pompieri

Turnul Pompierilor din Cluj

Turnul Pompierilor, un monument istoric din veacul al XVI-lea, stă închis de 10 ani şi mai poate sta încă 12.

Citat:Turnul Pompierilor se năruie sub ochii clujenilor după ce a fost dat cadou unei asociaţii sindicale a pompierilor civili. Dacă la momentul primirii actualii proprietari s-au legat să deschidă aici un muzeu şi să întreţină monumentul istoric, în arhivele Primăriei Cluj-Napoca nu există niciun document în care să se prevadă aceste obligativităţi.
Turnul Pompierilor veghează Piaţa Mihai Viteazul încă din 1574. Dacă la acea vreme rolul său era unul de apărare, iar ulterior, de supraveghere a focarelor incendiilor din oraş, acum atât utilitatea sa, cât şi importanta moştenire istorică pe care o poartă se pierd pe “strada aurarilor” - cum este numită în jargon strada Tipografiei, unde rromii comercializează aur - între magazine fast-food şi case de amanet. Turnul se află din 1997, în administrarea Federaţiei Naţionale a Pompierilor Civili (FNPC), o asociaţie de tip sindical cu sediul la Cluj.
În 1997, Consiliul Local (CL) Cluj-Napoca a votat o hotărâre, în urma unui proiect iniţiat de primarul oraşului, Gheorghe Funar, de concesionare a monumentului istoric către Federaţie pe o perioadă de 25 de ani. “Analizând referatul nr.43119/11.11.1997 al Direcţiei de administrare a fondului imobiliar de stat prin care se propune atribuirea în folosinţă gratuită pe termen de 25 de ani a Turnului Pompierilor”, CL de la acea dată decide în favoarea proiectului cu 22 de voturi pentru. Cu toate acestea, singura dovadă a concesiunii rămâne hotărârea CL 414 din 1997, întrucât autorităţile nu au mai procedat la întocmirea unui contract sau a unui grafic de folosinţă şi nici nu au trecut actul de cedare a Turnului în Cartea funciară.
În documentele cadastrale ale zonei, ultima intrare datează din 1938 şi precizează că imobilele vechi şi comasate prin transformare de număr topo aparţin municipiului Cluj. “Şi pentru noi a fost o surpriză să constatăm că nu există niciun document privind cesiunea. În HCL nu e prevăzut niciun grafic. De-a lungul timpului au existat mai multe propuneri, din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), să se organizeze acolo un veritabil muzeu al pompierilor. Şi noi ne-am documentat despre situaţia Turnului odată cu reabilitarea Bastionului Croitorilor”, a declarat Florin Moroşanu, directorul Direcţiei Comunicare, relaţii publice şi turism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.
Dacă în ultimii 13 ani Turnul Pompierilor a reuşit performanţa de a fi deschis ca “muzeu” timp de trei ani, între 1998 şi 2001, ideile de reorganizare a spaţiului există din abundenţă. “Am vorbit cu dl Ioan Conţ (preşedintele FNPC - n. red.), s-a discutat despre transformarea spaţiului într-un punct plurivalent, un pol de evenimente, dat fiind că spaţiul expoziţional este foarte redus pe cele şapte etaje. Au fost inventariate obiectele expuse, s-au făcut nişte proiecţii foto, s-a ajuns până la a organiza Balul Arhitecţilor”, spune arhitectul Tiberiu Bucşa, de la SKBD. Discuţiile s-au oprit însă în jurul anului 2008, fără să se finalizeze cu un contract sau protocol de colaborare. “Le-am dat şi noi câteva exponate, câteva uniforme. Prin 2007 şi 2008 am avut şi noi discuţii cu primăria în ideea organizării unui muzeu al pompierilor, dar nu s-au concretizat, apoi a venit criza, iar alte proiecte au avut prioritate”, a declarat şi generalul Vasile Şomlea, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Cluj.
Turnul Pompierilor pare să aibă o karmă negativă, destinul său tragic repetându-se circular. În anii ’80, un grup de arhitecţi a revenit asupra structurii medievale, constituind un acoperiş din sticlă pentru a rezolva, totodată, problema precipitaţiilor care afectau din interior clădirea. “Atunci era proprietatea Casei Municipale de Cultură, care a vrut să organizeze acolo un muzeu al astronomiei. Am adăugat sus nişte obloane mobile care se puteau deschide, seara, urmând să fie acolo un fel de observator astronomic popular. Muzeul nu s-a mai deschis pentru că nu erau bani”, a explicat, pentru ZIUA de CLUJ, arhitectul Gheorghe Vais, unul dintre membrii echipei care a realizat acoperişul Turnului.
Preşedintele FNPC spune că în anii în care Turnul s-a aflat în administrarea asociaţiei a fost refăcută zugrăveala, s-au colectat 170 de exponate din ţară şi s-au făcut copii color după planurile vechi ale Turnului, descoperite în arhivele statului. “Din lipsa banilor pentru întreţinere şi plata celor doi muzeografi am închis muzeul. Exponatele au fost depozitate în altă parte, nu mai sunt utilităţi. Nu le pot plăti din buzunarul meu”, a declarat Ioan Conţ. El a amânat în mod repetat o întâlnire cu redactorii ZIUA de CLUJ care i-au solicitat accesul în Turnul Pompierilor. Conţ mai susţine că federaţia pe care o conduce are circa 1.500 de membri în ţară. Reprezentanţii Primăriei au declarat că analizează o posibilă retragere a concesiunii acordate FNPC, tot în baza unui HCl, dat fiind că un monument de primă mărime putrezeşte în centrul oraşului.
Pompierii civili - o meserie din celălalt regim
Şeful FNPC, Ioan Conţ, este fost pompier civil în cadrul societăţii Clujana. În perioada comunistă, marile obiective cu rol economic erau păzite de pompieri-proletari, care nu făceau parte din structurile Ministerului de Interne, însă erau supravegheaţi de specialiştii acestuia. În Cluj, existau grupări de pompieri civili la CUG, la Fabrica de Mobilă Dej, la Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL) Gherla, precum şi în cadrul primăriilor comunale. După Revoluţie, majoritatea marilor combinate au falimentat, grupările de pompieri civili dispărând, iar apoi s-a revenit la o formă de privatizare a situaţiilor de urgenţă. Actualmente, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca sau SC Mechel Câmpia Turzii au propriii pompieri. Federaţia sindicală a lui Conţ a luat fiinţă “pentru a proteja” drepturile pompierilor civili” drept categorie profesională. Asta în timp ce pompierii militari din cadrul MAI nu au dreptul, potrivit legii, să se constituie în sindicat.
De la Turnul Lăcătuşilor la cel al Pompierilor
Turnul Pompierilor, denumit uneori Turnul Lăcătuşilor, este situat pe strada Tipografiei din municipiul Cluj-Napoca. Edificiul a fost construit în anul 1574, în cadrul celei de-a doua incinte medievale de apărare a oraşului. Iniţial, a purtat denumirea de “Poarta Mică din uliţa Săpunului”. “Iniţial, turnul care făcea parte din incinta de apărare a oraşului a fost în grija breslei lăcătuşilor, ulterior, deja în secolul XIX, a fost cedat pompierilor. În acea perioadă s-au ridicat şi etajele superioare, cele tencuite aşezate deasupra celor din piatră brută. Pe acoperişul turnului era o platformă pe care stătea de veghe un pompier care dădea alarma dacă vedea fum ziua sau flăcări noaptea”, ne-a declarat istoricul Lukacs Jozsef, autorul cărţii “Povestea oraşului comoară”.
de Bianca Felseghi

Sursa : http://www.ziuadecj.ro

Turnul Pompierilor din Cluj
De la Wikipedia

Citat:Turnul Pompierilor, denumit uneori Turnul Lăcătușilor, este situat pe strada Tipografiei din municipiul Cluj. Edificiul a fost construit în anul 1574 în cadrul celei de-a doua incinte medievale de apărare a orașului. Inițial a purtat denumirea de "Poarta Mică din ulița Săpunului" (în maghiară Szappany utcai kis kapu).
Turnul Pompierilor împreună cu o porține de zid este unul din puținele fragmente din a doua incintă medievală de apărare a Clujului care se mai păstrează și astăzi.
Respectiva poartă a supraviețuit deoarece în secolul al XIX-lea a fost înălțată și folosită până la începutul secolului XX de pompieri pentru supravegherea orașului, de aici provenind și numele uzual: Turnul Pompierilor. După ce a încetat a mai fi folosit ca punct de observare a incendiilor, turnul a găzduit Muzeul Pompierilor, care în prezent nu mai funcționează.

Cum a devenit Turnul Pompierilor “muzeu” de astronomie!

Citat:Turnul Pompierilor, denumit în perioada medievală Turnul Lăcătuşilor, este situat pe strada Tipografiei din municipiul Cluj-Napoca. Edificiul a fost construit în anul 1574, în cadrul celei de-a doua incinte medievale de apărare a orașului. Inițial a purtat denumirea de “Poarta Mică din ulița Săpunului” (în maghiară Szappany utcai kis kapu). Turnul Pompierilor împreună cu o porțiune de zid este unul din puținele fragmente din a doua incintă medievală de apărare a Clujului care se mai păstrează și astăzi. Respectiva poartă a supraviețuit deoarece în secolul al XIX-lea a fost înălțată și folosită până la începutul secolului XX de pompieri pentru supravegherea orașului, de aici provenind și numele uzual: Turnul Pompierilor.
“Dacă Turnul Croitorilor era unul dintre cele mai importante ale Clujului medieval, turnul situat pe strada Săpunarilor (astăzi Tipografiei), era unul dintre cele mai puţin semnificative. El a fost ridicat, de altfel, abia în anul 1574, odată cu perfecţionarea tehnicilor de asediu şi cu dezvoltarea artileriei, când s-a considerat necesară ridicarea unui mic turn suplimentar de apărare în această zonă a oraşului. Această zonă a Clujului era una relativ săracă şi poluată; aici se aflau atelierele urât mirositoare (săpunari, tăbăcari, fierari etc.), cârciumile populare şi casele cu felinare roşii cele mai ieftine. În această zonă nu a fost ridicată nici o reşedinţă aristocratică şi, în general, nu au fost realizate investiţii majore până în secolul al XX-lea.Tocmai această lipsă de atractivitate a zonei a permis supravieţuirea turnului până astăzi…Clădirile din această zonă ale oraşului erau cele mai expuse incendiilor. Astfel turnul a fost încredinţat pompierilor clujeni, care aveau misiunea de a supraveghea zona şi a interveni de urgenţă în cazul izbucnirii unor incendii, pentru a împiedica răspândirea focului către părţile mai bogate ale oraşului” afirma anii trecuţi în media clujeană, istoricul Tudor Sălăgean.
În 1997, Consiliul Local (CL) Cluj-Napoca a votat o hotărâre, în urma unui proiect iniţiat de primarul de atunci, Gheorghe Funar, de concesionare a monumentului istoric către Federaţie pe o perioadă de 25 de ani. “Analizând referatul nr.43119/11.11.1997 al Direcţiei de administrare a fondului imobiliar de stat prin care se propune atribuirea în folosinţă gratuită pe termen de 25 de ani a Turnului Pompierilor”, CL de la acea dată decide în favoarea proiectului cu 22 de voturi pentru. Cu toate acestea, singura dovadă a concesiunii rămâne hotărârea CL 414 din 1997, întrucât autorităţile nu au mai procedat la întocmirea unui contract sau a unui grafic de folosinţă şi nici nu au trecut actul de cedare a Turnului în Cartea funciară. Nici acum nu înţeleg de ce s-a înstrăinat un simbol istoric al Clujului, pentru a rămâne, astăzi, o clădire în paragină şi neutilizată în scopuri turistice.
Problema conservării turnului a intrat în atenţia autorităţilor comuniste în anii 80 când s-a ridicat cupola de sticlă pentru a se proteja de intemperii şi igrasie zidurile. Pe aunci Turnul Pompierilor era proprietatea Casei Municipale de Cultură, iar marele chirurg clujean, profesorul Crişan Mircioiu, rectorul Universităţii Populare, s-a implicat activ în organizarea la ultimul etaj a unui muzeu al astronomiei. Comuniştii lui Ioachim Moga, prim-secretarul judeţului, au refuzat propunerea lui Crişan Mircioiu, dar, mai târziu, după ce Turnul Pompierilor a fost oferit gratis Sindicatului Pompierilor Civili au început negocierile între municipalitate şi conducerea acestuia pentru a se amenaja un muzeu al astronomiei. Soarta a fost ca să fac parte din comisia de organizare a acestui muzeu “fantomă”. Încă, pe atunci, mai funcţiona în turnul, cu scări înguste şi încăperi mici, un pseudo-muzeu al pompierilor. La poartă te întâmpina o fată de la sindicat, care tăia un bilet ieftin de hârtie pentru a vizita cele câteva costume ponosite de pompier şi ceva mostre de logistică ruginită de stins incendiile. Şi acum ţin minte ziua când într-o oră s-a amenajat “celebru” muzeu al astronomiei. Era un iulie fierbinte, cu temperaturi de peste 35 grade Celsius de mi se afundau sandalele în asfaltul din spatele magazinului Central. Era anul 1999 şi începuse nebunia cu Eclipsa totală de soare. Muzeul trebuia musai deschis până la data eclipsei. Se dăduse şi un HCL pentru amenajarea muzeului, cu ceva bani de la buget. Şi nu erau puţini. Personal, nu am crezut niciodată în seriozitatea acestui “proiect”.
În ziua aceea toridă de vară împreună cu colegul, geograful Andrei Buta şi profesorul Crişan Mircioiu am purces cu câteva poze color, ce reprezentau planetele sistemului solar, şi o lunetă spre Turnul Pompierilor. La intrare, noroc că i-am zis fetei de la poartă că suntem de la primărie, că era să ne taie biletele de intrare. Am urcat scările înguste cu pozele şi luneta în braţe până la ultimul etaj unde era mansarda de sticlă. Acolo pe un stativ am pus luneta şi între bordură şi geamurile de sticlă am aranjat pozele uniform. Treaba a durat circa o oră şi Clujul avea “amenajat” într-o manieră kafkiană primul “muzeu” de astronomie. În presa de atunci s-a făcut mare tam-tam cu înfiinţarea muzeului, dar inaugurarea oficială nu s-a mai făcut, pentru că nu avea ce să se arate.
Păcat că, şi astăzi, Turnul Pompierilor, care este un simbol medieval al Clujului, este închis şi nu se află pe harta turistică a municipiului. Amenajarea unui muzeu real al breslelor şi pompierilor în acest turn vechi de 500 de ani ar putea deveni o atracţie turistică aducătoare de venituri la bugetul local şi un simbol al Clujului istoric.

Ionuţ Ţene 11 February 2011

Sursa : http://www.napocanews.ro