pompieri

Citat:”Peste 70% din apeluri sunt false sau abuzive la 112 și sunt făcute de pe telefoane fără număr, și atunci înseamnă că nu poți lua nicio măsură. Îți blochează tot 112 prin astfel de telefoane”. Declarația îi aparține lui Raed Arafat.

În doar două propoziții, Arafat reușește să mute vina de la performanța catastrofală a serviciului 112 în cazul Alexandrei pe cetățenii care folosesc abuziv serviciul și să arunce deloc subtil soluția de a se vinde cartele prepay doar cu actul de identitate. Când face asta, Arafat este impertinent față de cetățenii în slujba cărora se află și manipulator față de adevăr. Arafat își continuă pledoaria dând exemplul unui prank call, cineva care sunase recent, de pe cartelă, și mințise că se va sinucide și le cerea ironic operatorilor să îl localizeze. Sigur, un comportament de criticat, dar nicidecum un pattern. Puțin fact-checking nu a omorât pe nimeni. Cele mai recente date STS sunt din februarie 2019, pentru anul precedent, la 15 ani de la implementarea în România a numărului unic de urgență 112. Și ele spun că dintre apelurile la 112, doar 45% sunt urgențe reale, iar 55% sunt non-urgente. Atenție, nicidecum nu poate fi vorba de 70% apeluri false, mai ales că dintre cele 55% non-urgente, cele mai multe nu sunt farse intenționate. Nu sunt ”prank calls” sau încercările cuiva de a-și bate joc de autorități. De fapt, două treimi din totalul non-urgențelor sunt ”pocket dialing”, adică cineva a apelat din greșeală cu telefonul în buzunar sau în geantă, de pildă. În aceste cazuri, protocolul spune că operatorul trebuie să asculte 15-20 de secunde și să reapeleze numărul de două ori, ca să se asigure că persoana nu se află în pericol. Cealaltă treime sunt apeluri prin care cetățenii solicită diferite informații care nu sunt de competența serviciului 112 – de exemplu, cineva care sună să spună că încă sunt aprinse luminile pe stradă, deși este zi.

Este adevărat că rezolvarea acestor apeluri mănâncă din timp și resurse. Dar la fel de adevărat este că numărul apelurilor non-urgente a scăzut în fiecare an, pe măsură ce cetățenii au învățat ce ține de competența 112 și ce nu. Nu a fost nevoie de identificarea utilizatorilor cartelelor telefonice pentru a-i amenda, ci de educație. Dacă în 2005, 97% dintre apelurile la 112 erau non-urgente, astăzi doar 55% dintre ele nu reprezintă urgențe reale. Iar în timp, lucrurile se vor îmbunătăți și mai mult cu educarea oamenilor. În plus, în cazul Caracal, după cum au arătat și stenogramele, și înregistrările apelurilor la 112 ale Alexandrei, operatorii și poliția nu aveau niciun motiv să nu o creadă și să nu îi sară în ajutor imediat. Absolut nimic din raportul MAI nu sugerează că poliția era ocupată cu alte cazuri, eventual piste false date de cetățenii abuzivi. Nu apelurile false ale altora sunt de vină pentru faptul că în casa lui Dincă s-a intrat la 19 ore după apelul tinerei răpite. Este adevărat că Alexandra a sunat de telefonul răpitorului, cu cartelă prepay al cărui proprietar era necunoscut, dar la fel de adevărat este că poliția a folosit cu întârziere toată tehnologia de care dispunea pentru localizarea apelului. Ba mai mult, când vorbește de faptul că ”70% ar fi apeluri false”, Arafat nu spune cine a catalogat aceste apeluri ca fiind false sau abuzive. Dacă eticheta o dau aceiași operatori și polițiști care au tratat inclusiv apelul Alexandrei ca fiind unul ”abuziv”, din moment ce îi spuneau să închidă că ”mai sunt și alte apeluri”, câtă încredere putem avea în aceste cifre?

Scuze în loc de soluții. Mai bine ar fi invers

În decembrie 2014, patru oameni au murit înghețați în lacul Siutghiol. Pilotul Petru Cătuneanu, copilotul Ginel Claudiu Crăcănel, medicul Laura Vizireanu şi asistenta medicală Gabriela Camelia Harton erau într-un elicopter SMURD, în misiune. Elicopterul s-a prăbușit inexplicabil și s-a rupt în două la impactul cu apa. Un lanț de bâlbe marchează intervenția. Mașinile ISU greșesc inițial locul unde trebuiau să ajungă, apoi pleacă o barcă de salvare pleacă cu pompierii vâslind. La medicul Laura Vizireanu, care plutea agățată de resturile elicopterului, a ajuns mai repede un pescar din Ovidiu cu barca sa cu motor -așa cum în Apuseni primii care au ajuns la victime au fost trei localnici. Cei care ceruseră ajutorul cu disperare la Siutghiol erau patru salvatori, patru oameni din sistem. Sistemul de urgență i-a lăsat să moară înghețați. Și la Siutghiol, ca și în cazul accidentului aviatic din Apuseni, autoritățile și-au găsit imediat câte un alibi. Ba că era de vină ceața, ba că nu se puteau auzi strigătele celor din apă, afectați de hipotermie. Dacă în astfel de cazuri, autoritățile ar fi mai preocupate să găsească soluții pentru a corecta tot ce a mers prost la intervenție, și nu o scuză ridicolă, în care de vină este tot cetățeanul, am avea o șansă să facem și ceva cât de cât bun din aceste pierderi tragice.


Le-o datorăm Alexandrei, Aurei Ion, Laurei Vizireanu și tuturor celor care au murit așteptând sunetul sirenelor. Ca șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat ar trebui să știe asta mai bine decât oricare dintre noi.

Citat:Secretarul de stat Raed Arafat, preşedinte al Comitetului interministerial privind sistemul apelurilor de urgenţă 112, a prezentat, miercuri, raportul cu privire la sistemul 112, document care cuprinde 14 măsuri pe termen scurt, mediu şi lung. Draftul va fi pus în dezbatere publică joi.

"Am avut ocazia să-i prezint doamnei prim-ministru raportul şi concluziile finale. Raportul va fi făcut public. În raport a fost analizată situaţia actuală a Serviciului 112, a dispecerizării şi binenţeles a localizării, unde ne aflăm acum şi unde trebuie să ajungem. A fost analizată implemnetarea sistemului AML (Advanced Mobile Location -n.r.), dar concluzia noastră că după implementarea acestui sistem nu trebuie să ne oprim aici. Este nevoie şi de alte sisteme complementare să fie implementate în viitor", a declarat Raed Arafat, la Palatul Victoria.

Şeful DSU a anunţat că au fost stabilite 14 măsuri la finalul raportului, împărţite pe termene: scurt- până în 12 luni, mediu - între 12 luni - 36 de luni şi lung - până la 60 de luni.

Măsurile pe termen scurt, de până la 12 luni, sunt:

1. Urgentarea implementării sistemului de localizare AML, inclusiv prin îmbunătăţirea cadrului legislativ

Modificările trebuie să vizeze în mod obligatoriu următoarele:
• stabilirea unei definiţii pentru noul tip de informaţie de localizare (informaţie generată de o funcţionalitate nativă a terminalului, nu de elementele de infrastructură a reţelei de comunicaţii);
• obligarea furnizorilorde reţelepublicemobilede telefoniede apermite transmiterea informaţiilor de localizare atât sub formă de SMS/mesaj standardizat, cât şi ca un pachet de date (HTTPS POST), către administratorul SNUAU;
• introducerea unei prevederi privind suportarea costului SMS-ului/mesajului standardizat de localizare cât şi a pachetului de date (HTTPS POST) de localizare de către furnizorii de reţele publice mobile de telefonie;
• obligaţia administratorului SNUAU de a utiliza datele de localizare automată în completarea celor obţinute pe baza informaţiei de localizare primară;
• stabilirea numărului utilizat pentru transmiterea SMS/mesaj standardizat (114);
• asigurarea cu prioritate a primirii şi transmiterii către SNUAU, a mesajelor de localizare asociate unui apel de urgenţă, indiferent de tipul serviciului folosit de utilizatorul respectiv;
• obligaţia operatorilor de telefonie mobilă de a furniza servicii de comunicaţii electronice la puncte mobile pentru care plata se realizează în avans (cartele Prepaid) doar după colectarea datelor de identificare ale utilizatorului cartelei SIM;
• asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal şi gestionarea acestora corespunzătoare în situaţii de urgenţă/de criză.
• temeiul prelucrării datelor cu caracter personal primite pe timpul unui apel de urgenţă

Bugetul estimativ pentru implementarea acestei măsuri este de 3.392.000 lei cu TVA

2. Încheierea unui Protocol de colaborare cu Google, testarea şi ulterior operaţionalizarea soluţiei finale de localizare de tip AML în SNUAU

3. Reconfigurarea infrastructurii proprii (actualizări software) pentru a se facilita transmiterea informaţiilor de localizare la nivel naţional, atât prin conexiuni de date cât şi prin data SMS/mesaje
standardizate.

4. Promovarea aplicaţiei ”Apel 112” dezvoltată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, precum şi a celorlalte aplicaţii/sisteme/platforme care vin în sprijinul populaţiei în situaţii de urgenţă

Soluţiile pe termen mediu, de la 12 luni până la 36 de luni, sunt:

5. Continuarea implementării conceptului de dispecerate integrate şi formare continuă a dispecerilor prin adaptarea spaţiilor existente, care permit funcţionarea dispeceratelor tuturor agenţiilor
specializate în aceeaşi locaţie, şi asigurarea infrastructurii de comunicaţii şitehnologia informaţiei, la nivelul judeţelor Argeş, Botoşani, Brăila, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Sibiu, Suceava şi al municipiului Bucureşti.

6. Constituirea şi încadrarea a două centre de formare (Bucureşti şi Mureş), în care se vor asigura cursurile pentru formarea formatorilor şi a dispecerilor, în profesia dedicată de ”dispecer unic”
(dispecer de urgenţă). Formarea dispecerilor ISU - SMURD - SAJ/SABIF este deja iniţiată şi contiună prin programul de formare din cadrul proiectului Româno – Elveţian” cu denumirea
”Îmbunătăţirea calităţii serviciilor prespitaliceşti şi spitaliceşti”. În cadrul acestui proiect au fost pregătiţi 8 formatori, urmând ca, prin ”Programul operaţional capital uman” să fie pregătiţi 650 dispeceri din cadrul agenţiilor ISU - SMURD - SAJ/SABIF.

7. Finalizarea implementării proiectului de modernizare a sistemului112

8. Îmbunătăţirea şi armonizarea procedurilor de cooperare şi gestionare a apelurilor pentru situaţii deosebite (precum cea a răpirii de persoane) şi iniţierea altor demersuri legislative în funcţie de
dificultăţile apărute în procesul de dispecerizare, după caz

9. Implementarea şi a altor tehnologii complementare precum parametrii de timp şi de semnal radio, ca si posibilitate de preluare şi interpretare la nivelul SNUAU şi al agenţiilor de intervenţie, manual, pe parcursul apelului de urgenţă, cu scopul îmbunătăţirii localizării terminalelor care nu suportă facilităţi moderne precum AML

10. Pe plan naţional, după finalizarea implementării AML/ELS şi a noilor sisteme la nivelul STS, este necesară instituirea unui mecanism de verificare periodică a acurateţei şi a gradului de încredere
a informaţiei de localizare obţinută la nivelul sistemului SNUAU, astfel încât să se poată identifica zone şi/sau cazuri în care informaţia de localizare este insuficentă/inadecvată pe parametrii menţionaţi pentru o intervenţie eficace, şi în continuare să se identifice soluţii pentru ameliorarea acesteia. Astfel, se propune identificarea şi adoptarea unui set de indicatori, calitativi şi cantitativi, de evaluare a acurateţei şi a gradului de încredere a informaţiei de localizare, care să fie urmăriţi şi analizaţi la nivelul CNC al SNUAU şi care să permită identificarea şi evaluarea unor astfel de cazuri
precum şi luarea măsurilor adecvate.

Măsurile pe termen lung, de la 36 de luni până la 60 de luni, sunt:

11. Extinderea dispeceratelor integrate la nivel regional, prin relocarea dispeceratelor judeţene în 20 dispecerate regionale, amplasate în construcţii noi, conectate si dotate corespunzător pe linia
comunicaţiilor şi tehnologia informaţiei, eventual edificate prin proiecte cu finanţare externă, din exerciţiul bugetar european 2021 - 2027

12. Pregătirea/formarea continuă a dispecerilor pentru integrarea agenţiilor specializate de intervenţie, concomitent cu adaptarea curriculum-ului de formare şi implementarea formării dispecerilor în concept integrat.

13. Derularea procesului de integrare a tuturor agenţiilor specializate în dispecerate unice. Pentru realizarea dezideratului, vor fi urmărite ţinte precum:

1. Constituirea şi încadrarea a două noi centre de formare (în total patru centre de formare la nivel naţional) care să contribuie la pregătirea dispecerilor unici (dispeceri de urgenţă).
2. Modernizarea aplicaţiei de dispecerizare, prin introducerea posibilităţii de alertare simultană a tuturor categoriilor de forţe aparţinând agenţiilor specializate de intervenţie, sistem implementat,
în prezent, pe resursele care asigură asistenţă medicală de urgenţă şi acordarea primului ajutor calificat.
3. Analiză constantă asupra oportunităţii şi necesităţii optimizării numărului de dispecerate integrate la nivel naţional.

14. Cadrul legislativ incident sistemului 112 va fi permanent ajustat în vederea implementării măsurilor ce urmează a fi adoptate la nivelul Uniunii Europene şi în acord cu necesităţile de la nivel naţional.

Potrivit raportului, acordul politic privind EECC (Directiva nr.1972/2018 privind instituirea Codului European al Comunicaţiilor Electronice) a fost realizat în iunie 2018, iar directiva a intrat în vigoare la 20 decembrie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 17 decembrie 2018. Statele membre adoptă şi publică până la 21 decembrie 2020 actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive, comunică de îndată Comisiei textul actelor respective şi actele respective începând cu 21 decembrie 2020. Conform noilor prevederi ale EECC utilizatorii finali urmează să aibă acces la serviciile de urgenţă 112 prin intermediul serviciilor de comunicaţii interpersonale. Aceste servicii includ, fără a se limita, servicii de voce furnizate atât de furnizori de servicii de telefonie cât şi de furnizori de servicii interpersonale de voce peste internet din categoria Over The Top - OTT (ex. Skype, Whatsapp), servicii de mesagerie SMS, servicii de mesagerie instant/ comunicaţie text în timp real (ex. Telegram), comunicaţii video. Astfel, ”apelul de urgenţă” care, conform Directivei privind Serviciul Universal era definit ca fiind apel de voce, va fi redefinit prin noţiunea de ”comunicaţie de urgenţă” care va acoperitoate serviciile de comunicaţii interpersonale care permit un astfel de acces la serviciile de urgenţă. De asemenea, pentru a asigura furnizarea uniformă a comunicaţiilor de urgenţă la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană primeşte puterea de a adopta acte delegate ce privesc interoperabilitatea, calitatea, fiabilitatea şi continuitatea comunicaţiilor de urgenţă în Uniune în materie de soluţii privind informaţiile de localizare a apelantului, acces pentru utilizatorii finali cu dizabilităţi şi rutarea către cel mai adecvat PSAP. Primul astfel de act delegat urmează a fi adoptat până la data de 21 decembrie 2022[2]. Pe termen lung, sistemul SNUAU va trebui să acomodeze aceste posibilităţi.

Cartele PrePay, doar cu buletinul. Raed Arafat: Datele vor fi divulgate doar când se sună la 112

OUG prevăzută în raportul privind sistemul 112 prevede ca operatorii de telefonie mobilă să furnizeze servicii pe cartele PrePay doar după ce colectează datele de identificare a proprietarului cartelei SIM, iar datele să fie divulgate autorităţilor doar când se sună la 112.

"A fost realizat deja un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi a OUG 111/2001 privind comunicaţiile electronice precum şi nota de fundamentare a fost realizată. În cadrul ordonanţei, veţi regăsi şi aspectul cu cartelele PrePay. Asta a ridicat mai multe întrebări. A fost făcută o analiză pe primele 6 luni ale acestui an de către colegii de la STS şi, din cele 47,70% apeluri non-urgente efectuate în cursul celor 6 luni anul 2019, 52,86% au fost abuzive, iar 81% din cele abuzive au fost realizate de pe cartele PrePay, unde nu s-a putut identifica apelantul sau proprietarul", a declarat Raed Arafat, la Palatul Victoria.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a precizat, referitor la textul ordonanţei de urgenţă, că referirea la cartelele PrePay este doar în contextul apelării numărului 112.

"Deci numai când se apelează numărul 112, atunci furnizorul de telefonie mobilă divulgă numele şi datele proprietarului cartelei Prepay. Aşa este prevăzut în ordonanţa de urgenţă, care este propusă ca draft în acest raport", a completat Arafat.

Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă:

După articolul 51 se introduce un nou articol, articolul 511 cu următorul cuprins:

„Art. 511
- (1) Furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice la puncte mobile, pentru care plata se face în avans, se realizează, în conformitate cu prevederile prezentului capitol, numai după ce furnizorul a colectat, prin intermediul unui formular în format fizic sau electronic, datele de identificare ale utilizatorului final al cartelei SIM, astfel cum sunt prevăzute la art. 4 alin.(1) pct.55.

(2) Prelucrarea datelor colectate în temeiul alin. (1), este permisă până la împlinirea unui termen de cel mult 6 luni de la data încetării furnizării serviciului de comunicaţii electronice. La împlinirea termenului, datele se şterg sau, după caz, se distrug.

(3) Datele colectate în temeiul alin.(1) pot fi puse numai la dispoziţia administratorului Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi pot fi utilizate de către acesta în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 28 martie 2008.

(4) Atunci când datele cu caracter personal se colectează, în conformitate cu prevederile alin. (1), în format electronic, utilizatorul transmite furnizorului şi o copie a documentului de identificare valid în vederea verificării corectitudinii acestor date. Copia documentului de identificare valid se şterge sau, după caz, se distruge de către furnizor la împlinirea unui termen de cel mult 30 de zile de la data începerii furnizării serviciului.

(5) În cazul utilizatorilor finali care, la data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentului articol, beneficiază de servicii de comunicaţii electronice furnizate la puncte mobile, pentru care plata se face în avans, furnizorul colectează datele de identificare ale acestora în termen de cel mult 6 luni de la această dată.

(6) După împlinirea termenului prevăzut la alin. (5), este interzisă furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice furnizate la puncte mobile, pentru care plata se face în avans, prin intermediul cartelelor SIM ai căror utilizatori nu au pus la dispoziţia furnizorului datele de identificare pe care acesta are obligaţia să le colecteze în temeiul alin. (1).

(7) În cazul pierderii sau furtului cartelei SIM, în termen de 72 de ore de la data constatării producerii evenimentului, utilizatorul informează furnizorul de servicii de comunicaţii electronice, care are obligaţia de a înceta de îndată furnizarea serviciilor prin intermediul respectivei cartele SIM".

Raport 112

Citat:Apelarea abuzivă a numărului unic pentru apeluri de urgență 112 sau transmiterea de mesaje abuzive la numărul 113 ori la numărul 114 se sancționează cu amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei. De asemenea, alertarea falsă a agențiilor specializate de intervenție este sancționată cu amendă de la 1.500 de lei la 5.000 de lei.

Apelarea abuzivă reprezintă apelarea repetată, cu rea intenție, a numărului 112, fără ca apelantul să justifice o stare care necesită acțiunea agențiilor specializate de intervenție, sau apelarea numărului 112 pentru a aduce injurii operatorilor.

În sensul legii, alertarea falsă este utilizarea intenționată a numărului 112 pentru determinarea alarmării sau intervenției agențiilor specializate de intervenție (structurile autorităților administrației publice, care au rolul de intervenție imediată pentru soluționarea urgențelor în domeniile ambulanței, serviciilor mobile de urgență, reanimare și descarcerare - S.M.U.R.D., poliției, jandarmeriei, serviciilor publice profesioniste și voluntare pentru situații de urgență, inclusiv S.M.U.R.D., contra terorismului, precum și alte structuri) în mod nejustificat.

Sancțiunile au fost stabilite prin Ordonanța de Urgență nr. 62 din 27 august 2019, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice.

Actul normativ a fost adoptat având în vedere necesitatea creșterii eficienței gestionării apelurilor de urgență prin reducerea incidenței apelurilor abuzive, care ar putea periclita viața, integritatea ori sănătatea cetățeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul.

️️Numărul de urgență 112 este gratuit și poate fi apelat din orice rețea de telefonie fixă sau mobilă.

??Exemple de situații de urgență: accidente de aviație/la metrou/feroviare/cu victime, persoane blocate/navale/montane/în peșteri, canioane/determinate de factori de mediu, avarii sau accidente industriale, explozii, incendii, arsuri termice/electrice/chimice, cutremure, fenomene hidrologice/meteo periculoase, fulgerați/trăsniți, persoane căzute în locuri publice, conflicte și agresiuni fizice, tâlhării, furturi, folosirea armamentului, persoane dispărute/găsite etc.

️️Nu reprezintă o urgență: accidentele rutiere fără victime(tamponări), aflarea datei și a orei, aglomerarea traficului, încărcarea cartelelor de telefoane mobilă, inundație în apartament sau subsolul blocului, pierderea sau găsirea de obiecte personale, solicitarea de informații despre numărul de telefon, emitere cărții de identitate, pașaportului, cazierului, despre trafic sau programul instituțiilor publice etc.

?‍??‍?ATENȚIE! Un apel fals poate împiedica sau întarzia salvatorii să ajungă la tine sau la cineva drag ție! Un minut poate face diferența între viață si moarte!

Citat:Toți operatorii 112 au fost testați psihologic din nou, după tragedia de la Caracal, a anunțat directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, Ionel Bălan. Operatorii fac acum cursuri de gestionare a stresului.

Măsurile vin după ce cazul Caracal a scos la iveală nereguli grave, atât în ceea ce privește capacitatea de localizare a apelului, cât și in capacitatea de comunicare a dispecerilor. Alexandra Măceșanu, care a sunat la numărul de urgență pentru a anunța că a fost răpită și pentru a cere ajutor, a fost repezită, i s-a reproșat că nu știe unde se află și chiar ironizată de operatorii de la 112.

A fost demarat un program care prevede reprelucrarea tuturor procedurilor, s-a desfășurat retestarea psihologică a tuturor operatorilor, actiuni de pregătire de consiliere psihologică și activități de management al stresului, inclusiv stresul post-traumatic. Activitatea poate fi îmbunătățită”, a spus șeful STS.

Citat:11 februarie este Ziua Europeană a Numărului de Urgenţă 112. Cu acest prilej, Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă din România s-a alăturat campaniei desfăşurate de Asociaţia Europeană a Numărului de Urgenţă (EENA), care îşi propune să prezinte publicului operatorii 112 şi dispecerii din agenţiile de intervenţie. Ei sunt oamenii 112.

Operatorii 112 sunt cei care preiau în fiecare an milioane de apeluri de la cei care le solicită ajutorul şi fac legătura cu dispecerii din agenţiile de intervenţie. Dispecerii sunt pompierii, paramedicii SMURD, poliţiştii, angajaţii Serviciului de Ambulanţă, jandarmii, care gestionează operativ cazurile de urgenţă. Prin profesionalismul, empatia şi eficienţa de care dau dovadă în fiecare zi, oamenii 112 contribuie la salvarea vieţii, a proprietăţii şi a mediului.

Totodată, Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă din România aniversează 16 ani de activitate. În tot acest timp, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale care administrează Serviciul de Urgenţă 112 a urmărit creşterea calităţii serviciilor în domeniul urgenţelor, conştientizarea importanţei utilizării corecte a numărului 112. Studiile şi premiile câştigate de-a lungul timpului arată că Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă din România s-a remarcat la nivel european şi a câştigat încrederea publicului.

Citat:Anual la data de 11 februarie este sărbătorită ziua europeană a numărului unic de urgenţă 112. Acest număr este rezervat doar apelurilor ce necesită intervenţia IMEDIATĂ a serviciilor de urgenţă (Ambulanţă, Pompieri, Poliţie şi Jandarmerie).

Pentru dezvoltarea serviciului de urgenţă 112 în Europa a fost creată Asociaţia Europeană a Numărului de Urgenţă (EENA), o organizaţie neguvernamentală cu sediul la Bruxelles, a cărei misiune este aceea de a contribui la îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii oamenilor. Fondatorul EENA este Olivier Paul – Morandini, care a fost şi preşedintele organizaţiei între 1999-2015.

În prezent, comunitatea EENA include peste 1.500 de servicii de urgenţă reprezentative din 80 de state la nivel mondial, peste 100 de furnizori de soluţii în domeniu, peste 100 de cercetători, precum şi peste 200 de membri ai Parlamentului European, se arată pe site-ul EENA, http://www.eena.org.

EENA serveşte ca o platformă de discuţii pentru serviciile de urgenţă, autorităţi publice, factori de decizie, cercetători, asociaţii şi furnizorii de soluţii, cu scopul de îmbunătăţire a răspunsului în situaţii de urgenţă, în conformitate cu cerinţele cetăţenilor.

Numărul 112 este numărul de urgenţă disponibil gratuit, non-stop, atât prin linii de telefonie fixe, cât şi prin telefoane mobile, oriunde în Uniunea Europeană. Numărul unic de urgenţă 112 este disponibil în următoarele ţări: toate statele membre ale UE, Albania, Georgia, Republica Moldova, Islanda, Muntenegru, Norvegia, Serbia, Elveţia, Turcia, menţionează site-ul http://www.eena.org.

Cetăţenii pot apela numărul 112 pentru a contacta serviciile de urgenţă – poliţia, serviciile medicale de urgenţă şi pompierii. EENA consideră că existenţa unui număr unic de urgenţă pretutindeni în Europa reprezintă un beneficiu direct pentru cetăţeni, dar, din păcate, acest număr care poate salva vieţi este în mare măsură necunoscut.

Astfel, mai puţin de jumătate dintre cetăţenii europeni identifică 112 drept numărul pe care trebuie să-l apeleze în caz de urgenţă oriunde în UE.

Citat:Clădiri emblematice iluminate în roșu de Ziua europeană a numărului de urgență 112

Peste 30 de sedii ale autorităților publice centrale, județene și locale, instituțiilor de învățământ și de cultură, obiectivelor turistice și companiilor din România vor fi iluminate în roșu, în seara de 11 februarie a.c., de Ziua Europeană a Numărului de Urgență 112. Prin acest demers, își arată susținerea pentru Serviciul de urgență 112 care are misiunea de a salva viața, proprietatea și mediul. Împreună, le reamintim cetățenilor că sunând la 112 doar când au urgențe dăm o șansă vieții.

În fiecare an, Serviciul de Telecomunicații Speciale iluminează turnul de comunicații în culoarea roșie, specifică Serviciului de urgență. În acest an, ni s-au alăturat demersului:

- București:

Administrația Prezidențială prin iluminarea Palatului Cotroceni
Guvernul României prin iluminarea Palatului Victoria
Parlamentul României prin iluminarea Palatului Parlamentului
Ministerul Afacerilor Interne
Ministerul Apărării Naționale
Palatul Cercului Militar Național
Opera Națională București
Spitalul Clinic Colțea
CEC Bank
- județul Alba:

Consiliul Județean Alba prin iluminarea Muzeului Național al Unirii, Sala Unirii și a Secției de Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia
Primăria Municipiului Alba Iulia prin iluminarea Monumentului Unirii și a Cetății Alba Carolina
Inspectoratul de Jandarmi Județean Alba
Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Alba
- județul Brașov:

Primăria Municipiului Brașov prin iluminarea logo-ului municipiului de pe Muntele Tâmpa
- județul Cluj:

Consiliul Județean Cluj
Primăria Municipiului Cluj-Napoca prin iluminarea Podului N (intrarea dinspre Oradea)
- județul Gorj:

Primăria Municipiului Târgu Jiu
- județul Harghita:

Primăria Municipiului Miercurea Ciuc
- județul Iași:

Primăria Municipiului Iași
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași
Hotelul Unirea din Iași
- județul Neamț:

Primăria Municipiului Piatra Neamț
Prefectura Neamț și Consiliul Județean Neamț prin iluminarea Palatului Administrativ
Teatrul Tineretului Piatra Neamț
- județul Sibiu:

Primăria Municipiului Sibiu
- județul Vâlcea:

Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea
Prefectura Vâlcea și Consiliul Județean Vâlcea prin iluminarea Palatului Administrativ
De asemenea, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu va proiecta pe exteriorul instituției de cultură un clip video privind importanța numărului de urgență 112, iar Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea va proiecta acest material pe toate panourile stradale din oraș pe care le are în administrare.

Împreună, Serviciul de Telecomunicații Speciale, în calitate de administrator al Sistemului național unic pentru apeluri de urgență 112 din România și toți partenerii care s-au alăturat demersului, readucem în atenția opiniei publice importanța apelării responsabile a numărului 112.

Operatorii STS și dispecerii agențiilor specializate de intervenție – Ambulanță, Poliție, ISU-SMURD, Jandarmerie și Salvamont – din cadrul Serviciului de urgență sunt la datorie 24/7.

Traversăm o perioadă de pandemie în care numărul apelurilor la 112 a crescut față de anii trecuți și considerăm că este deosebit de important ca populația să conștientizeze că orice apel non-urgent înseamnă secunde prețioase care se pierd în defavoarea unor urgențe reale.

#apel112 #SunaResponsabil

Biroul de Presă al STS

Citat:Pentru dezvoltarea serviciului de urgenţă 112, în Europa, a fost creată Asociaţia Europeană a Numărului de Urgenţă (EENA), o organizaţie neguvernamentală cu sediul la Bruxelles, a cărei misiune este aceea de a contribui la îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii oamenilor. Fondatorul EENA este Olivier Paul-Morandini, care a fost şi preşedintele organizaţiei între 1999-2015. Viziunea EENA este ca fiecare cetăţean să poată accesa serviciile de urgenţă şi să primească informaţiile şi îngrijirea corespunzătoare în timpul unei urgenţe sau al unui dezastru.

În prezent, comunitatea EENA include peste 1.500 de servicii de urgenţă reprezentative din 80 de state la nivel mondial, peste 100 de furnizori de soluţii în domeniu, peste 100 de cercetători, se arată pe site-ul EENA, http://www.eena.org. EENA serveşte ca o platformă de discuţii pentru serviciile de urgenţă, autorităţi publice, factori de decizie, cercetători, asociaţii şi furnizorii de soluţii, cu scopul de îmbunătăţire a răspunsului în situaţii de urgenţă, în conformitate cu cerinţele cetăţenilor. Director executiv al EENA este în prezent Gary Machado.

Numărul 112 este numărul de urgenţă disponibil gratuit, non-stop, atât prin linii de telefonie fixe, cât şi prin telefoane mobile, oriunde în Uniunea Europeană. Numărul unic de urgenţă 112 este disponibil în următoarele ţări: toate statele membre ale UE, Albania, Georgia, Republica Moldova, Islanda, Muntenegru, Norvegia, Serbia, Elveţia, Turcia, menţionează site-ul http://www.eena.org.

Cetăţenii pot apela numărul 112 pentru a contacta serviciile de urgenţă - poliţia, serviciile medicale de urgenţă şi pompierii. EENA consideră că existenţa unui număr unic de urgenţă pretutindeni în Europa reprezintă un beneficiu direct pentru cetăţeni, dar, din păcate, acest număr care poate salva vieţi este în mare măsură necunoscut. Astfel, mai puţin de jumătate dintre cetăţenii europeni identifică 112 drept numărul pe care trebuie să-l apeleze în caz de urgenţă oriunde în UE.

În 2019, Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă din România a aniversat 15 ani de activitate. Cu prilejul Zilei europene a numărului unic de urgenţă 112, Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă din România s-a alăturat, în 2019, campaniei desfăşurate de Asociaţia Europeană a Numărului de Urgenţă, care şi-a propus să prezinte publicului operatorii 112 şi dispecerii din agenţiile de intervenţie, se arată pe site-ul https://www.romania2019.eu/. Operatorii 112 sunt cei care preiau în fiecare an milioane de apeluri de la cei care le solicită ajutorul şi fac legătura cu dispecerii din agenţiile de intervenţie. Campania #Oamenii112 şi-a propus să îi prezinte pe cei care prin munca lor gestionează intervenţiile în situaţii de urgenţă.

Citat:Ziua europeană a numărului unic de urgenţă 112 este sărbătorită, în fiecare an, la data de 11 februarie. Stabilită în 2009 şi dedicată creşterii gradului de conştientizare cu privire la numărul european de urgenţă 112, aceasta este o zi de recunoaştere a activităţii tuturor celor care contribuie la lanţul de servicii de urgenţă european
Pentru dezvoltarea serviciului de urgenţă 112, în Europa a fost creată Asociaţia Europeană a Numărului de Urgenţă (EENA), o organizaţie neguvernamentală cu sediul la Bruxelles, a cărei misiune este aceea de a contribui la îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii oamenilor. Fondatorul EENA este Olivier Paul-Morandini, care a fost şi preşedintele organizaţiei între 1999-2015. Viziunea EENA este ca fiecare cetăţean să poată accesa serviciile de urgenţă şi să primească informaţiile şi îngrijirea corespunzătoare în timpul unei urgenţe sau al unui dezastru.
De-a lungul anilor, EENA a devenit unul dintre principalele puncte de referinţă în domeniul serviciilor de urgenţă europene şi internaţionale. Drept urmare, membrii EENA au acces la resurse de înaltă calitate şi pot beneficia de o largă reţea de profesionişti în domeniul siguranţei publice din întreaga lume
Comunitatea EENA include peste 1.500 de servicii de urgenţă reprezentative din 80 de state la nivel mondial, peste 100 de furnizori de soluţii în domeniu, peste 100 de cercetători, se arată pe site-ul EENA, http://www.eena.org. EENA serveşte drept platformă de discuţii pentru serviciile de urgenţă, autorităţi publice, factori de decizie, cercetători, asociaţii şi furnizorii de soluţii, cu scopul de îmbunătăţire a răspunsului în situaţii de urgenţă, în conformitate cu cerinţele cetăţenilor. În prezent preşedintele EENA este Demetrios Pyrros.
Numărul 112 este numărul de urgenţă disponibil gratuit, non-stop, atât prin linii de telefonie fixe, cât şi prin telefoane mobile, oriunde în Uniunea Europeană. Numărul unic de urgenţă 112 este disponibil în următoarele ţări: toate statele membre ale UE, Albania, Georgia, Republica Moldova, Islanda, Macedonia de Nord, Muntenegru, Liechtenstein, Norvegia, Serbia, Elveţia, Turcia, Marea Britanie
În România, Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) 112 a fost pus în funcţiune la nivel naţional în anul 2005.
Cetăţenii pot apela numărul 112 pentru a contacta serviciile de urgenţă – poliţia, serviciile medicale de urgenţă şi pompierii. EENA consideră că existenţa unui număr unic de urgenţă pretutindeni în Europa reprezintă un beneficiu direct pentru cetăţeni, dar, din păcate, acest număr care poate salva vieţi este în mare măsură necunoscut.
Statele membre din toată Europa organizează activităţi de comunicare şi alte evenimente pentru a promova numărul european de urgenţă 112 în rândul cetăţenilor lor. O serie de acţiuni au loc pentru a marca Ziua europeană a numărului unic de urgenţă 112, printre acestea numărându-se activităţi de genul „ziua porţilor deschise”, campanii de conştientizare, anunţarea de noi funcţionalităţi 112, ceremonii naţionale de acordare de premii.