pompieri

Opt ani de la incendiul din Clubul „Colectiv”

Citat:Astăzi, se împlinesc opt ani de la cumplita tragedie din noaptea de 30 octombrie 2015: în Clubul "Colectiv" din Bucureşti, în timpul unui concert prilejuit de lansarea albumului „Mantras of War”, al trupei Goodbye To Gravity, a izbucnit un incendiu puternic. Focul a fost provocat de artificii, care au aprins buretele folosit pentru antifonarea unui stâlp din interior şi s-a extins rapid.
14 apeluri de urgență au fost date în seara zilei de 30 octombrie 2015 de la Clubul Colectiv din București, când, în timpul unui concert susținut de trupa Goodbye to Gravity, un incendiu a izbucnit de la mai multe artificii, care au aprins buretele folosit pentru antifonarea unui stâlp din interior.

Primul apel a fost dat la ora 22.32 de minute, iar primele echipaje sosite, la cinci minute după primul apel, au fost ale poliției. La alte șase minute au sosit o ambulanță, un echipaj SMURD, trei mașini de pompieri și alte patru autospeciale folosite pentru a interveni în accidente.

La 22.48, adică la șaisprezece minute de la primul apel, incendiul a fost lichidat, iar până la final, numărul echipelor de intervenție era de 61, 77 sau 78. Nu se cunoaște cu exactitate numărul forțelor prezente la fața locului, nici numărul exact de infecții nosocomiale rezultate în urma internării victimelor în spitalele din Capitală.

Date exacte nu există nici în legătură cu numărul de persoane internate, numărul de persoane transferate în străinătate și locația unde au survenit anumite decese.

Întreaga acțiune din seara zilei de 30 octombrie 2015 este descrisă într-un raport al Guvernului ca fiind „o provocare pentru capacitatea structurilor” care au acționat.

În martie 2016, la aproximativ șase luni de la incendiul produs în clubul Colectiv, corpul de control al primului-ministru a emis un raport, în care este descrisă întreaga operațiune de salvare din noaptea de 30 octombrie 2015.

Un subcapitol este dedicat analizei modului de acțiune al diferitelor echipaje implicate în intervenție.

Printre observații se numără lipsa aparentă a unei coordonări reale, panicarea unor echipaje de ambulanță, deficiențe în ceea ce privește transportarea victimelor - situație în care fie au fost utilizați paleți, fie victimele au fost trase de mâini și de picioare -, respectiv acordarea de prim-ajutor și resuscitarea direct pe asfalt, fără utilizarea echipamentului specific (măști de oxigen, defibrilatoare).

„Nu avem suficiente elemente pentru a concluziona dacă aceste deficiențe au fost punctuale sau generale, dar constatarea acestora este suficientă pentru a recomanda ca personalul de intervenție în situații de urgență să stăpânească cât mai bine modalitățile de acordare a primului ajutor”, se arată în raport, sub formă de indicații pentru viitoarele intervenții cu un număr mare de victime.

La rândul lor, și persoanele implicate direct în incendiu au confirmat mare parte a erorilor menționate în raportul de control:

răspunsul disproporționat al structurilor de intervenție față de gravitatea aspectelor sesizate;
lipsa de coordonare a echipajelor de intervenție în primele minute de la sosirea acestora la fața locului;
lipsa echipamentelor necesare intervenției și salvării de persoane în primele minute de la sosirea echipajelor;
nedeschiderea ușilor laterale ale locației;
lipsa unui triaj medical adecvat.
În 2019, Libertatea a intrat în posesia unui clip video de 20 de minute și 35 de secunde, filmat de un subofițer al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), care a însoțit primul echipaj sosit la fața locului.

În momentul publicării clipului, Orlando Șchiopu, șef al ISU București-Ilfov, a spus că știa de existența înregistrării, însă că nu o văzuse niciodată până atunci, relatează Libertatea. În imagini se poate vedea modul de intervenție al autorităților, iar sursele citate de publicație au afirmat că la nivelul acestora a existat improvizație, haos și neimplicare.

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), a declarat pentru Europa Liberă că înregistrarea făcută publică de Libertatea „nu spune nimic din punct de vedere al unui videoclip pe baza căruia să se analizeze modul de intervenție”.

Acesta a adăugat că salvatorii nu pot intra în număr mare într-o clădire afectată și că cei aflați în exterior așteptau ieșirea colegilor din interior.

„E un film care este luat pe anumite momente și din anumite unghiuri. Deci salvatorii pe care i-ați văzut acolo, stând în așteptare, așteptau să intre în interior; și nu se intră la grămadă în interior. Intrau câte doi, alții ieșeau; intrau următorii, alții ieșeau”.

„Noi avem alte imagini, care arată cum ambulanța, pompierii, medicii de la maternitatea care era acolo, în apropiere, toți erau implicați în resuscitări și lucrau pe pacienți”.

Pompierii au fost întotdeauna pregătiți, a afirmat Miron-Adrian Chichișan, adjunct al Inspectorului General pentru Situații de Urgență. „A fost probabil și impactul emoțional probabil mare, dar… vă spun. Acum nu se va mai întâmpla așa ceva. Garantat”.

Despre modul de intervenție al autorităților, Raed Arafat a explicat că în urma episodului de la Colectiv, salvatorii au beneficiat de o pregătire suplimentară. Pregătirea exista și înainte de 2015, a spus acesta, însă numărul de cursuri a crescut după acel moment.

Unul dintre proiectele demarate a implicat o colaborare cu autoritățile franceze. Medicii șefi din cadrul SMURD și mai mulți comandanți din rândul pompierilor au luat parte la un curs pentru comanda intervenției, cu scopul de a fi mai bine pregătiți pe partea medicală, în cazul incidentelor cu un număr mare de victime.

„Dotările s-au completat, continuăm să suplimentăm dotările, procedurile s-au îmbunătățit. Noi am avut o serie de lecții identificate în timpul Colectivului și care au dus la anumite, să zicem, îmbunătățiri, cum ar fi partea de specializare”.

În 2018, a fost creat și un dispecerat comun pentru ambulanță și pompieri. Planul inițial presupunea ca cele două structuri, separate în mod inițial, să fie comasate începând cu 2016, însă planurile au fost întârziate.

„Și asta s-a dovedit a fi mult mai eficient decât să ai dispeceratele separate, pentru ca atunci să ai o imagine completă asupra resurselor, mașinilor - unde merg, ce fac”, a spus Raed Arafat.

„Fiind și cei de la ambulanță, și cei de la pompieri, și partea SMURD-ului, și 112, și există ofițeri de legătură de la poliție, și există ofițeri de legătură de la jandarmerie. Toți fiind în același loc, pot colabora mult mai bine în cazul unei situații cu multiple victime”, a completat acesta.

În cazul în care scenariul de la Colectiv s-ar repeta în prezent, adjunctul Inspectorului General pentru Situații de Urgență, Miron-Adrian Chichișan, spune că „suntem pregătiți, absolut, fără doar și poate”.

În paralel, șeful DSU declară că „suntem mai bine pregătiți”, însă, mai spune el, un accident cu multiple victime nu se va compara niciodată cu un accident în care sunt implicate trei victime.

„Suntem cu experiență mai mare, suntem cu pregătire mai bună, procedurile sunt mai bune dar bineînțeles, nimeni nu poate să vină să vă spună că dacă apar din nou 200 de arși deodată, se va găsi loc pentru ei toți în țară”.

În acest caz s-ar face apel către spitalele din afara țării, cu mențiunea că transferurile vor fi posibile abia la 24/48 de ore după internarea, dat fiind că protocolul prevede ca echipe de medici din străinătate să vină în România și să evalueze starea de sănătate a acelor pacienți.

Privind înspre trecut, Raed Arafat spune că lucrurile ar fi putut sta mai bine, menționând că în primele momente ale oricărei situații de dezastru există un haos caracteristic, până la organizarea salvatorilor.

„Întotdeauna este loc pentru mai bine. Perfecți nu suntem, dar când ai o situație în care te trezești cu 150-200 de oameni care nu sunt traumatisme simple, sunt arși, clar că sistemul este depășit pentru anumite momente și este depășit clar și vizibil la locul intervenției”.

În urma incendiului de la Colectiv, 145 de persoane au fost internate în spitalele din Capitală, iar 40 dintre acestea au fost transferate ulterior în străinătate. Din totalul celor internați, 37 au murit în unitățile medicale, indică raportul corpului de control al primului-ministru.

La acea vreme, Nicolae Bănicioiu, ministru al Sănătății, declara că pacienții au toate medicamentele de care au nevoie și că spitalele sunt pregătite pentru a-i trata: „chiar nu avem nevoie de nimic, medicii noștri pot gestiona situația”.

Realitatea era diferită, iar pe lângă leziunile suferite în incendiu, între 17 și 33* de persoane au contractat infecții nosocomiale, adică infecții intraspitalicești, care au la bază bacterii rezistente la antibiotice. Până atunci, „nosocomialele” nu fuseseră un subiect atât de dezbătut în țară.

*date furnizate de Direcția de Sănătate Publică București, respectiv spitalele la care au fost internați pacienții

Informațiile au apărut în spațiul public prin intermediul unei avertizoare de integritate, medicul Camelia Roiu, anestezist la Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri din București, cea care a filmat în 2016 un pacient cu o rană deschisă, în interiorul căreia se aflau mai mulți viermi.

Raportul de activitate pentru 2021 al Ministerului Sănătății arată că, în ceea ce ține de îngrijirea bolnavilor arși, există neconformități la nivelul:

numărului de paturi specifice pentru astfel de leziuni;
organizării saloanelor;
circuitelor;
continuității îngrijirilor medicale;
dotării cu echipamente și consumabile;
resursei umane pentru tratarea pacienților.
Despre aceste concluzii, Adrian Wiener spune că ele sunt „constatarea unei frustrări administrative a sistemului și a incapacității de a împinge lucrurile înainte”.

„Sistemul de sănătate din România e într-o perpetuă reformă, dar al cărei impact pe indicatori, pe lucruri măsurabile în sistem este minor. Problema este că, în general, sistemul nostru este greu accesibil în a fi influențat prin decizii care nu sunt radicale”.

Una dintre schimbările în bine care au apărut în perioada post-Colectiv țin de transferurile pacienților în străinătate, care se efectuează acum mai rapid și mai ușor.

Totuși, dacă am asista la un incident similar cu cel din 2015, senatorul spune că situația nu ar fi cu mult diferită.

„Probabil că procedurile interne de lucru -prevenția infecțiilor nosocomiale de după procedurile de asistență, de terapie intensivă- cu siguranță că s-au mai ameliorat, dar nu știu în ce măsură ele vor schimba fundamental rata de vindecare, rata de supraviețuire, și o vor aduce în zona mediei Europei occidentale”.

Lipsa autorizației pentru securitate la incendiu înseamnă o amendă mai mare. Multe instituții publice nu le posedă
Clubul Colectiv funcționa fără autorizație pentru securitatea la incendiu din partea ISU, au arătat primele informații ale anchetatorilor. Cu alte cuvinte, locația nu era pregătită din punct de vedere tehnic să facă față unui foc.

În mod normal, o autorizație permite ca o unitate să fie funcțională și exploatabilă, iar ea trebuie solicitată imediat după recepția lucrărilor, înainte ca spațiul să fie dat în folosire. O clădire deja existentă, dar neconformă, va beneficia de o asemenea autorizație doar după efectuarea lucrărilor de modificare.

Una dintre primele măsuri de după incendiul din 2015 a fost înăsprirea pedepsele pentru proprietarii care nu dețin o autorizație de securitate la incendiu: în aceste cazuri, amenda poate ajunge până la 50.000 de lei.

Pentru încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu, precum punerea în pericol a persoanelor din interior și a forțelor de ordine, amenda poate să atingă suma de 100.000 de lei, la care se adaugă oprirea funcționării respectivei clădiri.

Alexandru Pricopie, reprezentantul unei firme care se ocupă de întocmirea documentelor pentru obținerea avizului din partea ISU, confirmă că legislația a devenit mai riguroasă, iar că anterior, proprietarii erau încurajați să nu intre în posesia avizului din cauza cuantumului mai mici al amenzilor.

Cerințele de securitate la incendiu diferă de profilul de activitate al spațiului în care desfășoară activitatea, acesta indicând riscul de incendiu al unei construcții și cât de pregătită trebuie să fie construcția pentru un potențial incendiu.

„Clădirile administrative, spre exemplu, în cazul lor există o lejeritate un pic mai mare decât în cazul unui depozit de materiale, unde regulile sunt mult mai stricte și există mai multă rigurozitate. Pentru spații comerciale, de asemenea, regulile sunt mult mai stricte, protejările mult mai agresive, în sensul bun al cuvântului”.

Cu toate acestea, multe instituții ale statului, precum spitale și școli funcționează, în continuare, fără o autorizație pentru securitate la incendiu. Conform datelor transmise de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, 3.783 de unități din sistemul educațional preuniversitar sunt vulnerabile în fața unui incendiu.

„Pe lângă faptul că statul ar trebui să investească în proiecte, ar fi nevoie să investească efectiv și în dotare”, a spus Alexandru Pricopie.

În cazul instituțiilor de stat, acesta spune că nu a întâlnit până acum situații în care o clădire să fie închisă din cauza lipsei avizului de securitate la incendiu. În schimb, acesta este un fenomen mai întâlnit în mediul privat.

„Sunt cazuri multe unde s-au pus sigilii pe ușă. Dar la stat nu știu dacă există așa ceva”.

Justiția întârziată, pedepse în dosarul Colectiv
Mai multe dosare penale și investigații au fost deschise după incendiul de la Colectiv, iar una dintre cele mai importante sentințe a fost dată la finalul primăverii. Pe listă s-au aflat proprietarii clubului, pompierii care au permis funcționarea lui fără aviz, administratorul firmei de artificii, pirotehniști, angajați din primăria Sectorului 4 și fostul edil Cristian Popescu-Piedone.

Pedepsele cu închisoarea au variat; cea mai mică sentință a fost de 4 ani, în cazul primarului Piedone, iar cea mai mare de 11 ani și 8 luni, în cazul unuia dintre proprietarii clubului, Alin George Anastasescu.

La prima vedere, termenul de soluționare al dosarului poate părea lung: au fost nevoie de aproape șase ani pentru emiterea unei decizii definitive de către Curtea de Apel București.

SURSA info : https://romania.europalibera.org

”Uitarea este un burete de şters pe care nu-l găseşti niciodată când ai nevoie.” - Pierre Veron
Statul Român...nu a găsit buretele !
Așadar ...uitarea se produce cu lux de amănunte...
Victimele incendiului din Colectiv:
1. Mihai Alexandru, 34 de ani, Arhitect, chitarist al trupei Goodbye to Gravity
2. Vlad Țelea, 37 de ani, Arhitect, chitarist al trupei Goodbye to Gravity
3. Cătălina Ioniță, 34 de ani, Arhitect, cofondator al UrbanEye Film Festival din București, prietena lui Mihai Alexandru
4. Laurențiu Vârlan, 30 de ani, Chitarist în trupa Up to Eleven
5. Adrian Rugină, 38 de ani, Producător muzical și toboșar la trupa Bucium, a murit salvând alte vieți, decorat post-mortem cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler de Președintele României
6. Marius Ștefan Rușitoru, 27 de ani, Editor de imagine la TVR
7. Monica Tănăsoiu, 35 de ani, Manager la o agenție de publicitate din București
8. Claudiu Petre, 36 de ani, Sysadmin la Apa Nova și fotograf, a murit după ce a salvat două persoane, decorat post-mortem cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler de Președintele României
9. Maria Ion, 38 de ani, O femeie văduvă, care a lăsat în urmă 5 copii; era femeie de serviciu în clubul Colectiv
10. Ștefan Hamed-Andrei, 15 ani, Elev olimpic al Colegiului Național de Informatică Tudor Vianu din Capitală, a murit după ce a fost intoxicat în incendiul din Clubul Colectiv
11. Alexandru Cătălin Simion, 40 de ani, Un mare pasionat de rock (formații favorite: Arch Enemy și Bucovina). Un suflet liber. Un chitarist excepțional, a făcut parte din formațiile: Erase, Phobia, Hatemode, Deliquents.
12. Anda Ioana Epure, 31 de ani, Din București
13. Petre Andrei Bucă, 29 de ani, Arhitect din Brăila
14. Mihaela Vieru, 31 de ani, Din Onești, inginer medical la o firmă de aparatură medicală din București, prietena toboșarului Constantin Ignat, decedat și el în incendiu
15. Maria Vulcu, 30 de ani, Arhitect din Deva, a absolvit Liceul de Arte Sigismund Toduta, din Deva, și lucra în Capitală
16. Valentina Florea, 27 de ani, Din Galați, absolventă a Facultății de Comunicare și Relații Publice din București, lucra la o firmă de publicitate și marketing din Capitală
17. Carmen Irina (Karina) Oprița, 24 de ani, Din Câmpina, a absolvit Facultatea de Informatică, era în primul an la masterat și lucra ca specialist IT la Telekom, în București
18. Matei Gabriel, 42 de ani, Din Prahova, a terminat Universitatea Politehnica din București
19. Radu Palada, 35 de ani, Din Câmpina, lucra în domeniul web marketing
20. Nelu Tilie, 47 de ani, Fost jurnalist în anii 1990 la Tineretul Liber
21. Diana Enache, 25 de ani, Din Câmpulung Muscel, studentă la Cibernetică
22. Nicoleta Baldovin, 25 de ani, Din comuna Dobrotești, județul Teleorman, absolvise două facultăți: Drept și Istorie și era angajată a Institutului Național al Patrimoniului
23. Ioan Tripa, 45 de ani, Din Oradea, arhitect
24. Alexandru-Paul Georgescu, 23 de ani, Bassist, originar din București, student anul II Master - Tehnici diplomatice, Facultatea de Istorie - Universitatea București; absolvent al Academiei de Studii Economice din București, Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limba engleză
25. Constantin Ignat, 40 de ani, Cercetător la Institutul Național de Cercetare pentru Sport și toboșar al trupei rock Monarchy Band
26. Valentin Fieraru, 25 de ani, Barman la Clubul Colectiv
27. Simona Livia Stan, 27 de ani, Din București, angajată la compania Oracle
1 noiembrie 2015
28. Liliana Gheorghe, 25 de ani, Studentă la Litere
29. Mimi Voicu, 31 de ani, Designer și costumier al trupei rock Goodbye to Gravity, angajată la compania Oracle
30. Alexandra Matache, 26 de ani, Din București, angajată a clubului Colectiv, absolventă a facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din București
2 noiembrie 2015
31. Costel Cârlicean, 44 de ani, Inițial neidentificat, decedat la Spitalul de Arși, un om sărac din București, cunoscut de prieteni ca Stiș, nu avea rude apropiate
3 noiembrie 2015
32. Andreea Chiriac (Beavy), 28 de ani, Angajată la compania Oracle
7 noiembrie 2015
33. Ionuț Costin Popescu, 32 de ani, Art Director & Co-fondator The Cell. Din Focșani
34. Daniel Ciobanu, 40 de ani, Cameraman și chitarist al trupei Prea Târziu
35. Ionuț Maior, 27 de ani, Din Onești, locuia în Capitală, basist în trupa de rock Bruma, a absolvit Politehnica, a murit la Spitalul Universitar
36. Tullia Ciotola, 20 de ani, O tânără italiancă, studentă la Universitatea Orientale din Napoli, se afla la București în cadrul programului universitar Erasmus, a murit într-un spital din Rotterdam, după ce a fost transferată de la Spitalul SRI în Olanda
37. Florin Cristian Popescu, 35 de ani, Din cartierul Berceni, bodyguardul clubului Colectiv, a murit la Rotterdam, în drum spre spital, după ce a fost transferat de la Spitalul SRI în Olanda
38. Adrian Popa, 29 de ani, Angajat al companiei Oracle, a murit la Spitalul Floreasca
39. Alex Chelba, 33 de ani, Fotograf
40. Andra Elena Toader, 30 de ani, Din Bacău, fotografă, a murit la Spitalul Floreasca
41. Serian Mavi, 25 de ani, de origine tătară, absolventă a facultății de Limbi Străine, angajată la compania Oracle, a murit la Spitalul Bagdasar-Arseni
8 noiembrie 2015
42. Ayberk Manci, 20 de ani, Cetățean turc, student la Facultatea de Studii Economice a Universității din Izmir, se afla în România prin Programul universitar Erasmus, a decedat la Spitalul Floreasca. Ambasadorul Turciei în România, Osman Koray Ertaș, a spus că el și prietena sa au ieșit din clubul Colectiv, au luat un taxi și au mers la spital. În taxi au zis că se simt bine. Dar când au ajuns la spital au început să urle de durere și au fost internați de urgență.
43. Alexandra Rădulescu, 26 de ani, Din Brașov, lucra ca barmaniță la Clubul Colectiv din București, a murit la Spitalul Floreasca
44. Matei Alexandru, 26 de ani, Din București, a încetat din viață la Spitalul de Arși
45. Bogdan Enache, 41 de ani, Toboșarul trupei Goodbye to Gravity, starea acestuia s-a agravat în timp ce era transferat de la Spitalul de Arși către o clinică din Zurich, Elveția, așa că la doar o oră după decolare, avionul care îl transporta a făcut cale întoarsă spre aeroportul din Otopeni, pentru că el a intrat în stop cardiorespirator, acesta fiind resuscitat mai mult timp în avion. A murit la scurt timp după ce avionul s-a reîntors în România
9 noiembrie 2015
46. Teodora Maftei, 36 de ani, Fotograf și jurnalistă Pro Tv, a murit la un spital din Israel
47. Liviu Zaharescu, 25 de ani, Din Brașov, fotograf pentru publicația online Let's Rock România, absolvent al Facultății de Marketing a Academiei de Studii Economice București, a murit la Spitalul de Arși
10 noiembrie 2015
48. Tudor Golu, 28 de ani, Chitaristul trupei rock Axial Lead; a murit într-un spital din Birmingham
49. Elena Nițu, 18 ani, Din București, elevă în clasa a XII-a D la Colegiul Economic A.D. Xenopol, din Capitală, a decedat într-un spital din Liverpool
11 noiembrie 2015
50. Vlăduț Roberto Andy, 19 ani, A murit în ziua când împlinea 19 ani într-un spital din Chelmsford
51. Alexandru Pascu, 33 de ani, Basistul trupei Goodbye to Gravity; a murit pe un aeroport din Paris în timp ce era transportat la un spital din Franța
12 noiembrie 2015
52. Mădălina Strugaru, 29 de ani, Prietena solistului Andrei Găluț, a decedat la Spitalul Floreasca
53. Alex Aliman, 28 de ani, A murit la Spitalul Floreasca
54. Claudiu Bogdan Istrate, 22 de ani, A murit la Spitalul Bagdasar-Arseni
13 noiembrie 2015
55. Loredana Dărescu, 29 de ani, Din Brăila; a decedat la spitalul BG Clinic Ludwigshafen din Germania
16 noiembrie 2015
56. Ioana Victoria Geambașu, 18 ani, Din orașul Mizil, a absolvit Liceul Teoretic Grigore Tocilescu din Mizil și a promovat bacalaureatul cu media 9.51, olimpică la matematică, a decedat la Spitalul Sfântul Ioan
19 noiembrie 2015
57. Ana Albu, 37 de ani, A murit la Spitalul de Arși după ce fusese mutată pe 18 noiembrie de la Spitalul Sfântul Ioan
20 noiembrie 2015
58. Andreea Ștefan, 28 de ani, Din Râmnicu Vâlcea, a murit în noaptea de joi spre vineri, într-un spital din Germania
21 noiembrie 2015
59. Alexandru Mihai Iancu, 25 de ani, Din București, absolvent al Academiei de Studii Economice (ASE), era pasionat de muzică și cânta la chitară, a murit la Spitalul Sf. Ioan din Capitală
22 noiembrie 2015
60. Alexandru Hogea, 19 ani, Din Sinaia, student al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității București, a murit la clinica AKH din Viena
13 decembrie 2015
61. Ioana Raluca Pănculescu, 36 de ani, Psiholog. A murit într-o clinică din Germania unde a fost transferată de la Spitalul Bagdasar Arseni
15 decembrie 2015
62. Roxana Boghian, 26 de ani, A murit la Spitalul de Arși
21 decembrie 2015
63. Cristian Mitroi, 30 de ani, Artist grafic. A murit într-un spital din Marea Britanie
14 martie 2016
64. Radu Sienerth, 22 de ani, Student la Facultatea de Marketing a ASE București. A murit la Spitalul Floreasca din București.
65. Razvan, 27 de ani. A murit la 2 ani dupa incendiul in care si-a pierdut iubita. Se pare ca a ales sa o urmeze dincolo...