pompieri

Citat:Autospeciala este expusă la Muzeul Automobilului Romanesc din Câmpulung Muscel
SR-101 a fost primul model de camion produs începând cu anul 1954 la Uzinele "Steagul Roșu" din Brașov.
APC SR-101 dispunea de cazan de apă de 2100 l iar pompa centrifugă cu care era echipată avea debitul maxim de 2000 litri/min., cu presiunea maximă de 16,5 bar. Motorul maşinii era cu 6 cilindrii in linie(capacitatea 5550 cmc), pe benzină, în 4 timpi, dezvoltând o putere de 90 CP cu care se asigura o viteză de deplasare maximă de 60 km/oră. Servanţii maşinii nu erau adăpostiţi în cabină, se aflau plasaţi pe bancheţi, în picioare, în lungul cazanului.
Citat: Motor 6 cilindri în linie, pe benzină,
Capacitate: 5550 cmc.
Alezaj/Cursă: 101.6/114.3 mm
Puterea maximă 90CP/2400rpm,
Raport de compresie: 6.0
Lungime: 6720mm, lățime: 2385mm, înălțime: 2180mm
Ampatament: 4000mm, gardă la sol: 265mm
Ecartament față: 1700mm
Ecartament spate: 1740mm
Raza de bracaj: 8.0 m
Transmisie: spate, 4x2
Ambreiaj: două discuri, uscat
Cutie de viteze: 5 viteze
Greutate (gol): 3900 kg
Viteza maximă: 75 km/h
Pneuri: 9,00x20"
Capacitate rezervor: 150 l
Consum: 29 l/100km

APC SR-101 a fost produs până in anul 1956

Citat:SR 114 Bucegi a intrat in productie tot in anul 1964
În 1978 începe producţia de serie a autospecialelor SR 114 construite pe şasiu de camion militar tip Bucegi, cu tracţiune integrală, pentru pompieri.
Autopompa cisternă de alimentare cu apă, APCA-SR 114 dispune de un cazan de 5000 l apă şi un rezervor de 150 l detergent (pentru stingere cu apă îmbunătăţită); această maşină a reprezentat autospeciala din gama SR cu cea mai mare cantitate de apă transportată la incendii.

Citat:- motor D2156 HMN 8, 215 CP la 2200 rot/min;
- masa totala 20025 Kg;
- capacitati: rezervoare pulbere stingatoare 4 x 1250 Kg = 5000Kg, butelii azot 17 x 40 l = 680 l (la 150 bar);
- rotirea tunului 360°;
- bascularea tunului: -10° ... 80°;
- producator: ROMPRIM S.A. Bucuresti.

Citat:AspP 400/TV D 12 F a fost o autospecială destinată dotării unitatilor militare de pompieri si formatiilor civile, servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu pulberi.
Autospeciala este un vehicul cu dubșă tractiune cu post avansat de conducere, avand patru locuri pe scaune (doua in cabina si doua pe platforma).
Aceasta autospeciala prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice:
Dimenisuni:
- lungime (m) 4,700
- latime (m) 1,930
- inaltime (m) 2,250
Greutati:
- masa proprie (kg) 2220
- masa totala (kg) 3080
- masa incarcaturii de pulbere (kg) 400
- masa incarcaturii gazului de vehicului CO2 (kg) 24
Capacitati:
- rezervorul de combustibil (l) 90
- sistemul de ungere (l) 5
- sistemul de racire (l) 15
Performante:
- viteza maxima (km/h) 90
- viteza medie (kg/h) 45
- presiunea de lucru cu pulberi (bari) 10
- timp mediu pentru presurizare (sec) 60
- debitul pistolului de pulbere (kg/min) 200

Descriere
Partile componente ale autospecialei P. 400 pot fi grupate in patru grupe:
- ansambluri ale autofurgonului mentinute integral, fara modificari;
- ansambluri preluate de la autofurgon si completate cu unele adaptari;
- instalatia speciala de stins incendii cu pulberi si dioxid de carbon P. 400
- accesorii.
Ansamblurile autofurgonului mentinute integral sunt: motorul cu ambreiaj, cutia de viteze si transmisie, transmisiile cardanice, puntile, suspensia, mecanismul de directie, instalatia de alimentare, instalatia de evacuare, instalatia hidraulica, comenzile ambreiajului, cutia de viteze, sistemul de franare, instalatia de incalzire si ventilatie, amenajarea interioara, amenajarea exterioara.
Ansamblurile preluate de la autoforgon si completate cu unele adaptari sunt:
- baza caroseriei a fost prevazuta cu suporti pentru fixarea instalatiei de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon, P. 400 si a unor accesorii din dotare. In baza caroseriei, in dreptul gurii de golire a rezervorului cu pulbere, a fost practicat un orificiu care asigura accesul la capacul gurii de golire si scoaterea pulberii din recipient;
- caroseria prezinta cateva modificari neesentiale, cum sunt: adaptarea pe acoperisului salonului a unei guri de incarcare a pulberii;
- amplasarea lampii rosii de semnalizare (girofar); prinderea suportului pentru proiector in partea dreapta, pe peretele din fata al cabinei.
Instalatia electrica a autofurgonetei TV D 12. F a fost completata cu un proiector cu cablu si stecher, girofar, statie radio si un dispozitiv de avertizare sonora (ADA).

Instalatia speciala de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon P. 400 se compune dintr-un rezervor (recipient) cilindric (1), cu funduri elipsoidale cu capacitatea de 400 l (400 kg), 4 butelii cu CO2 de 3 l fiecare si un panou de comanda.
In interiorul rezervorului se gasesc doua conducte cu diametrul nominal de 12 mm pentru introducerea dioxidului de carbon gaz, necesar la vehicularea pulberii, doua conducte de 40 mm, tip sifon , pentru refularea pulberii si robineti de manevrare
Controlul starii de incarcare cu dioxid de carbon a celor patru butelii din dotarea instalatiei P. 400 se face prin cantarire, obligatoriu, bilunar.
Refularea agentului stingator se realizeaza prin doua dispozitive de evacuare, formate fiecare din doua role de furtun tip C si un pistolet de lucru cu pulbere cu debitul de 150 200 kg/min.
Punerea in functiune si controlul presiunii fluidului din rezervorul de pulbere se fac de la un tablou simplu de comanda si control, fixta tot pe recipientul cu pulbere, in partea din spate a masinii.
Pe acest tablou se afla un manometru, doua robinete cu sfera pentru inchiderea, deschiderea si controlul circuitelor de purjare.

p 5000






Autotunul de stins incendii cu apa si spuma ATI/SR 114 - an de fabricație 1971

Citat:Autotunul de stins incendii SR face parte din grupa masinilor de stins incendii de
capacitate medie, fiind destinate transportului servantilor si accesoriilor la locul interventiei, precum si stingerea incendiului cu apa sau spuma. Are ambele punti motoare si o m are capacitate de trecere in teren variat.
Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele:
- lungime (m) 6,850
- latime (m):
- fata 2,490
- spate 2,440
- inaltime (m):
` - incarcata 2,975
- descarcata 2,885
- raza de viraj (m):
- stanga 10,50
- dreapta 9,80
Greutati:
- greutatea totala (apa, spumant, accesorii si 5 servanti) 11600 kg
- greutatea proprie (kg) 7180
- greutatea accesoriilor (kg) 350
- greutatea apei (kg) 3500
- greutatea spumogenului (kg) 300
Capacitati:
- rezervorul de benzina (l) 170
- sistem de ungere (l) 7,24
- sistemul de racire (l) 21

Descriere
Toate organele componente ale autosasiului SR 114, cu exceptia motorului top SR 211, sunt schimbate, fiind de constructie diferita fata de cele folosite la autosasiul SR 104. Astfel, cutia de viteze are cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. Rapoartele alese in cutia de viteze, cutiile de distributie si diferentiale asigura o viteza maxima de 85 km/h.
Ambreiajul este de tip uscat, monodisc, semicentrifug cu amortizor de torsiune.
Suspensia este prevazuta in fata cu amortizoare telescopice, iar cadrul sasiul este intarit cu doua platbande longitudinale, asamblate in partea superioara a lonjeroanelor.
Caroseria este de constructie speciala, grosimea tablei de la capotajul motorului fiind de 24 mm.
Parbrizul este confectionat din geam perfect plan si asigura o buna vizibilitate.
Turela autotunului are forma de trunchi de piramida hexagonala, realizata cu placi de stiplex cu grosimea de 16 mm plane, montate in cadru metalic, pentru marirea rezistentei la soc.
Cabina a fost realizata prin sudura, este spatioasa si are un aspect placut.
Pentru asigurarea unei raciri corespunzatoare a motorului, masca este prevazuta cu jaluzele mobile, care se inchid si se deschid printr-un dispozitiv manipulat din cabina servantilor, incalzita si ventilata.
Masina este prevazuta cu instalatie de autostropire, la roti fiind prevazute dispozitive cu deflector, care asigura o buna udare a cauciucurilor.
Instalatiile speciale pentru stins incendii cuprind instalatia de lucru cu apa, precum si cea de spuma.
a) Rezervorul de apa al autotunului are o capacitate de 3500 l.
Lucrul cu pompa centrifuga si cuplarea pompei de vid se face de la bord de catre sofer.
Instalatia hidraulica permite:

- umplerea rezervorului cu apa de la hidranti sub presiune sau de la alte masini;
- umplerea rezervorului din surse de apa fara presiune (bazine, lacuri, rauri etc.);
- golirea apei din rezervor prin pompa centrifuga, in vederea refularii prin iesirile tip B sau prin intermediul tunului de apa;
- lucrul cu pompa centrifuga cu alimentare directa de la hidranti, surse naturale sau artificiale.
b) Instalatia pentru stins incendii cu spuma se compune din:
- generatorul de spuma 1500 l/min, spuma mecanica ;
- mecanismul de obturare ;
- rezervorul pentru spumogen praf, 460 l (300 kg);
- supapa de evacuare ;
- supapa de egalizare ;
- rigola pneumatica .
c) Tunul de apa si spuma
Are doua tevi, una pentru apa si una pentru spuma, montate permanent pe tun.
Tevile pot fi inclinate la un unghi, fata de orizontala de 15 spre in jos si 80 in sus, iar in plan orizontal la 360.
Teava de apa este dotata cu ajutaje de 30, 36, 40 si 45 mm, putand fi folosite in raport de nevoi.
Teava pentru spuma are debitul de 15000 l/min.
Instalatia hidraulica permite efectuarea urmatoarelor operatii:
- refularea apei din rezervorul masinii din mers sau stationar sub forma de jet compact tromba de apa sau pulverizat, folosindu-se tunul cu teava pentru apa, teava pentru spuma si ciuperca pulverizatoare, conductele de refulare;
- refularea apei din sursele exterioare cu sau fara presiune, daca oglinda este sub 8,25 m inaltime, utilizandu-se tunul de apa sau conductele de refulare;
- refularea spumei mecanice fie prin tun, folosindu-se teava generatoare de spuma, fie prin conductele de refulare, cu ajutorul tevilor generatoare de spuma, fie prin conductele de refulare, cu ajutorul tevilor generatoare de spuma;
- umplerea rezervorului de apa;
- stropirea caroseriei masinii in scopul autoprotectiei;
- stropirea cauciucurilor cu apa pentru protectie;
- controlul presiunii, vidului si rotatiei pompei;
- racirea suplimentara a motorului.
Pentru lucrul cu spuma, o parte din apa refulata de pompe trece prin generatorul de spuma, unde se amesteca cu spumogenul praf, absorbit prin ejectie in camera de depresiune a generatorului.
Solutia de apa si spumogen este aspirata de pompa si refulata sub presiune prin tubul propriu-zis catre teava generatoare de spuma mecanica de 15000 l/min.
In corpul tevii generatoare are loc procesul de amestecare a solutiei de apa si spumogen cu aerul absorbit prin orificiul discului curbat de la capatul posterior al tevii formandu-se spuma mecanica.
Prin dotarea sa cu 3000 kg spumogen praf, realizeaza 150 mc spuma, asigurand o interventie continua de 10 minute. Cantitatea de spuma asigura acoperirea cu un strat de 15 cm grosime a unei suprafete de 1000 mp.
- La stingerea incendiilor, autotunul are urmatoarele posibilitate de lucru cu apa si spuma:
- jet compact de apa:
- prin tunul de apa, lungimea de 70 m orizontal si 6 m vertical;
- prin tevi de refulare B sau C racordate la furtunurile respective;
- apa pulverizata;
- tromba de apa folosind teava generatoare de spuma a tunului;
- tromba de spuma prin teava generatoare de spuma a tunului (orizontal 48 m, vertical 35 m);
- spuma mecanica folosind tevile generatoare mobile de 5000 l/min.

Citat:Autospeciala de stins incendii cu praf și azot Roman 12215 DFA, construită integral la Întreprinderea Automecanica București cu motor MAN, a muncit la ISU Prahova din 1979 până în aprilie 2023.
Autospeciala de stins incendii cu praf şi azot este o maşină de categorie grea, care a fost destinată dotării unităţilor militare şi formaţiilor civile de pompieri, în vederea utilizării la intervențiile pentru stingerea incendiilor de mari proporţii în obiectivele economico-sociale specifice: petrochimice, energetice, chimice, transporturi, electronice etc.

Autospeciala foloseşte pentru intervenţii la stingerea incendiilor numai pulberi stingătoare şi poate lucra atât independent, cât şi în cooperare cu alte maşini.
Pulberea se refulează fie pe un tun cu două ţevi, fie pe linii de furtun tip C terminate cu ţevi de refulare, care se pot racorda : patru la ţevile de autoprotecţie şi patru la gurile de evacuare plasate pe rezervoarele de pulbere. Întrucât funcţionarea instalaţiei speciale nu este condiţionată de funcţionarea motorului, autospeciala poate lucra şi din mers.
Fiind realizată pe autoşasiul Roman 12215 DFA, autospeciala de stins incendii cu praf şi azot are o mare capacitate de acces în teren şi poate transporta o cantitate însemnată de substanţă stingătoare şi accesorii, precum şi 5+1 servanţi.
Construcţia şi dotarea maşinii permit intervenţia eficientă atât la distanţă cât şi din apropierea focarului. În situaţii deosebite, când se lucrează cu tunul în apropierea focarului, protecţia servanţilor este asigurată de compartimentul personalului, care este executat din tablă de oţel şi are izolaţie termică.
Pentru manevrarea robinetelor şi agregatelor ce concură la refularea pulberii stingătoare s-au prevăzut comenzi electropneumatice, din cabină, care măresc operativitatea autospecialei.
Toate comenzile care se dau de la distanţă se pot executa şi manual.

Compartimentul personalului se compune din următoarele subansamble principale :
-scheletul, care constă dintr-un şasiu auxiliar şi o suprastructură formată din ţevi pătrate de oţel, asamblate prin sudură; învelişul exterior, executat din tablă de oţel sudată pe scheletul metalic;
-podeaua confecţionată din tablă de oţel de 1,5 mm grosime şi acoperită cu un covor de cauciuc;
-învelişul interior, realizat din plăci fibrolemnoase, meleminate, fixate de schelet;
-stratul termoizolant, din polistiren expandat, are grosimea de 50 mm şi este introdus între cele două învelişuri ale compartimentului;
-geamurile securizate, de 16 mm grosime, situate atât în faţă, cât şi în părţile laterale ale cabinei; la şofer şi la comandant există câte un geam culisant, care permite scoaterea capului pentru manevrarea maşinii şi uşurează comunicarea cu exteriorul ;
-patru uşi câte două pe fiecare parte. Pentru uşurarea accesului în compartiment, sub uşi sunt prevăzute câte două scări, iar în interiorul compartimentului lângă uşi, se află câte un mâner de prindere;
-capota motorului, realizată în construcţie demontabilă, asigură accesul la motor în trei variante:
a). Accesul la joja de ulei şi buşonul vasului de expansiune se asigură prin clapa de pe capotă;
b). Accesul la cureaua ventilatorului, pompa de injecţie, injectoare, filtrul de ulei, se realizează prin rabatarea părţii superioare a capotei;
c). accesul general la motor se asigură prin demontarea completă a capotei.
Autospeciala de stins incendii cu praf şi azot se compune din următoarele părţi principale :
1) autoşasiul R. 12215 DFA modificat având specificaţia 205-0023;
2) compartimentul personalului ;
3) compartimentul instalaţiilor;
4) instalaţiile speciale.
Autoşasiul acestei maşini derivă direct din autoşasiul autocamionului Roman 12215 DFA, care a suferit următoarele modificări :
-cabina originală ( tip MAN ) s-a înlocuit cu o cabină specială ;
-s-a echipat cu o priză de putere tip N 70/1 C, i = 0,55, pentru antrenarea pompei de ulei, care asigură acţionarea tunului şi a suporţilor basculanţi;
-sistemul de frânare are numai trei rezervoare pentru aer comprimat, în loc de patru ;
-arcurile pentru suspensia din spate sunt întărite.

Şasiul propriu-zis de la A.Sp.P.N2 – R. 12215 DFA constituie elementul de rezistenţă pe care se fixează majoritatea agregatelor, mecanismelor şi sistemelor autovehiculului.
Se compune din lonjeroane profil U şi traverse ambalate prin nituire.
Compartimentul personalului este o cabină specială cu post de conducere avansat, acre adăposteşte echipajul compus din 5+1 persoane, aparatura de comandă şi control, cât şi o parte a accesoriilor p.s.i. din dotare.
Compartimentul instalaţiilor este amplasat în continuarea compartimentului personalului şi formează împreună cu acesta un ansamblu stilistic unitar. Acest compartiment se compune din următoarele subansamble principale :
-şasiul auxiliar, care se reazemă pe autoşasiu în trei puncte, pentru a evita solicitarea mecanică a suprastructurii, în cazul deformării autoşasiului pe drum accidentat;
-scheletul, executat din ţeavă pătrată de oţel şi asamblat împreună cu şasiul auxiliar, prin sudură;
-învelişul, confecţionat din tablă de oţel;
-patru uşi duble normale, dispuse simetric, câte două pe fiecare parte, prin care se rabat suporţii basculanţi;
-patru uşi duble scurte, dispuse simetric, câte două pe fiecare parte pentru acces în compartimentul instalaţiilor;
-două capace mari deasupra rezervoarelor 1 şi 3, prin care se pot scoate rezervoarele pentru praf;
-două scări şi două căi de acces pe acoperiş; scările sunt executate din ţeavă de oţel şi amplasate pe peretele din spate al caroseriei; plăcile de acces sunt din tablă striată de aluminiu;
-balustradă din ţeavă de oţel pe părţile laterale şi în spate ;
-două compartimente pentru accesorii, dispuse în spate, sub nivelul şasiului;
-podeaua, executată din tablă de oţel şi acoperită cu un covor de cauciuc care închide complet partea inferioară a compartimentului;
-ornamentele, realizate din profile decorative de aluminiu.

Instalaţii speciale :
 instalaţia de stins cu praf şi azot;
 instalaţia de comandă electropneumatică şi pneumatică;
 instalaţia hidrostatică;
 instalaţia de purjare;
 instalaţia electrică.
Instalaţia de stins cu praf şi azot este formată din patru module de lucru care pot funcţiona succesiv sau simultan. Aceste posibilităţi de funcţionare sunt asigurate prin conectarea gurilor de evacuat pulbere la un colector comun de praf, pentru toate cele patru rezervoare de pulbere.
Din punct de vedere constructiv, un modul se compune din două circuite: un circuit pentru azot, de înaltă presiune şi un circuit pentru praf şi azot, de joasă presiune. Ambele circuite sunt deschise.
Circuitul de înaltă presiune este realizat din mai multe elemente, prezentate în continuare, în ordinea de montare şi funcţionare :
 patru butelii, a 40 l fiecare, prevăzute cu robinete cu ventil şi încărcate cu azot la presiunea de cel puţin 130 daN/cm2. Cele patru butelii sunt fixate într-un suport basculant acţionat hidraulic;
 patru furtunuri de înaltă presiune, terminate cu holendere corespunzătoare pentru racordare;
 patru supape de sens unic pentru azot;
 un colector, pentru azotul de înaltă presiune care se scurge din butelii;
 camera de înaltă presiune a reductorului de mare debit pentru azot;
 un manometru cu care se verifică presiunea azotului în circuitul de înaltă presiune;
conductă metalică pentru legătura între circuitul de înaltă presiune şi manometru.
Părţile componente ale circuitului de joasă presiune, prezentate în ordine, sunt următoarele:
 camera de joasă presiune a reductorului de mare debit pentru azot. La această cameră este racordată supapa de siguranţă a reductorului. Fiind un reductor diferenţial, cu membrană, presiunea din această cameră este egală cu presiunea gazului de comandă pentru deschiderea reductorului. Presiunea optimă de lucru a instalaţiei este 8-10 daN/cm2;
 conductă exterioară cu trei ramificaţii demontabile în interiorul rezervorului, care serveşte pentru transportul azotului între reductor şi rezervor la o presiune de maximum 12 daN/cm2;
 cinci dispersoare de azot dispuse simetric la partea inferioară a rezervorului. Aceste dispersoare îndeplinesc şi rolul de supape de sens unic, numai pentru praf, datorită filtrelor din pâslă, care nu permit trecerea prafului spre reductor;
 un rezervor cu o capacitate de 1400 l, în care se păstrează pulberea stingătoare şi care este prevăzut la partea superioară cu un filtru pentru praf, având elementul din pâslă;
 un manometru de joasă presiune şi conducta de legătură între manometru şi filtrul pentru praf;
 supapă de siguranţă pentru rezervor, fixată direct pe filtru, care intră în funcţiune când presiunea din rezervor ajunge la 12 daN/cm2;
 un robinet cu cep manual, pentru decomprimarea rezervorului, montat pe corpul filtrului pentru praf, care serveşte la scoaterea de sub presiune a rezervorului;
 conductă de alimentare a ţevii de refulare pentru praf, care se alimentează din interiorul rezervorului, printr-o pâlnie, iar la exteriorul rezervorului se termină cu un racord fix tip C. Imediat lângă rezervor, în exterior, curgerea prafului fluidizat prin această conductă este controlată de un robinet sferic, manual;
 conductă de alimentare cu praf a colectorului, formată din două elemente. O ţeavă sifon din oţel, care se termină în interiorul rezervorului cu o pâlnie ce constituie priza de praf.
Această ţeavă străbate peretele rezervorului, de care este sudată, şi se termină cu un racord fix, tip B.
Înaintea racordului fix B se găseşte un robinet cu clapetă, care asigură deschiderea sau închiderea circuitului de praf pe această conductă, prin acţionare electropneumatică sau manuală.
Al doilea element este format din furtun de refulare tip B, prevăzut cu racorduri de refulare tip B;
-colectorul de praf construit dintr-o conductă metalică, înfundată la un capăt, la care se racordează, prin sudură, patru segmente de conductă terminate la capătul liber cu racorduri fixe tipB. La celălalt capăt colectorul are o bifurcaţie – una din ramuri alimentând cu praf tunul, iar cealaltă, conductele şi ţevile de autoprotecţie;
-tunul pentru praf, prevăzut cu două ţevi de refulare a pulberii. Acţionarea tunului se poate face hidraulic, de la distanţă şi manual, cu ajutorul unui cadru de manevrare.
Legătura între colector şi tun se face printr-un segment de furtun de refulare tip B, prevăzut cu racorduri de refulare tip B.
Trecerea prafului din colector spre tun este controlată de un robinet cu clapetă acţionată electropneumatic. În caz de nevoie, robinetul poate fi acţionat şi manual;
-conducta pentru autoprotecţie, executată din ţeavă de oţel, se ramifică, pe sub cabină, în patru ieşiri prevăzute cu racorduri fixe tip C, la care se pot racorda linii de furtun tip C terminate cu ţevi de refulare manuale pentru praf.
Legătura între colector şi conducta de autoprotecţie se asigură printr-un segment de furtun tip B, prevăzut la capete cu racorduri de refulare tip B.
Refularea prafului prin conductele de autoprotecţie se opreşte sau se reia, ori de câte ori este necesar, cu ajutorul unui robinet cu clapă acţionat electropneumatic. La nevoie, acest robinet poate fi acţionat şi manual.