pompieri

(23-02-2012 07:01 PM)Covalciuc Bogdan Scris:  Pavel Zaganescu , buzoianul care a tinut piept turcilor , pe 13 septembrie 1848 , in Dealul Spirii .

Citat:Zăgănescu a plecat în 1829 la Bucureşti. Aici, din patriotism, în 1830 s-a înscris voluntar în recent reînfiinţată armată naţională, alături de Vasile Cârlova, fraţii Tell, fraţii Golescu, Cezar Boliac etc. Pentru pregătirea sa, Zăgănescu a primit gradul de iuncher (sublocotenent) şi a fost repartizat la Batalionul 1 al Regimentului 2 din Bucureşti, în 1834 Zăgănescu i-a cunoscut şi i-a audiat conferinţele lui Nicolae Bălcescu. În anul 1844 domnitorul Gh. Bibescu a aprobat înfiinţarea primei companii („roata”) de pompieri militari, unde curând a fost încadrat locotenentul Zăgănescu. El a participat la acţiunile de stingere a marelui incendiu din Bucureşti (1847).
În iunie 1848 a fost numit comandant al Companiei de pompieri militari, iar în iulie acelaşi an a fost avansat la gradul de căpitan de către Guvernul revoluţionar provizoriu. În timpul evenimentelor de la 1848 din Ţara Românească, a luat parte la acţiunile militare revoluţionare, conducând formaţia de pompieri în timpul ocupării Cazărmii infanteriei din Dealul Spirei şi arestării colonelului contrarevoluţionar Ioan Odobescu. Căpitanul Zăgănescu este renumit pentru că a comandat cele două plutoane de pompieri care, la 13 septembrie 1848, au luptat eroic împotriva armatei otomane invadatoare, care a intrat în Bucureşti condusă de generalii Fuad şi Kerim. Au fost numeroase victime de ambele părţi, dar a fost singura împotrivire armată faţă de ocuparea turcească a Ţării Româneşti. După înăbuşirea revoluţiei şi arestarea membrilor guvernului provizoriu, Zăgănescu, alături de Golescu, Tell, Deivos şi alţi ofiţeri este scos din armată, pentru participarea la mişcarea revoluţionară şi pentru împotrivire armată la intrarea trupelor turceşti în ţară. În luna noiembrie 1848, alături de alţi 92 de revoluţionari, Zăgănescu a fost arestat şi închis la Mănăstirea Văcăreşti, unde a fost ţinut un an şi jumătate.
În 1852, este repus în drepturi ca ofiţer şi reîncadrat la trupa de pompieri, în 1856 fiind avansat maior. Imediat după această avansare a fost numit din nou comandantul tuturor pompierilor militari. În timpul domniei lui A.I. Cuza, acesta a efectuat o inspecţie a batalionului de pompieri, de care a fost extrem de mulţumit, astfel încât Zăgănescu a fost avansat colonel şi i s-au adus mulţumiri prin „Înalt ordin de zi”, în 1861 a fost mutat la trupele de grăniceri, iar în 1866 a fost decorat cu Ordinul „Pro Virtute Militari”, acordat celor care au luptat la 13 septembrie 1848 în Dealul Spirei. În 1868, Zăgănescu a fost numit prefect al Poliţiei din Bucureşti, iar în 1870, inspector al Gărzii Civile. A fost ales de mai multe ori deputat. Fiul său adoptiv s-a căsătorit cu o nepoată a cunoscutului revoluţionar italian G. Garibaldi (1807-1882), urmaşii lui fiind în marea majoritate ofiţeri. În 1902 a fost inaugurat, în Dealul Spirei din Bucureşti, monumentul eroilor pompieri.