Richter si intensitatea maxima de V grade pe scara Mercalli; aceasta replica s-a produs la adancimea de 104 km. Cutremurul principal major de la ora 21h22min a avut un caracter multisoc, generat de natura complexa a procesului de rupere, cu directivitate predominanta de la Nord-Est catre Sud-Vest. Seismul a indus cutremure secundare pe mai multe falii din Muntenia, in special pe falia IntraMoesica.
Cutremurul s-a produs la 37 de ani de la precedentul seism vrancean catastrofal, care a avut loc la 10 noiembrie 1940 (magnitudine 7,4 pe scara Richter si 7,7 pe scara bazata pe moment seismic).
Desi mai slab decat evenimentul din 1940, cutremurul din 1977 a avut urmari mai grave in Muntenia, comparativ cu cel din 1940, care a fost mai sever in Moldova. Din acest punct de vedere, cutremurul din 1977 a avut caracteristici similare cu ale celui din 23 ianuarie 1838 (magnitudine estimata 7,3).
SURSA : http://www.cutremur.net/

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 21-02-2023 04:22 PM de Homefire News.)
04-03-2015 04:51 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,731
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6525
Given 19472 thank(s) in 8045 post(s)

Mesaj: #9
RE: Cutremurele de pamant
Imagini din Arhiva TVR de la cutremurul din 4 martie 1977. Seismul a început la ora 21:22, a avut o magnitutine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde. La nivelul întregii țări au fost aproximativ 1550 de victime, 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe au fost distruse.


"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 04-03-2021 07:33 AM de Covalciuc Bogdan.)
04-03-2015 10:20 PM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: Homefire News
{myadvertisements[zone_3]}
Covalciuc Bogdan Offline
Administrator
********

Mesaje: 14,731
Alăturat: Aug 2010
Locatie:
Thanks: 6525
Given 19472 thank(s) in 8045 post(s)

Mesaj: #10
Cutremurul din 4 Martie 1977
4 martie -39 de ani de la cutremurul din 1977

Cutremurul din 4 martie 1977

Un sunetist al Televiziunii Române a înregistrat semnalele transmise de posibilii supravieţuitori din blocul Scala, prăbuşit la cutremurul din martie ‘77. Ceauşescu era de faţă, dar ordonă abandonarea căutărilor. Imagini şi mărturii nedifuzate de la cea mai mare tragedie care a lovit România. Un documentar de Cristian Răuţu.

"Audacia Et Devotio"
Cutezanță, îndrăzneală, curaj şi devotament.
(Acest mesaj a fost modificat ultima dată: 21-02-2023 04:31 PM de Homefire News.)
03-03-2016 07:47 AM
Citaţi acest mesaj într-un răspuns
 Thanks given by: SPGFire , Baloo , Homefire News
{myadvertisements[zone_3]}
Postează răspuns 


Săritură forum:



Bine ai venit, Vizitator!
Trebuie să vă înregistraţi înainte să postaţi aici.


  

Parolă
  





Ultimele subiecte
Pompierii din Franța / Sa...
Ultimul mesaj a fost postat de: Pompier_vechi
Astăzi 12:58 PM
» Mesaje: 11
» Vizualizări: 3131
“Greselile noastre de toa...
Ultimul mesaj a fost postat de: Pompier_vechi
Astăzi 12:52 PM
» Mesaje: 149
» Vizualizări: 270748
I.S.U. "Delta" al Județul...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
Astăzi 07:36 AM
» Mesaje: 153
» Vizualizări: 214988
Concursuri profesionale a...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
Ieri 06:56 PM
» Mesaje: 136
» Vizualizări: 119990
I.S.U. "Bucovina" al Jude...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
Ieri 03:33 PM
» Mesaje: 280
» Vizualizări: 402545
Serviciul Mobil de Urgenț...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
Ieri 03:05 PM
» Mesaje: 35
» Vizualizări: 47577
Incendii de pădure
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
Ieri 06:45 AM
» Mesaje: 100
» Vizualizări: 157988
I.S.U. "Dobrogea" al Jude...
Ultimul mesaj a fost postat de: Homefire News
Ieri 06:29 AM
» Mesaje: 1150
» Vizualizări: 1511276
Salvare animale
Ultimul mesaj a fost postat de: Baloo
10-07-2024 09:06 PM
» Mesaje: 344
» Vizualizări: 551752
Requiescat in Pacem
Ultimul mesaj a fost postat de: Baloo
10-07-2024 09:01 PM
» Mesaje: 570
» Vizualizări: 802579

Sustinem
semperfidelis.ro
agendapompierului.ro