pompieri

Citat:Procurorul General Bogdan Licu a spus că inițial a crezut că filmarea publicată de jurnaliștii de la Libertatea, care surprinde primele momente ale intervenției pompierilor la clubul Colectiv, era a unei persoane private, nu a unui pompier. El a spus că IGSU trebuia să dea filmarea procurorilor.

„În dosarul Colectiv s-a muncit foarte mult, a fost un prim rechizitoriu în 2016, după care a mai fost un rechizitoriu 2018. (...) Am efectuat tot felul de alte activități, au fost peste 300 de audieri, ridicări de documente la mai multe instituții și organizații. S-a dispus în urmă cu un an un control ce urmează a fi finalizat prin Ministerul Sănătății la 6 spitale unde stau constatat probleme. Deci s-au făcut foarte multe. Din păcate a apărut acea înregistrare de la ISU. Spun din păcate spun pentru că era important să fi știut de la bun început de ea. În acel moment, (al apariției filmării – n.r.) s-a pus problema dacă nu cumva competența aparține Parchetului Militar având în vedere că cei de la ISU sunt militari”, a explicat Bogdan Licu.

Licu a precizat că parchetul pe care îl conduce nu a pasat responsabilitatea către Parchetul Militar, în acest caz, ci că a crezut, inițial, că filmarea aparține unei alte persoane, care nu e militar, deci nu era de competența procurorilor militari.

„Inițial am crezut că acea filmare aparține unui terț care se afla întâmplător acolo. Dar, nu! Acea filmare aparține unui funcționar ISU care se afla în exercitarea serviciului și a făcut acea înregistrare. Ei erau obligați să ne pună la dispoziție. Toate părțile implicate sunt obligate să pună la dispoziția anchetatorilor toate documentele, toate înregistrările, tot ce au la dispoziție cu privire la acest eveniment”, a mai spus Bogdan Licu.

Parchetul Militar a început săptămâna trecută cercetările in rem în dosarul Colectiv, după apariția imaginilor care surprind primele momente ale intervenției pompierilor. Se fac cercetări inclusiv pentru profanare de cadavre, după ce șeful intervenției, Orlando Șchiopu, a fost filmat folosind o înjurătură la adresa persoanelor decedate la clubul Colectiv.

O filmare de 20 de minute a fost publicată de jurnaliștii de la Libertatea, făcută de un membru al IGSU, care arată modul în care au intervenit pompierii în 2015, la incendiul de la clubul Colectiv. Filmarea a fost ascunsă de conducerea IGSU de la acel moment. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din MAI, susține că nu a fost informat despre existența acestei filmări.

Citat:Secretarul de Stat, Raed Arafat, a vorbit, joi, în cadrul emisiunii Piaţa Victoriei, moderată de Moise Guran la Europa FM, despre filmările secrete făcute la Colectiv de pompieri și publicate de Libertatea în luna octombrie a acestui an.

Întrebat cum explică faptul că filmarea cu intervenţia publicată de Libertatea nu a ajuns la dosarul Colectiv decât după 4 ani, Raed Arafat a spus că a fost „poate o scăpare”.

Totodată, atunci când a fost pus să explice de ce refuzat să vorbească până astăzi despre filmări, Raed Arafat a răspuns: „E o diferență între nu am putut și nu am vrut. Nu am vrut. Era în mijlocul campaniei electorale. Intenția celui care l-a lansat era să crească emoțiile. Reacția deja s-a propus. Venea comemorare. Desemnau deja vinovații”.

„Era o perioadă în care deja unii politicieni cereau demisia lui Arafat. Capul lui Arafat începea să fie o minge de ping-pong. Domnul Cioloș, doamna Clotilde Armand. Au judecat niște imagini extrem de emoțional, dar tot contextul respectiv trebuie judecat cu capul, nu cu emoțiile”, a mai spus Arafat.

Secretarul de Stat susține că filmul nu este corect pentru că nu are „oră, nu are timeline”.

Orice operațiune se filmează. Primele 22 de minute dintr-o intervenție fixată doar pe o anumită zonă, nu arată ce se întâmplă în rest.(…) Relevanța este aproape zero. Pentru că este foarte normal ce s-a întâmplat acolo.

Citat:Mihai Grecea, supraviețuitor Colectiv, a filmat, a făcut sunet și a participat la montajul documentarului despre urmările incendiului, regizat de Alexander Nanau. Filmul „colectiv” a avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Veneția și va intra în cinematografele de la noi vineri, 28 februarie. Cum e să documentezi un eveniment traumatic din care ai făcut parte, în timp ce încă te recuperezi de pe urma lui?

În noaptea de 30 octombrie 2015, în containerul de la ieșirea din clubul Colectiv, Mihai Grecea își adună brațele în jurul capului ca să își protejeze fața de foc. Face o cușcă din obiectele pe care le are în mâini: un rucsac cu sigla Festivalului de Film de la Veneția și o cameră video, cu care filmase concertul Goodbye to Gravity, inclusiv momentul în care focul s-a aprins și s-a extins pe tavan.

Simte cum i se dislocă coloana vertebrală. Stau om la om în câțiva metri pătrați și fiecare împinge. „Imaginează-ți: oameni disperați de arderi, sute de grade deasupra ta, împing toți să iasă”. Deși îi fusese cald tot concertul, a rămas în sacou, ca să-și țină în buzunar acumulatorul și cardurile de la cameră.

„Dacă n-aș fi avut haina aia pe mine, nu mai trăiam azi, eram ars complet”, spune el într-o zi de februarie, la aproape patru ani și jumătate de la Colectiv, când ne întâlnim să vorbim despre munca lui la film.

În container e perfect conștient de gravitatea situației, dar reușește să-și păstreze calmul. E o atitudine pe care a învățat-o în aviație, căci e pilot privat de avion de șapte ani. Apoi, timp de câteva secunde, are halucinații ca dintr-un joc de Tetris, dar își revine când i se pare că aude o voce pe care o asociază cu cea a tatălui său, care a murit cu un an în urmă. „Dacă nu te ridici acum să ieși, o să mori ca un șobolan.”

În fața lui e o saltea de oameni căzuți. Vede mulți tineri cu tricourile arzând cum calcă peste ceilalți ca să iasă. Mai târziu, când vor depune mărturii în fața instanței, unii dintre ei vor spune plângând că le pare rău pentru acest gest. „Bă, eu nu pot să calc peste ăștia, că poate au murit, poate sunt răniți, sar”, își spune în gând.

Dă drumul rucsacului și camerei video pe care are toată filmarea, și sare peste grămada de oameni căzuți, înaltă de un metru.

Desculț și fără ochelari, încearcă apoi să-i ajute și pe alții să iasă. Se oprește când își dă seama că îi atârnă pielea de pe mâini și că mai degrabă încurcă. Încă nu au ajuns pompierii. Nici salvarea.

Are arsuri pe față, urechi, cornee, mâini și brațe, adică pe 25% din suprafața corpului. Dar asta o să afle abia mai târziu.

Afară, așezat pe caldarâm, trăiește un moment pe care îl numește schizoid și care îl va urmări mult timp de acum înainte. Se va întreba constant unde începe și unde se sfârșește etica atunci când vine vorba de propria supraviețuire. „Mi-am dat seama că în fața mea era iadul pe pământ, iar eu eram extrem de bucuros că am scăpat din iadul ăla și în același timp îngrozit că mă pot bucura în halul ăsta în fața iadului în care sunt oameni și pe care nu pot să îi ajut.”

Camera cu care filmase e a prietenului lui, Dan Ciobanu, chitaristul trupei „Prea Târziu”, despre care o să afle peste o săptămână că și-a pierdut viața în incendiu. După ce nu mai rămâne nimeni în container, Mihai încearcă să recupereze aparatul, în special pentru materialul filmat. Se duce până în ușă și face un sfert de pas înăuntru. E beznă, fum dens și foarte fierbinte, așa că dă înapoi.

Camera de filmat rămâne în container.



*
25 din cele 75 de zile pe care le-a stat în spital, Mihai a fost în comă. „Cine își imaginează că atunci când ești în comă e un somn, nu e așa, e un coșmar continuu”.

De la sedativele pe care le primea, avea narcotripuri. Visa întruna că cineva vrea să îl omoare – bandiți care vor să-i ia gâtul, traficanți de droguri care îl amenință. „E un coșmar foarte greu de dus, e o senzație de frică permanentă, frică profundă”. Își amintește că în acest univers, până și culorile erau absurde. „Erau niște culori din astea de pământ, leșioase așa – negru, gălbui, maroniu, cupru ușor roșiatic. Astea erau culorile, așa era lumea”.

În vise i-au apărut și unii dintre prietenii care au fost în noaptea de 30 octombrie în Colectiv. În delirul lui Mihai, însă, nu exista însă niciun club și niciun foc.

64 de oameni au murit în urma incendiului de la Colectiv, iar nouă dintre ei îi erau prieteni.

De la fumul inhalat, a avut o arsură pulmonară severă, incompatibilă, practic, cu viața. Se consideră norocos că a avut șansa să fie al 13-lea pacient din lume căruia i s-a pus un aparat de oxigenare extracorporală, și al șaptelea care a supraviețuit. Acest aparat i-a scos sângele din corp, i l-a oxigenat și i l-a pus înapoi. Procedura a fost prima de acest gen în România.

*
Pe la jumătatea lunii februarie 2016, la o lună după ce a ieșit din spital, Mihai Grecea s-a dus să se vadă cu artistul Dan Perjovschi. Când era internat, Perjovschi îi zisese mai în glumă, mai în serios: „dacă ai nevoie de șpagă să dai la doctori, îți fac niște desene de ale mele”. Mihai l-a luat în serios și a mers să le ia, ca să le dea medicilor care l-au tratat, în semn de mulțumire.

În biroul lui Perjovschi era și regizorul Alexander Nanau, pe care Mihai îl știa mai demult, de când Nanau îl ajutase cu sfaturi pentru montajul unui documentar.

Grecea e regizor și producător de reclamă și film, și regizase două filme: „Omul pasăre”, despre cel mai în vârstă pilot de planor din România, făcut împreună cu Alexandru Mavrodineanu și produs de HBO Europe, și „Sunetele Bucureștiului”, despre noile minorități din capitală.

Nanau e unul dintre cei mai apreciați regizori de documentare de la noi, cunoscut pentru „Lumea văzută de Ion B.”, premiat, printre altele, cu un Emmy, și „Toto și surorile lui”, un film despre trei frați minori care își așteaptă mama să iasă din închisoare, care a luat 16 premii la festivaluri internaționale.

„În timp ce îi povestea lui Dan (Perjovschi, n.r.) toate întâmplările, m-am așezat cuminte acolo și am ascultat”, îmi spune Nanau.

Apoi i-a zis lui Mihai că a început să lucreze de două-trei luni la un documentar despre Colectiv și l-a întrebat dacă n-ar vrea să i se alăture. „Mi se părea un pas natural, în primul rând și pentru că el era în zona filmului și mi s-a părut, auzindu-l cum povestește, că ar putea fi cel mai potrivit lucru ce poate să i se întâmple acum, să fie parte dintr-un proiect în care să prelucreze practic ce i s-a întâmplat, nu să stea pe bară să aibă prea mult timp mort”, povestește Nanu.

„Și așa a început. Dan (Perjovschi, n.r.) e nașul filmului cumva, puțină lume știe. Dacă nu ne-am fi întâlnit la el, poate că nu se făcea filmul. Sau n-ar fi fost ăsta filmul, ar fi fost altul”, e de părere Mihai.

Nanau crede că fără Mihai nu ar fi obținut atât de repede încrederea părinților și a supraviețuitorilor, în special a lui Tedy Ursuleanu, care este personaj în documentar. La începutul lui martie 2016, când au început să filmeze cu aceștia, Nanau încă nu știa cum o să arate filmul și voia să înțeleagă universul cât mai multor oameni care sunt parte din Colectiv.

„Pentru mine cumva asta a fost așa, ca o exorcizare, pentru că mi-am relativizat foarte mult propria suferință”, spune Mihai. „S-a plâns grav la filmări, nu doar subiecții interviurilor, ci și noi, era foarte greu de suportat”.

A încercat de câteva ori să filmeze cu o a doua cameră pe lângă Nanau, însă mâinile îi erau foarte slăbite de la arsuri și îi tremurau după câteva minute. Așa că a renunțat. Câteva cadre ale lui au ajuns totuși în film.

În această perioadă, Mihai mergea la recuperare câte cinci-șase ore pe zi. „Recuperarea e foarte dureroasă și, dacă n-ai nervii tari, cazi în depresie foarte ușor”, spune el. Kinetoterapeutul îi masa și îi îndoia deget cu deget, ca mâna să reînvețe să facă ce făcea înainte. Se bucura când, la sfârșitul sesiunii, îi măsurau unghiul la care putea să miște degetele și îl încurajau: „hai, că azi ai mai câștigat cinci grade!”.

Exista varianta să plece în străinătate, să se recupereze mai bine acolo, dar a ales să rămână și să lucreze la film – i s-a părut mai important să se refacă mental și sufletește.

Ca să fie o atmosferă cât mai intimă la filmări, Mihai a început să facă sunetul, deși nu mai făcuse asta niciodată. Avea însă background muzical – în urmă cu mulți ani cântase într-o trupă rock.

Camera pe care o lăsase din mână în noaptea de 30 octombrie ca să se salveze s-a întors în cele din urmă la el – o găsiseră pompierii. Mihai a încercat să se uite la înregistrări în martie 2016, dar nu a rezistat la toată filmarea. „Sunetul m-a copleșit, nu imaginea”. Abia după doi ani de la Colectiv a reușit să se uite la tot materialul, dintr-o necesitate a construirii cronologiei, pe bază de sunet.

În documentarul regizat de Nanau apar cadre cu incendiul filmate cu această cameră.



*
Au fost multe situații în care Mihai ar fi vrut să reacționeze în timpul filmărilor. „Am pocnit de furie făcând interviuri cu doctorii care au acționat la Colectiv și au acționat rău și inuman. Am luat interviu inclusiv lui Arafat. Am vrut să filmăm cu (fostul ministru, n.r.) Bănicioiu și ne-a refuzat, a zis că după 50 de ani, ca la Kennedy, o să aflăm”, spune Mihai. S-a abținut – n-ar fi putut să fie în același timp și activist, și documentarist.

De departe cel mai crunt moment de la filmări a fost când a ajuns din nou în fața clubului Colectiv, la un an de la incendiu, împreună cu alți supraviețuitori. „Am avut o cădere”. Această secvență nu apare însă în film și, din respect față de oamenii din ea, Mihai nu vrea să o povestească pe larg.

Pentru că era parte civilă în dosarul „Colectiv”, iar Codul Penal îi interzicea orice fel de contact cu părțile implicate, nu a putut să participe la unele filmări, cum ar fi cele cu patronii clubului.

În primăvara lui 2016 au apărut avertizorii de integritate care au denunțat neregulile din sistemul sanitar și mai apoi, investigațiile despre dezinfectanții diluați ale Gazetei Sporturilor (GSP).

Echipa filmului obținuse un acces unic în redacția GSP și atunci Nanau și-a dat seama că povestea documentarului acolo e, în ce a urmat după Colectiv. „Era clar că e destulă poveste care se desfășoară de-acum încolo, care s-ar putea să ne dezvăluie mai mult despre ce s-a întâmplat și să înțelegem mai bine trecutul prin a filma povestea care se derula în fața camerei”, spune el.

De aceea și numele filmului este „colectiv” cu „c” mic: pentru că e vorba despre ce s-a întâmplat ulterior în întreaga societate, nu doar despre ce s-a întâmplat în club.

În redacția Gazetei Sporturilor, Nanau a filmat de multe ori singur, pe de o parte pentru intimitatea pe care o căuta, dar și pentru că la ziar filma dimineața, când Mihai mergea la recuperare. „Ne întâlneam și seara mai discutam ce am filmat, a fost tot timpul un partener și de discuție. (...) Cu siguranță am câștigat un prieten”, spune regizorul.

La mai puțin de o lună de la Colectiv, venise la putere guvernul tehnocrat, iar realizatorii documentarului au primit deschidere din partea cabinetului lui Vlad Voiculescu, pe atunci ministru al Sănătății, să filmeze ce se întâmplă în spatele ușilor unde se iau decizii de interes public. A doua parte din „colectiv” urmărește încercările echipei ministrului de a reforma sistemul de sănătate.

În contextul în care Vlad Voiculescu și-a anunțat luna trecută candidatura la Primăria Capitalei din partea PLUS, în spațiul public au apărut comentarii potrivit cărora filmul i-ar face campanie politică lui Voiculescu.

„Orice fel de observație pe tema asta, că e un film cu mesaj partizan, cu mesaj politic, nu are niciun fel de legătură cu intenția noastră, pentru că noi am filmat o realitate așa cum exista ea la nivelul anului 2015-2016. Că lucrurile din film au o relevanță politică pentru societatea noastră asta e, asta e și ideea, să încercăm să înțelegem mai bine viața pe care o ducem în țara asta”, spune Mihai.

Și mai spune că, după ce ies din sala de cinema, i-ar plăcea ca oamenii să își pună întrebări. „Mai putem merge așa? Ce fel de viață trăiesc? Ce pot schimba? Ce pot face în fiecare zi să schimb?”.



*
Filmările au durat mai bine de un an și în total sunt peste 300 de ore filmate cu supraviețuitori, părinți, medici, proteste, redacția GSP sau Ministerul Sănătății.

La documentar au lucrat, în toate departamentele, peste 60 de oameni din mai multe țări.

Grecea spune că nu e ușor să lucrezi cu Nanau. „Alex e un regizor extrem de demanding și un producător la fel. Foarte ordonat și foarte riguros. Și extrem de exigent. Și are foarte mare dreptate să fie așa, pentru că, mai ales la documentar, orice lipsă de pregătire și greșeală și disfuncționalitate la filmare poate produce o catastrofă.”

Când filmul a fost gata, în vara lui 2019, Mihai a început să facă advocacy la Ministerul Sănătății pe problema arșilor, fiindcă acumulase destule informații și înțelesese ce nu funcționează în sistem. În România sunt între 600 și 800 de cazuri de mari arși pe an (pacienți cu arsuri peste 20% din suprafața corpului) și majoritatea mor, spune Mihai, din lipsa dotărilor din unitățile de arși, a personalului medical insuficient pregătit sau a bacteriilor.

Anul trecut, a făcut parte dintr-un grup de lucru care a elaborat un ordin de ministru ce reglementa transferul automat al pacienților cu arsuri foarte grave care nu puteau fi tratați în România. Ordinul se află însă în continuare în suspensie, deși are toate avizele din minister și fusese semnat și de ministrul Pintea, dar nu a mai intrat în Monitorul Oficial.

„Deci la fel, transferul unui pacient cu arsuri stă în pixul câte unui om din minister. Pentru ei, oamenii nu sunt decât niște numere. Cum era și piesa lui Goodbye to Gravity: We’re not numbers, we're free. Ba fix asta suntem”, spune Mihai.

Un lucru important s-a întâmplat totuși, după Colectiv, crede el: politicienii nu mai pot să mintă chiar atât de mult ca înainte.

Pe lângă advocacy, Mihai face navigație de pacient – îi consiliază pro bono pe pacienții arși și pe familiile lor ce să facă pentru a le fi respectate drepturile.

Împreună cu alți supraviețuitori de la Colectiv, lucrează la înființarea unui ONG care se va numi Asociația Română a Pacienților cu Arsuri și care va fi asociația reprezentativă pentru arșii din România. Dar însuși Ministerul Sănătății le îngreunează procesul, căci trebuie să-și dea acordul pentru folosirea cuvântului „română” în denumire. Așteaptă să primească acest acord din luna noiembrie.

*
„colectiv”, despre care presa străină a scris, printre altele, că este „absolut genial” (Rolling Stone) și „unul dintre cele mai bune filme despre jurnalism” (Indie Wire), a avut premiera mondială toamna trecută, la Festivalul Internațional de Film de la Veneția. Când a auzit melodia „The Day We Die” în timp ce pășea pe covorul roșu, Mihai a simțit cum i se taie picioarele. Deși chiar el pregătise fișierul audio, tot nu putea să creadă că o ascultă acolo.

Apoi și-a adus aminte de ghiozdanul primit de la un prieten, inscripționat cu numele aceluiași festival, pe care îl avea la el în noaptea de 30 octombrie 2015. Universul parcă îi făcuse un cadou.





Documentarul „colectiv” e produs de Alexander Nanau Production în coproducție cu HBO Europe și Samsa Film (Luxemburg).

Citat:Tragedia de la Clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii, se arată în motivarea deciziei prin care Tribunalul Bucureşti a dispus condamnări grele în dosarul incendiului de la Colectiv

"În concluzie, instanţa reţine că tragedia de la Clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.). Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, 'invocând' pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice", se arată în motivarea semnată de judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti.

În opinia judecătorului, la data când s-a produs tragedia, 30 octombrie 2015, exista în vigoare un cadru legislativ corect şi eficient, însă esenţial era ca acest cadru legislativ să fie respectat şi pus în aplicare, atât de conducători/angajaţi ai unor autorităţi publice, cât şi de comercianţii din sectorul privat.

Magistratul aminteşte şi de obligaţia comerciantului de a respecta legea în materie şi a întreprinde, în prealabil, demersurile de informare şi de obţinere a avizelor/autorizaţiilor legale.

"Toate acestea converg, în materia PSI, spre apărarea dreptului la viaţă, ca valoare socială. La fel şi în cazul folosirii unor produse pirotehnice/montarea unor instalaţii în spaţii aglomerate. Dacă pe ambele planuri, care ar trebui să coopereze, avem activităţi infracţionale, generate inclusiv de raţionamente financiare, nicio normă juridică corectă nu-şi poate atinge scopul. Pentru evitarea unor astfel de tragedii, este vital ca cerinţele legale să fie respectate", notează judecătorul Mihai Bălănescu.

Judecător: Atitudinea unor inculpați denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect faţă de lege şi suferinţele uriaşe ale victimelor
Pe de altă parte, judecătorul consideră că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect faţă ce cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.

"În cazul unor inculpaţi, atitudinea ulterioară datei de 30.10.2015, de împiedicare a stabilirii adevărului, denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect faţă de lege şi suferinţele uriaşe ale victimelor", spune magistratul.

Pe 16 decembrie 2019, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru Clubul Colectiv.

Totodată, Tribunalul a decis condamnarea celor trei patroni ai Clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - la câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat Clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă.

Citat:Aproape 200 de pompieri vor fi audiaţi în zilele următoare la Serviciul Omoruri din Capitală, în dosarul imaginilor care au surprins intervenţia de la clubul Colectiv, imagini ţinute la sertar timp de aproape patru ani.



Procurorii militari și polițiștii de la Serviciul Omoruri au început cercetările în dosarul deschis până acum in rem, în care erau cercetate faptele, după ce în spațiul public au apărut la finalului anului trecut imagini care surprind intervenția în noaptea tragediei.

Imaginile au fost ascunse aproape patru ani și în momentul în care ele au apărut în presă reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență spuneau că nu au considerat necesar să le arate publicului.

Acele imagini erau însă importante pentru anchetele care erau deja în curs și pe care procurorii le-au solicitat de mai multe ori, fără să ajungă însă la anchetatori.

Anchetatorii au formulat acuzații grave: ucidere din culpă, vătămare din culpă, abuz în serviciu, neglijență în serviciu și profanare de cadavre.

Ultima acuzație are legătură momentul în care șeful ISU București, colonelul Orlando Șchiopu, ar fi înjurat victimele din Colectiv în momentul intervenției.

Audierile au început, primii pompieri fiind deja chemați la Serviciul Omoruri iar audierile urmează să continue și în perioada următoare.

Aproape 200 de pompieri de la ISU București vor merge în fața criminaliștilor și să explice ce s-a întâmplat în seara din 30 octombrie 2015, respectiv cu acele imagini de la intervenția lor.

Citat:Astăzi comemorăm 5 ani de la tragedia care a avut loc în clubul bucureștean „Colectiv”, unde au murit în incendiul devastator 65 de persoane.

Filmul făcut despre – sau mai precis, pe marginea – dezastrului care s-a întâmplat în 2015 și care a scuturat din amorțeală societatea românească, ieșită în stradă pentru a protesta împotriva incompetenței, corupției și ignoranței sistemice din structurile de stat, are drept motto o sintagmă de reținut: #nepriveștepetoți.

Iar povestea regizorului româno-german Alexander Nanau, reconstituind primul an de după tragedie, tocmai asta vrea să „strige”: că suntem cu toții implicați în ceea ce se întâmplă cu noi, că suntem interconectați, trăim și respirăm la unison, ca un singur organism. Acțiunile fiecăruia dintre noi are consecințe imediate asupra întregului, deci e necesar să ne trezim și să acționăm conștient și cu responsabilitate.

„Filmul s-a născut din nevoia de a înţelege ce se petrece în societatea românească după tragedia de la Colectiv, când generaţia tânără a ieşit în stradă şi a cerut înlăturarea generaţiei politicienilor corupţi. Am vrut să înţelegem ce înseamnă această relaţie între democraţia tânără, cetăţean şi putere. Am abordat povestea şi filmul prin ochii jurnaliştilor de la Gazeta Sporturilor, care investigau puterea la acel moment. Ei au fost primii care au pus întrebările necesare şi au descoperit minciunile şi manipulările din sistemul medical, a doctorilor şi a politicienilor”, a declarat regizorul Alexander Nanau.

Citat:Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va promulga legea privind acordarea de tratament medical pe toată durata vieţii supravieţuitorilor tragediei de la clubul Colectiv vineri, 30 octombrie, în ziua în care se împlinesc 5 ani de la incendiul în urma căruia și-au pierdut viața 65 de tineri.

„Exact vineri, când se împlinesc cinci ani, voi promulga legea care extinde perioada pentru cei care au avut de suferit”, a anunţat miercuri Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Parlamentul a adoptat la jumătatea lunii octombrie un proiect de lege potrivit căruia cheltuielile aferente oricăror tratamente, în ţară sau străinătate, ale persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma evenimentului de la Colectiv vor fi plătite din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe toată durata vieţii acestora.

„Se aprobă plata din bugetul Ministerului Sănătăţii a cheltuielilor aferente oricăror tratamente medicale necesare, efectuate în ţară şi în străinătate, pentru persoanele a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment din data de 30 octombrie 2015 produs în clubul Colectiv din municipiul Bucureşti, denumite în continuare victime. Victimele beneficiază de tratamentele medicale prevăzute la alin. (1), pe durata vieţii, dacă acestea sunt în legătură directă de cauzalitate cu evenimentul din 30 octombrie 2015 şi indiferent dacă sunt realizate în ţară sau în străinătate, în unităţi sanitare din sistemul de stat şi în cele din sistemul privat, precum şi la medici şi terapeuţi independenţi, în regim ambulatoriu, cu internare şi în orice altă formă necesară desfăşurării optime a tratamentelor medicale”, se arată în proiect.

Citat:Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect potrivit căruia cheltuielile aferente oricăror tratamente, în ţară sau străinătate, ale persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma evenimentului de la Colectiv vor fi plătite din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe toată durata vieţii acestora, informează Agerpres.

„Se aprobă plata din bugetul Ministerului Sănătăţii a cheltuielilor aferente oricăror tratamente medicale necesare, efectuate în ţară şi în străinătate, pentru persoanele a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment din data de 30 octombrie 2015 produs în clubul Colectiv din municipiul Bucureşti, denumite în continuare victime. Victimele beneficiază de tratamentele medicale prevăzute la alin. (1), pe durata vieţii, dacă acestea sunt în legătură directă de cauzalitate cu evenimentul din 30 octombrie 2015 şi indiferent dacă sunt realizate în ţară sau în străinătate, în unităţi sanitare din sistemul de stat şi în cele din sistemul privat, precum şi la medici şi terapeuţi independenţi, în regim ambulatoriu, cu internare şi în orice altă formă necesară desfăşurării optime a tratamentelor medicale”, se arată în proiect.

Proiectul a fost adoptat în unanimitate, cu 220 voturi „pentru”.

Senatul a adoptat acest proiect de lege, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Citat:"Acum 5 ani, un lant al durerii ne-a ingenuncheat #colectiv. Copii si parinti, frati si surori, prieteni si iubiti au ars pe 30 octombrie 2015 si ne-au schimbat viata fara ca macar sa stie asta.La 5 ani dupa #colectiv, un lant de incompetenta si coruptie inca ucide zi de zi in Romania. La 5 ani dupa #colectiv, cerem dreptate! Distantati din 4 în 4 metri, vom face un lant al memoriei intre Curtea De Apel Bucuresti si clubul Colectiv”, se arată în invitația făcută de organizatori. Incendiul din clubul Colectiv a avut loc in noaptea de vineri 30 octombrie 2015, în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansarii unui nou album, numit "Mantras of War". Peste 60 de persoane şi-au pierdut viaţa după ce focul izbucnit în timpul concertului s-a extins rapid, punând capăt vieților unor tineri nevinovați.

În cursul nopţii de 30/31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne anunţa că în urma incendiului de la clubul Colectiv, 27 de persoane au murit şi 162 de persoane rănite au fost transportate la spitalele Floreasca, de Arşi, Elias, Militar, ''Sf. Pantelimon'', Judeţean Ilfov, ''Sf. Ioan'', ''Bagdasar-Arseni'', Municipal, Colţea, ''Marie Curie'' şi "Grigore Alexandrescu". Ulterior, 34 dintre răniţi au fost transferaţi la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia. La 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64, scrie Agerpres. Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi din Bucureşti şi alte câteva sute din ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. La 4 noiembrie 2015, Guvernul Ponta şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.
Dosarul "Colectiv"

În urma anchetei declanşate, cei trei patroni de la clubul Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă (patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL), Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

Procurorii arătau, în rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată, că patronii clubului Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului".

Daniela Niţă a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice de tip "fântână de scenă" neînsoţite de fişe tehnice - care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare scrise în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat, se mai arăta în rechizitoriu.

Citește și : Supraviețuitor din Colectiv despre femeia cu arsuri grave plimbată două săptămâni între spitale: Trebuia internată într-un centru de arși din străinătate din primul moment. Sorina Pintea minte de îngheață apele

Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti. Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc.

La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehnişti (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, dând dovadă de "gravă neglijenţă".

O lună mai târziu, la 29 august 2016, Marian Leuşteanu, unul dintre supravieţuitorii tragediei de la Colectiv, a fost audiat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi s-a constituit parte civilă în dosar. Tribunalul Bucureşti a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile şi excepţiile invocate de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, instanţa dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv. De asemenea, instanţa a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.

La 28 octombrie 2016, procurorii militari ai DNA au dispus trimiterea în judecată a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofiţeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti - Ilfov, arătând că aceştia nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

La 15 ianuarie 2018, Tribunalul Bucureşti a admis ca dosarul în care sunt judecaţi Antonina Radu şi George Petrică Matei să fie reunit cu dosarul Colectiv în care sunt inculpaţi patronii clubului şi fostul primar Cristian Popescu-Piedone.
Citește și: Mărturia unui medic: Era halucinant, doctorii nu mai văzuseră în viața lor pacienți cu asemenea arsuri. Decidenții de atunci ne sunt datori și astăzi cu informații

Parchetul General a anunţat, în 31 octombrie 2018, că procurorii continuă ancheta într-un dosar disjuns din "Colectiv" în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului şi a precizat că sunt analizate 81 de expertize medico-legale privind leziunile suferite de persoanele care au supravieţuit tragediei.

La 22 octombrie 2019, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, s-a prezentat la sediul Parchetului General pentru a fi audiat ca martor într-un dosar disjuns din "Colectiv", în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea îngrijirilor medicale la locul incendiului, dar şi modul în care a fost efectuat transferul răniţilor la spitale din străinătate.

Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul Colectiv, în decembrie 2019, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone fiind condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru club, iar cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - la câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

De asemenea, Daniela Niţă - patroana firmei de artificii - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani, iar Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la ISU Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale din Primărie) a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior) - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc (referent superior) - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, acuzate de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, au fost condamnate la 470 zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei amendă pe zi. De la SC Colectiv Club SRL a mai fost confiscată şi suma de 62.298 lei.

Totodată, Tribunalul Bucureşti a decis ca persoanele condamnate în dosarul Colectiv să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. În general, suma medie stabilită de instanţă pe care trebuia să o primească fiecare parte civilă era de 250.000 de euro, dar existau părţi civile care urmau să încaseze 500.000 euro. S-a mai decis că ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite, dar şi peste 28 milioane lei către Ministerul Sănătăţii. Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

La 18 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a început judecarea apelului în dosarul Colectiv, iar la 30 septembrie au început audierile. Judecătoarea Adina Dumitrache, preşedintele completului de judecată, i-a chemat pe inculpaţi în faţă şi i-a anunţat că au dreptul să dea declaraţii, iar cine nu dorea să o facă atunci urma să fie audiat mai târziu, dar la "cerere". Doar trei inculpaţi au acceptat să fie audiaţi în acea zi, iar alţii, printre care şi Cristian Popescu Piedone, au precizat că vor să dea declaraţii la alt termen al procesului.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, la 21 martie 2017, OUG nr. 74/2016 prin care s-a stabilit prelungirea cu doi ani a posibilităţii decontării tratamentelor victimelor tragediei din clubul Colectiv, care beneficiază de îngrijire medicală în străinătate. La 11 aprilie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind aprobarea OUG nr. 74/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate în cazul persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment produs în clubul Colectiv.

La 14 octombrie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege potrivit căruia cheltuielile aferente oricăror tratamente, în ţară sau străinătate, ale persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma incendiului de la Colectiv vor fi plătite din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe toată durata vieţii acestora.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.56/2015 a fost adoptat în unanimitate, cu 220 voturi "pentru". Senatul a adoptat acest proiect de lege, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. În 19 octombrie 2020, proiectul de lege adoptat a fost trimis la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Şeful statului a anunţat, în 28 octombrie, că data promulgării acestei legi este chiar 30 octombrie 2020, când se împlinesc cinci ani de la incendiul din Colectiv.

Asociaţia Colectiv GTG 3010

La 28 martie 2016, a fost înfiinţată Asociaţia Colectiv GTG 3010, cu scopul de a lupta pentru drepturile tuturor celor afectaţi de teribila tragedie, pentru răniţi şi familiile tinerilor dispăruţi. Asociaţia are şapte membri fondatori şi este condusă de Eugen Iancu.

În octombrie 2016, a avut loc evenimentul caritabil #3010 Festival, organizat în beneficiul victimelor din clubul Colectiv, care a adus donaţii în valoare de 56.530 de lei, obţinuţi prin vânzarea biletelor. La acel moment, aproximativ 100 dintre răniţii din Colectiv aveau nevoie de tratamente şi intervenţii medicale.

La un an şi nouă luni de la tragedia din Clubul Colectiv, a avut loc evenimentul ''Noapte albă la #Colectiv'' - din seara de 30 iulie, ora 20.00, până în dimineaţa de 31 iulie, ora 8.00, au fost aprinse lumânări în memoria victimelor. Momentul a marcat şi amenajarea spaţiului din Piaţa Bucur, unde a fost amplasat monumentul dedicat victimelor Colectiv.

În iulie 2017, un supravieţuitor al incendiului din clubul bucureştean Colectiv a murit, iar Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010 a spus că este cea de-a 65-a victimă a incendiului din Colectiv.

A doua ediţie a #3010 Festival a avut loc în 30 octombrie 2017, fondurile şi donaţiile obţinute în urma evenimentului fiind folosite în beneficiul victimelor din Colectiv.

La 30 octombrie 2018, Arhiepiscopia Bucureştilor a oficiat două slujbe de pomenire pentru tinerii morţi în incendiul din clubul Colectiv, la biserica Sfântul Nicolae - Broşteni şi în Piaţa Bucur, în imediata apropiere a locului tragediei. Slujbe de pomenire au fost oficiate şi la Galaţi şi Brăila. În aceeaşi zi a fost organizat "Marşul Chitarelor", când victimele incendiului din Colectiv au fost comemorate pe traseul Piaţa Unirii - Club Colectiv.

Artişti solidari cu victimele şi supravieţuitorii din club Colectiv

În noiembrie 2015, artistul internaţional André Rieu a adus un omagiu victimelor de la clubul Colectiv, a lansat DVD-ul ''Andre Rieu live în Bucureşti'' şi a participat la Gala Caritabilă organizată pentru susţinerea victimelor incendiului din #Colectiv, în cadrul căreia violonistul a donat profitul realizat din vânzarea noului DVD lansat.

Tot în 2015, la 14 noiembrie, a fost organizat concertul caritabil "Împreună rezistăm", în sprijinul victimelor incendiului de la clubul Colectiv, la care au participat numeroase trupe muzicale.

Soprana Angela Gheorghiu a susţinut, în 29 noiembrie 2015, la Ateneul Român, un concert extraordinar dedicat strângerii de fonduri necesare pentru tratamentul victimelor incendiului de la clubul Colectiv.

Anul următor, artista Margareta Pâslaru a lansat, chiar în faţa clubului Colectiv, la 30 mai 2016, albumul de autor "Cum să te las?", în beneficiul supravieţuitorilor de la tragicul eveniment, urmând ca toate câştigurile rezultate în urma vânzării acestuia să fie direcţionate către asociaţia supravieţuitorilor incendiului din Colectiv.

La trei ani de la tragedia din clubul Colectiv, în 30 octombrie 2018, artista folk Maria Gheorghiu a lansat videoclipul piesei "Niciodată uitarea", scrisă chiar în zilele următoare tristului eveniment, dar pe care nu a putut s-o cânte mult timp după ce a compus-o.

Numele celor patru muzicieni din trupa Goodbye To Gravity care au murit în urma incendiului din clubul Colectiv - Alex Pascu, Mihai Alexandru, Vlad Ţelea şi Bogdan Enache - au fost gravate pe un microcip plasat la bordul sondei spaţiale americane InSight, creată de NASA, care a asolizat cu succes pe planeta Marte, la 27 noiembrie 2018.

Filmul "colectiv" al cineastului Alexander Nanau a câştigat, în 6 octombrie 2019, premiul Golden Eye pentru cel mai bun documentar, la cea de-a 15-a ediţie a festivalului Internaţional de Film de la Zürich. Acelaşi film documentar a fost, la 15 octombrie 2020, propunerea României la premiile Oscar 2021, pentru secţiunea "Cel mai bun lungmetraj internaţional", anterior numită "Cel mai bun film într-o limbă străină". Propunerea a fost făcută de către o comisie a Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC)

Citat:La cinci ani de la tragedia de la „Colectiv” putem spune că timpul a trecut fără rost. Incinta unde s-a petrecut nenorocirea care a luat viețile a 65 de tineri nu are nici astăzi autorizație de securitate la incendiu. ISU i-a dat o amendă în 2016. Firmele care au închiriat spațiile din strada Tăbăcari, sector 4 și își desfășoară nestingherite activitățile. Plătesc în continuare chirie proprietarului deranjat de lumânările depuse an de an în memoria celor morți la poarta fostei fabrici.

Proprietarul clădirilor a primit o singură amendă pentru lipsa autorizației în cinci ani. Nu o deține nici acum. Până anul trecut, un afiș mare anunța acest lucru la poartă: „Imobil fără autorizație de securitate la incendiu”, erau avertizați cei care ar fi dorit să închirieze un spațiu. Anul acesta afișul a fost îndepărtat. Nu pentru că autorizația ar fi obținută între timp, ci pentru că pe nimeni nu mai interesează în ce condiții își desfășoară activitatea chiriașii locului.



Păzită de portari tip „cerberi” fosta fabrică Pionierul este astăzi mai sigură decât o unitate militară. Nimeni nu trece de bariera și poarta grea de fier fără să fie interogat de santinelele de la poartă. Dacă reușești totuși să te strecori, alți vigilenți stau zi și noapte cu ochii pe fostul club Colectiv, pentru a nu fi fotografiat sau filmat- imaginea afacerii nu trebuie să aibă de suferit.

Amenzi inexistente
Cea mai mare parte spațiului în formă de U este delimitat de clădiri vechi în care mai funcționează cîteva firme. Un atelier de dezmembrări autovehicule, o firmă de închiriat schele de construcții, o sală de dans, una de karate, depozite și birouri obscure fără firme la vedere. Toate plătesc chirie către Pionierul SA, proprietara cladirilor și a terenului extrem de valoros situat în centrul Capitalei. Pe dreapta, între doi pereți de clădiri este locul fostului club Colectiv. Containerul portocaliu de acum cinci ani a fost vopsit în negru. În spate, încă se mai observă gurile de aerisire ale clubului, înnegrite de fumul și focul care, în urmă cu 5 ani, au luat 65 de vieți și au nenorocit alte câteva sute.

Am întrebat Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) care au fost măsurile luate în ultimii 5 ani pentru ca fosta fabrică să intre în legalitate. ISU ne-a asigurat că în acest timp au efectuat „verificări/controale în domeniul situațiilor de urgență, la operatorii economici care-și desfășoară activitatea în incinta fostei fabrici Pionierul SA, respectiv proprietarul acesteia, la finalul cărora au fost luate măsurile necesare, prin aplicarea sancțiunilor contravenționale, în limitele competențelor legale”, se arată în răspunsul redactat în limbaj de lemn de reprezentanții ISU.

Așadar, aceștia susțin că și-au făcut treaba și au verificat firma. Sursele noastre spun însă că în 5 ani, proprietarul Pionierul SA a fost sancționat o singură dată, în anul 2016, pentru că nu avea autorizație de securitate la incendiu. Au mai fost câteva controale la firmele care au închiriat spații mai mari în incintă și ele fără autorizații în caz de incendii.

Am întrebat și primăria Sectorului 4 ce măsuri a luat împotriva firmelor chiariașe care au adus modificări interioare spațiilor fără autorizație de construire de la primărie. Potrivit obiceiului, nu am primit niciun răspuns de la instituția condusă de primarul Daniel Băluță.

De altfel, clădirile și terenul în suprafață de 15.000 metri pătrați din strada Tăbăcari nr. 7 nu apar pe lista oficială a imobilelor care au autorizație de securitate la incendiu emise în perioada 2006- 2020.

Imediat după accident, Pionierul SA a intrat în insolvență, la cererea proprietarului de atunci, Gideon Zelivansky. În 2015, administratorul judiciar spunea în fața instanței că este deranjat de numărul mare de oameni care depun lumânări în fața clădirii și acest lucru îi perturbează activitatea: „societatea debitoare a suferit o perturbare a activității curente, din cauza incendiului din Clubul Colectiv din data de 30.10.2015. Clubul Colectiv avea un spațiu închiriat în incinta debitoarei, provocând o puternică perturbare a activității noastre, din cauza lipsei de folosință a spațiilor. Societatea are contracte de închiriere cu aproximativ 49 de societăți care desfășoară activitate pe platforma Pionierul și care nu au mai putut să își desfășoare activitatea după incendiul din Clubul Colectiv. În prezent, majoritatea chiriașilor au solicitat reduceri la plata chiriei, deoarece nu pot folosi spațiile închiriate. Intrarea în incintă este blocată de ancheta parchetului și de numărul mare de persoane care depun lumânări la intrarea în incintă”, se arată în buletinul de insolvență al firmei.

Niciun leu recuperat
În acest moment, firma are o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei, 7 angajați și un profit net de 236.000 de lei. Acționar majoritar cu 91,5% este ZG Proiect Solid Developer, o societate inactivă fiscal și fără activitate, care la rândul ei este deținută de Teamset Consultants un off-shore din Cipru. În urma unei anchete a DNA, procurorii au stabilit că în spatele acestei societăți se află Gideo Zelivansky pe care l-au și trimis în judecată alături de firmele sale.

În noiembrie 2015, Zelivansky era condamant definitiv la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru înșelăciune. A fugit din țară înainte de sentință și acum este dat în urmărire prin Interpol. Tot atunci, instanța a dispus ca acesta să plătească statului român 2,5 milioane de lei impozit pe profit.

La 5 ani de la sentință am cerut ANAF să ne comunice câți bani au recuperat. „Având în vedere că pentru unul dintre debitori a fost solicitată cooperarea judiciară internațională în vederea începerii procedurii de executare silită, precum și faptul că un alt debitor se află sub incidența legii privind procedura insolvenței, precizăm că până în prezent, în acest dosar, nu a fost recuperată nicio sumă”, se arată în răspunsul ANAF transmis la solicitarea Europa Liberă.

Dosar penal fără responsabili politici
Pe latură penală privind vinovații tragediei de la Colectiv, procesul continuă la Curtea de Apel București. Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 4 care a acceptat ca în incinta Pionierul să funcționeze un club fără autorizație la incendiu a fost condamnat în faza de fond la 8 ani și jumătate de închisoare, iar patroniii clubului au primit câte 11 ani și 8 luni de închisoare. De asemenea, George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. Tot atunci, magistrații au dispus ca victimele incendiului de la Colectiv să primească daune morale în valoare de peste 42 de milioane de euro.

Responsabilii politici pentru tragedia de la Colectiv nu au fost trimiși în judecată nici la 5 ani de la producerea tragediei. Parchetul General a deschis un al doilea dosar penal in rem pentru ucidere din culpă în formă agravată, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, privind intervenţia autorităţilor şi acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului, respectiv privind asistenţa medicală acordată acestor victime, împrejurările legate de posibile infecţii nosocomiale şi de acţiunile ori inacţiunile funcţionarilor publici în legătură cu transferul persoanelor vătămate la unităţi de spital din străinătate. În octombrie 2019, fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu nu s-a prezentat la audieri.

Tot atunci, unul dintre avocații a 16 victime din club a cerut să fie pus sub acuzare și secretarul de stat Raed Arafat, directorul Departamentului pentru Situații de Urgență, care a coordonat operațiunea de salvare de la Colectiv.

Un al treilea dosar a fost deschis după ce, anul trecut, ziarul Libertatea a publicat noi imagini de la data tragediei, imagini filmate de angajați ISU. Ancheta este în desfășurare la Parchetul Militar dar până în acest moment nu există vreun inculpat.

Citat:Un apel disperat la 112 anunța în noaptea de 30 octombrie 2015 declanșarea unui incendiu în clubul Colectiv din București.

Sute de tineri se aflau înăuntru pentru a participa la un concert al trupei Goodbye to Gravity, care își lansa cel mai nou album.

Incendiul a pornit de la artificiile montate în jurul scenei. Scântei din acestea au aprins buretele de antifonare de pe un stâlp, iar flăcările s-au extins rapid și au cuprins tavanul. Într-un minut și 19 secunde clubul a ajuns să fie stăpânit de foc, au concluzionat anchetatorii. Cei aflați înăuntru s-au înghesuit spre singura ușă de evacuare. Mulți au căzut în containerul folosit pe post de hol și nu au mai avut scăpare. 27 de tineri au murit în noaptea aceea în club. Dintre cei care au reușit să se salveze, mulți aveau arsuri grave.

Prin lipsa dotărilor, medici slab pregătiți și spitale pline de bacterii sistemul românesc de sănătate s-a dovedit însă incapabil să gestioneze un dezastru cu victime multiple.

Corupția și-a arătat din nou fața crudă. Funcționari care au primit bani ca să închidă ochii la nereguli, autorități care nu și-au făcut treaba, oficiali medicali care au împiedicat transferul supraviețuitorilor la clinici de specialitate din străinătate, susținând că în spitale noastre avem tot ce ne trebuie au dus la moartea a 65 de tineri. Cei care au avut noroc să scape totuși cu viață au plecat din spital cu răni încă nevindecate și cu infecții nosocomiale.

Alexandra Furnea a fost rănită grav în incendiul din clubul Colectiv. În ultimii ani își organizează viața după operațiile pe care este obligată să le facă în Germania o dată la opt săptămâni.

„ Viața mea este o colecție de petice pe care le tot cos unele de celelalte. Mă împart între viața de zi cu zi și operații. Scopul lor este să întrețină starea cicatricilor și să am o mobilitate acceptabilă, să pot să mă descurc în viața de zi cu zi. În România, din păcate, nu pot să fac masaj sau kinetoterapie și atunci compromisul a fost să plec la fiecare opt săptămâni să fac aceste intervenții chirurgicale ca să nu sufăr. A fost nevoie să fac o pauză mai mare din cauza pandemiei și au fost cele mai dificile luni din ultimii ani, pentru că am avut dureri. Nu puteam să-mi fac de mâncare. Dușurile deveniseră din nou dificile și un chin. Aveam mâncărimi noaptea, mă trezeam. E o durere greu de descris, ai senzația că nu te încape pielea, că stă să se rupă.”



Alexandra Furnea deplânge starea sistemului românesc de sănătate, care chiar și la șase ani de la Colectiv nu pare să fi înțeles care sunt nevoile celor care se aleg cu arsuri severe în urma unor accidente.

„Din România pleci cu răni deschise din spital, pleci cu răni infectate din spital. Te spală mama, te spală frații, te pansează cine e disponibil și există situații, cum a fost și cazul meu în care te reinfectezi acasă pentru că pleci colonizat și ajungi să ți se desfacă efectiv și țesutul care a fost odinioară vindecat. Dacă ai noroc și încapi pe mâinile unei echipe competente, ai șanse să supraviețuiești și să-ți faci tratamentul post critic.

Din păcate arsura e una dintre cele mai urâte insulte pe care poți să i-o aduci corpului omenesc și sistemul medical din România nu pare să înțeleagă complexitatea tratamentului.”

Vinovații pentru tragedia din Colectiv nu au fost încă pedepsiți și mai grav este că se produc noi și noi catastrofe, care ne învăluie într-o stare de amnezie.

„Românii uită, din punctul meu de vedere, pentru că mintea lor trebuie să facă mereu loc pentru noi și noi tragedii cu o cauză comună, corupția sub diferitele ei forme. Eu nu cred că românii au memoria scurtă, ci cred că o au prea încărcată de orori. Într-o societate sănătoasă ale cărei instituții funcționează, există o justiție competentă și independentă care pedepsește vinovații, există un sistem medical capabil și dotat care se îngrijește de trup, există un sistem social care susține recuperarea și reintegrarea.

La noi lipsesc aceste lucruri, ceea ce agravează consecințele traumei. E destul de greu să ceri unei persoane din România să mai aibă empatie și pentru niște copii care au luat foc acum șase ani într-un club, când trece zilnic prin situații în care e la limita puterilor. Nu ne avem decât unii pe ceilalți, statul nu este de partea noastră momentan.”

Ascultați în continuare interviul dat de Alexandra Furnea reporterului Europa FM Viorica Ștefan:

Citat:Astăzi se împlinesc 6 ani de la tragedia din Colectiv, care a îndoliat o țară întreagă. 64 persoane și-au pierdut viața după acel incendiu.

În noaptea de vineri, 30 octombrie 2015, un incendiu devastator a cuprins Clubul Colectiv, în timpul unui concert susținut de trupa Goodbye to Gravity.

A fost cel mai grav accident de după Revoluție, cu cele mai multe victime și cei mai mulți răniți, peste 180.

După 6 ani, în sănătate nu s-a schimbat mare lucru, iar pandemia scoate la lumină precaritatea sistemului.

De asemenea, justiția nu a reușit nici până acum să dea o sentință finală în acest proces.

În 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat, în primă instanță, la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

De asemenea, Tribunalul Bucureşti a decis condamnarea celor trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - la câte 11 ani şi 8 luni închisoare în dosarul privind tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane.

Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu au fost judecaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Pentru comemorarea victimelor, sunt organizate mai multe manifestări publice.

Slujbă de pomenire pentru victimele de la Colectiv

Arhiepiscopia Bucureştilor organizează, sâmbătă, slujbe de pomenire în memoria victimelor de la Colectiv la Biserica “Sf. Nicolae” - Broşteni şi în faţa fostului club, la şase ani de la tragicul eveniment.

“Se împlinesc, sâmbătă, 6 ani de la tragicul eveniment din clubul Colectiv, care a îndurerat România şi în urma căruia şi-au pierdut viaţa peste şaizeci de persoane. În memoria acestora, Arhiepiscopia Bucureştilor organizează o slujbă de pomenire la Biserica “Sf. Nicolae” - Broşteni din Bucureşti”, informează Agenţia Basilica a Patriarhiei Române, potrivit Agerpres.

Programul liturgic dedicat evenimentului este următorul:

* ora 8,00: Slujbele Utreniei şi Sfintei Liturghii, ce vor fi oficiate în Biserica parohiei “Sfântul Nicolae” - Broşteni, Protoieria Sector IV Capitală;

* ora 11,30: Slujba parastasului, care va fi oficiată în curtea Bisericii parohiei “Sfântul Nicolae” - Broşteni, Protoieria Sector IV Capitală, la monumentul edificat în memoria tinerilor de către Arhiepiscopia Bucureştilor, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel;

* ora 12,00: Slujba parastasului, care va fi oficiată în faţa fostului club Colectiv de soborul de preoţi.

Comemorarea victimelor de la Colectiv în București

Brigada Rutieră sfătuieşte şoferii să circule cu atenţie sâmbătă, cu ocazia unei adunări publice pentru comemorarea victimelor incendiului de la Colectiv, care va începe la Curtea de Apel Bucureşti, la ora 17,00, şi va continua la fostul club, până la ora 23,00.

Potrivit Brigăzii Rutiere, între orele 17,00 - 17,30, va avea loc adunarea participanţilor pe trotuarul din faţa Curţii de Apel Bucureşti, iar între orele 17,30 - 19,00, se va forma un lanţ uman din 4 în 4 metri, pe trotuarul din faţa Curţii de Apel Bucureşti.

Între orele 19,30 - 20,30, participanţii vor pleca din faţa Curţii de Apel Bucureşti pe traseul Splaiul Independenţei - traversarea intersecţiei strada Halelor/Splaiul Independenţei - trotuarul aferent parcului Unirii - intersecţia bulevardului I.C.Brătianu/bulevardul Unirii - traversare pe bulevardul Unirii în zona Fântâni - Pod Şerban Vodă - trotuarul de pe Splaiul Unirii - până în dreptul sediului Camerei de Comerţ - strada Bucur - cu punct final la fostul club.

Adunarea publică la locul tragediei din 2015 se va desfăşura între orele 20,30 - 22,30.

“Brigada Rutieră solicită conducătorilor de autovehicule să circule cu prudenţă, să păstreze o distanţă suficientă pentru a putea frâna în condiţii de siguranţă, să nu oprească ori să staţioneze decât în locurile special amenajate şi să respecte semnalele şi indicaţiile poliţiştilor rutieri”, arată sursa citată.

Protest al comunităţii Declic în Piaţa Victoriei


Membri ai Comunităţii Declic au aprins, vineri, în Piaţa Victoriei din Capitală, în semn de protest faţă de lipsa raportărilor reale ale infecţiilor intraspitaliceşti, 500 de lumânări care au fost aranjate în aşa fel încât să formeze mesajul “Neam ucis de nosocomiale″.

Protestul a fost organizat pentru a atrage atenţia asupra pericolului la care sunt supuşi pacienţii din cauza infecţiilor “ascunse sub preş de autorităţi”, se arată într-un comunicat al Comunităţii Declic.

“Au trecut 6 ani de la tragedia din Colectiv, când am conştientizat cu toţii cât de grav este pericolul acestor infecţii pentru viaţa pacienţilor. Astăzi, suntem din nou în mijlocul unei alte tragedii. Zilnic, 500 de oameni mor din cauza COVID. E ca şi cum 2 avioane pline cu pasageri se prăbuşesc, zilnic, în România. Unii dintre pacienţii cu COVID ar mai fi avut şanse să scape, spun medicii, dacă secţiile de terapie intensivă nu ar fi fost pline de nosocomiale. Câţi pacienţi trebuie să mai moară, victime ale infecţiilor nosocomiale, ca guvernanţii să se ocupe, cu adevărat, de eradicarea infecţiilor?″ a declarat Anduţa Karetsou, campaigner Declic.

Citat:Preşedintele Asociaţiei Colectiv, Eugen Iancu, reclamă, marţi seară, ”o mârlănie” pe care au comis-o ISU Bucureşti-Ilfov şi Primăria Sector 4, respectiv faptul că, în loc să pregătească cele 64 de milioane euro acordate ca daune morale, au depus contestaţii la solicitările executorilor.

Dosarul Colectiv. Asta înseamnă 1.600 de noi dosare deschise la Judecătoria Sector 4, care vor amâna acordarea banilor. Eugen Iancu face apel la premierul Nicolae Ciucă, la liderul PSD, Marcel Ciolacu şi la ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, ca situaţia să fie remediată fără alte umilinţe pentru victime.

”ISU Bucureşti-Ilfov şi Primăria Sector 4 au de plătit daune morale şi materiale în valoare de 64 milioane euro în urma deciziei definitive în procesul Colectiv. Se ştia că se va ajunge aici încă de la finalul procesului pe fond. Deci timp arhisuficient ca cele două instituţii să pregătească banii pentru a nu continua sfidarea şi umilirea victimelor incendiului. Ce au ales însă cele două instituţii, IGSU şi Primăria S 4 să facă? O golănie, o mârlănie de cea mai joasă speţă. Au depus contestaţii la solicitările executorilor, cum că ei nu ştiau, nu au primit documente, au fost luaţi nepregătiţi”, a scris, marţi seară, pe Facebook, preşedintele Asociaţiei Colectiv, Eugen Iancu.

Potrivit acestuia, aceste contestaţii înseamnă aproximativ 1.600 de noi dosare deschise la Judecătoria Sector 4.

”Vă daţi seama? 1600 de noi dosare deschise. Doar motivarea hotărârii din Dosarul Colectiv are 1.096 de pagini. Deci un dosar complet are, să zicem, 1.200 de pagini, înmulţit cu 1.600 de dosare, ajungem în jurul a 2 milioane de coli A4 tipărite, capsate, îndosariate şi prezentate instanţei cu scopul urmărit de a amâna plăţile pentru că, nu-i aşa, ISU Bucureşti-Ilfov şi Primăria S4 nu ştiau de Dosarul Colectiv”, a mai afirmat Eugen Iancu.

Potrivit acestuia, ce fac ISU Bucureşti-Ilfov şi Primăria Sector 4 reprezintă blocarea justiţiei.

”Ce fac domnii ăştia de la ISU Bucureşti-Ilfov şi Primăria S4 sub atenta supraveghere a Primului Ministru Nicolae Ciucă, a preşedintelui PSD Marcel Ciolacu, a Ministrului Finanţelor Adrian Câciu şi nu în ultimul rând a preşedintelui Iohannis? Blochează justiţia cu un număr uriaş de dosare menite să amâne câteva luni o plată obligatorie, hotărâtă de justiţia română. Cheltuie din bani publici sume uriaşe pentru plata avocaţilor, dar şi pentru tot efortul ăsta logistic uriaş de a depune peste 1.600 de dosare ce vor trebui reprezentate”, a mai transmis Eugen Iancu.

”Mai există Curtea de Conturi în România? Mai există organe de control care să verifice cheltuirea banului public a instituţiilor ISU Bucureşti-Ilfov şi Primăria S4 ? Dar instituţia insolvenţei mai există? Dacă nu o cereţi voi atunci să o cerem noi. Mai există bun simţ şi respect faţă de cetăţean, domnule prim-ministru Nicolae Ciucă? Domnule Preşedinte PSD Marcel Ciolacu există respect faţă de noi cetăţenii? Domnule Ministru Adrian Câciu, este simplu trebuie doar să şi vreţi să o faceţi”, a adăugat preşedintele Asociaţiei Colectiv.

În 12 mai, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat sentinţa definitivă în Dosarul Colectiv.

În 17 iunie, Guvernul anunţa că specialişti de la nivelul Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei urmează să stabilească în cel mai scurt timp mecanismul concret de plată a despăgubirilor dispuse prin Hotărârea Judecătorească privind Dosarul Colectiv.

Executivul preciza că MAI a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern care prevedea suplimentarea bugetului ISU Bucureşti-Ilfov cu suma de aproape 300 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru plata despăgubirilor civile cuvenite victimelor incendiului din clubul bucureştean Colectiv din 30 octombrie 2015 şi familiilor acestora.

Citat:Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Citat:Raed Arafat a vorbit, în cadrul podcastului "Altceva" cu Adrian Artene, despre tragedia de la Colectiv și cât de grea a fost acea perioadă pentru toate cadrele medicale și echipajele de urgență.

Raed Arafat a mărturisit că a fost unul dintre evenimentele cel mai greu de gestionat și că l-a afectat foarte tare tot ce a văzut atunci. Șeful DSU a dezvăluit că a fost o perioadă cumplită pe care nu are cum să o uite.

„Apoi, intervențiile mari, indiferent ce vrem să spunem și cum au fost reflectate mediatic, mai ales intervenția de la Colectiv, a avut un impact major pentru noi toți. Adică nu avem cum să uităm ce a fost, cât s-a muncit. Să rezolvăm problemele, să ducem bolnavii afară, noi câteva zile, 3-4 zile n-am plecat de la birou. Stăteam cu colegii și lucram, să găsim și să planificăm unde să ducem pacienții. Lucram cu colegii de la Ministerul Apărării, era atunci șef de stat major chiar actualul premier, domnul Ciucă. Discutam cu el să găsim soluții de transport, mi-au pus la dispoziție avioane de la dânșii, dar la un moment dat am vrut să ducem pacienți în Anglia și Norvegia. Mi-a spus că distanța e mare și nu e bine pentru pacienți. Și zic ce fac? Îmi zice stați că am o idee. România e participantă la avioanele NATO de la Baza Aeriană Pápa din Ungaria. A sunat și m-a sunat înapoi că a rezolvat. A venit avionul a doua zi, am adus echipa medicală special de la Cluj și Mureș, cei din București erau frânți. Am adus o echipă mare, 8 medici și 9 asistenți pentru 12 pacienți. În final s-a plecat cu 10 că doi erau instabili.
Toată perioada aceea ne-a afectat extrem de mult pe toți. Salvatorii care au muncit acolo au rămas cu amintiri care nu sunt deloc plăcute. Îți aduc aminte de tragedie, de un dezastru care putea fi evitat și care ne-a pus la încercare ca țară.

N-ai cum să le scoți din minte. Dar, la un moment dat, în medicina de urgență, ajungi la echidistanță. Nu înseamnă că nu ești afectat, dar dacă nu ești echidistant nu poți să iei decizii, să faci lucrurile care trebuie făcute. Nu poți intra cu sentimente în astfel de situații”, a declarat șeful DSU în cadrul podcastului Altceva cu Adrian Artene.